1090.Cu elicopterul pe scena...vietii ! (Spectacolul continuă...)

  Eu: Mai Cristi! Cat de micut esti tu, cum de tot ajungi 

sa prezinti la show-uri impreuna cu Roxana Ciuhulescu frate ???

 EL: Pai o ajut : o scot in evidenta bre!

foto:Athanasie Petrescu.

   Capitan de aviatie pilot de elicopter si actor amator Cristian Vasilica.     
  Simplu sau complicat? Pai in realitate propozitia de mai sus nu poate sa te lamureasca daca omul despre care se vorbeste este simplu sau complicat.
    Pentru asta trebuie sa-l cunosti personal, sa-i vorbesti, sa bei o bere cu el, sa ajungeti sa povestiti de una de alta, poate sa gasesti pasiuni comune, preocupari comune.Si asa afli daca este adevarat ceea ce ai citit mai sus, nu?

      Eu si foarte multi am aflat ca asa era: nu doar pilot de aviatie si actor, dar simplu si complicat in acelasi timp. Si vesel. Si poznas. Pontos si deosebit de sociabil, scotocitor si priceput nu doar in meserie ci si in hobby. Pentru ca mai si scria...

     Totul la trecut. Nu au mai ramas decat poantele lui, veselia sa, chelia simpatica foc in poze, ceea ce a povestit in randuri foarte frumos scrise, rolurile jucate pe scena zeitei Thalia si cel unic, jucat pe scena lumii...A vietii.

      Pana cand eu si cei care au interactionat cu el ne adunam gandurile si ne potolim furia faptului ca a fost furat dintre noi, pana cand vom gasi timpul sa ne scriem amintiri despre el, haideti cititi ceea ce imi spusese sa public de ceva timp si eu tot faceam uitat, de parca-mi era frica:

   „The show must go on” - de câte ori nu am auzit replica asta? Se pare că ea s-a născut prin secolul 19, în lumea circului. Dacă un animal scăpa sau vreunul din artiști era rănit, maestrul de manej (în alt limbaj, „de ceremonii”) și formația continuau spectacolul, pentru că publicul nu trebuia să se panicheze. Această atitudine poate părea cinică, dar era considerată o chestie de onoare: ceilalți artiști și mai ales publicul nu puteau fi privați de spectacol în cazul în care ceva nu mergea cum trebuie și nu existau dubluri. 

(sublinieri nemotoujours,30.09.2016)

DA PAGINA !

969."Poveste cu elicoptere" (sau "Zborul si gratarul"!) - plus foto si clipuri !

    Este una dintre povestile adevarate ale unui prieten al nostru.
     Pilot dedicat, tanar si iubitor de "Cer senin" (chiar si actor amator), am vazut ca stie sa si povesteasca, sa incante cu vorba scrisa.

De aceea am considerat ca merita din plin sa-i cititi scrierea si, ulterior sa va delectati cu un clip-doua ale sale si sa cititi mai multe de pe blogul pe care il are.

*nemotoujours*

    O vorbă de prin aviație spune că elicopterele nu pot să zboare, dar sunt atât de urâte, încât le respinge pământul...

De la începutul lumii încoace, tot țiganul își laudă ciocanul, așa că îmi laud și eu elicopterul. Unul dintre avantajele elicopterului este că, dacă te trece, poți să aterizezi și să faci un download mic... Mă rog, mai sunt și alte avantaje, dar haideți să vă povestesc ce mi s-a întâmplat acum câțiva ani.

Eram pe la începuturile mele ca pilot pe elicopter. Văzusem multe obiective din aer, dar aveam și eu o dorință: să trec pe deasupra casei mele cu elicopterul. A venit un moment când s-au făcut traiecte noi, din care unul trecea chiar pe deasupra casei pe care o avea tata în marginea Găeștiului. Ocazie perfectă ca să sugerez instructorului cu care urma să zbor să alegem acel traiect.

 .

DA PAGINA!