Stau în fața ecranului și îmi caut cuvintele. Încerc să-ți povestesc despre cum membri Declic ca tine au salvat, din nou, vieți în Ucraina. Eram îngrijorat că nu o să reușim, dar m-am înșelat. Și e tare bine că m-am înșelat. Adevărul este că mi-am amintit zilele acestea de un profesor din liceu care ne povestea despre cum s-a obișnuit generația lui cu răul din perioada comunismului. Ne povestea cu amărăciune că oamenii simpli știau ce făceau comuniștii. Știau că alți oameni sunt uciși, aveau cunoștințe care fuseseră luate pe sus și duse la închisoare sau în lagăre de muncă forțată. Ce ne mai spunea acest profesor e că, la început, veștile despre aceste atrocități îi șocau pe cei din jurul său. Apoi au trecut anii și lumea a ales să privească în altă parte. Nici măcar nu se mai vorbea despre asta. L-am întrebat de ce. A stat puțin pe gânduri, apoi mi-a răspuns. Treptat, oamenii se obișnuiesc cu răul, preferă să nu se mai gândească și să se bucure că nu se întâmplă nimic lor și celor apropiați. M-am temut sincer că se întâmplă asta și cu noi, că am devenit nepăsători la tragedia oamenilor din Ucraina. La începutul războiului eram cu toții cuprinși de emoție. Declic a strâns atunci peste 160 de mii de euro pentru a-i ajuta pe cei afectați de război. La ruperea barajului de la Kakhovka, m-am temut că am devenit nepăsători. Că ne-am obișnuit și noi cu răul și că nu vom mai reacționa cu aceeași emoție, acum, când ni s-a cerut din nou ajutorul. Ne aflam în fața unei situații limită: oamenii din zona afectată de distrugerea barajului au rămas fără apă de băut. Așa că nevoia de pastile de purificare a apei, recipiente voluminoase și alimente neperisabile era uriașă. Am scris membrilor Declic și partenerilor comunității noastre din străinătate. Și am reușit să strângem, în doar câteva zile, 86 de mii de euro. S-a implicat financiar și organizația Campact, sora Declic din Germania. Mai apoi, ne-au ajutat să cumpărăm și să transportăm cele necesare Asociația SNK. Toate proviziile cerute au ajuns astfel la HumAid Charitable Foundation și ISU din Ucraina. Datorită membrilor și prietenilor Declic, mii de oameni au astăzi apă curată. Alternativa ar fi fost să bea apă care-i îmbolnăvea sau să moară de sete. Vestea bună de tot e că nu ne-am obișnuit cu răul care crește la granița cu România, nu am devenit nepăsători. Dacă te-ai implicat în campania de ajutorare a celor din Ucraina, te rog să te gândești că acum un copil bea un pahar de apă curată și datorită ție. Iar acum putem face mai mult. Trebuie să-ți spun că primele facturi din această campanie umanitară le-am plătit din banii strânși în ultimul an de la membri Declic care au donat lunar pentru Ucraina. Altfel, ar fi durat cu cel puțin o săptămână mai mult să trimitem în Ucraina cele necesare purificării apei. O săptămână care, într-o zonă de conflict armat, poate face diferența între viață și moarte. Dacă ești printre cei care au donat lunar pentru Ucraina, îți mulțumim. Dacă nu, te rog să te gândești dacă te poți implica și tu, lună de lună, cu o mică donație. Punem banii deoparte și îi folosim la următoarea criză umanitară, pentru a salva vieți.
Îți mulțumesc pentru solidaritate, PS: Am primit și o scrisoare de mulțumire de la Departamentul pentru situații de urgență din Ucraina. Te implici și tu pentru a ne putea mobiliza și la următoarea urgență umanitară?
|
Primești acest e-mail pentru că ai luat parte la una din campaniile Declic sau ai semnat una din petițiile inițiate de membrii comunității pe campaniamea.declic.ro și ai optat să te ținem la curent. |
Parteneri/Colaboratori
▼


Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu