2641. Invazia chineza cu marfuri proaste dar ieftine. Cate tari din U.E. mai produc incaltaminte si confectii, inclusiv UK ?

   China chiar a invadat piata europeana cu produse ieftine, majoritar de slaba calitate, dar si cele de foarte buna calitate sunt cu mult mai ieftine decat cele europene, productia locala chineza beneficiind de subventii uriase de la statul comunist in intern dar si la desfacere, pe extern.
   Batalia real declarata intre industriile usoare europene versus China, este efectiv pe viata si pe moarte, total necinstita, facand UE sa gafaie efectiv si, usor-usor sa isi orienteze fabricatia ori in marginile estice, ori in zone foarte ieftine ale lumii.
   Interesant de vazut cum rezista Romania acestui asalt, in tandem cu restul UE:

Toate cele 27 de țări din Uniunea Europeană (UE) produc încălțăminte și confecții, însă volumele și importanța acestei industrii variază semnificativ de la un stat la altul. Principalii piloni industriali ai acestui sector din UE sunt Italia, Spania, Portugalia, Germania, Franța și România. 

Răspunsul la întrebarea legată de Regatul Unit (UK) este NU. Regatul Unit nu mai face parte din Uniunea Europeană de la finalizarea oficială a Brexit-ului, prin urmare nu este inclus în numărul statelor membre menționate mai sus.

2640. Povestea celor trei zile de la Festivalul „Alfabetul Conviețuirii” 1, foarte pe scurt: Elena, fotoreporter

  Prima zi – Exploziile de culoare și energia începutului: Festivalul a început cum nu se putea mai frumos, îmbrăcând întregul oraș Ploiești în culori vii și voie bună. Parada spectaculoasă a deschis calea sărbătorii, iar ritmul și energia plină de viață a Ansamblului Haverim au oferit unul dintre cele mai frumoase și emoționante momente ale zilei.

A doua zi – Unitatea dintre sport, artă și tradiție: A doua zi a adus cu sine zâmbete noi și povești scrise cu mult entuziasm. Cupa Diversității 2026 a umplut spațiul de bucuria curată a copiilor pasionați de fotbal, în timp ce pe scenă, Ansamblul Irini din Craiova a purtat mai departe frumusețea dansului tradițional. Costumele și bijuteriile deosebite ale Ansamblului Karașevsca Zora au fost o adevărată bucurie pentru privire, iar tinerii din Trupa Academică Star din Ploiești au arătat ce înseamnă

.

prietenia adevărată — îmbrățișările lor strânse de la finalul fiecărei reprezentatii, au dovedit cât de mult se respectă și cât sunt de uniți.

A treia zi – Micii artiști, frumusețea ritmului și dragostea de folclor: Ultima zi a încheiat întregul festival în cel mai frumos mod posibil. Dansurile și muzica turcească ale Grupei Tuna au adus o atmosferă plină de farmec, completată perfect de dragostea pentru tradiții a celor de la „Brâu Muntenesc”. Însă cel mai cald moment l-au oferit copilașii de la DyaFun, a căror poftă de joc și zâmbete sincere au cucerit inima oricărui om din public.

.

MAI MULTE FOTO AICI
"Elena Liliana Voicu"

,

.

2639. Fabrica romaneasca versus cea turceasca

Simulare

  Ultima mea perioada de angajat oriunde, din intreaga viata de pana acum, s-a terminat la finele definitive ale 90-ului, dupa o specializare ce mi a schimbat complet perceptia asupra vietii, revelatie mirifica realizata intr-o unitate de productie industriala din Turcia, un fel de "Aria 52 " pentru mine, atunci.
 Acolo am realizat distanta in ani-lumina la care erau faimoasele capabilitati romanesti de cele ale unui stat de care faceam mishto ca industrie si care pe zi ce trecea ne dadea peste nas invatandu-ne umilitor sa uitam de Iepoca de Abur.

 In primul rand, zidurile fabricilor turcesti erau colorate si curtile foarte aranjate, ingrijite si luminate noaptea ca ziua.
 In interior curatenie lucie, chiar si la  prelucrari prin aschiere si la turnatorie. Vazusem turnatorii in Ro, mai mici si mai mari, toate ca din Infern: toxice la maxim, intunecate si ziua, murdare, oribil de murdare, ca toata fabrica detinatoare, curent, frig, geamuri mizerabile si sparte. Oribil!!! Muncitorii si in anii socialismului si ulterior, in astfel de unitati retarde, cu conduceri politizate parazite, erau cenusii, alergati aiurea, continuu disperati sa faca combinatii, ciubucuri si sa duca acasa un surub, o siguranta, un carnat, o sticla de ulei. Grozava "siguranta" a zilei de maine era disperarea alimentarii casei si cadouri pentru medic, avocat, director, diriginte si altii. 
  Acestea se reflectau continuu in aspectul  si viata oribila de munca si de familie, desigur si a felului in care aratau fabricile.

2638.Unic in lume! Festivalul celor 20 de nationalitati a inceput exploziv.

.

.

În perioada 11–13 septembrie, municipiul Ploiești va găzdui două evenimente deosebite, reunite printr-un mesaj comun: diversitate, incluziune și conviețuire prin cultură și sport.

Festivalul „Alfabetul Conviețuirii” ajunge anul acesta la cea de-a XIII-a ediție. Proiect inițiat de Uniunea Elenă din România, festivalul se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și sub egida Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, Ministerului Culturii și Ambasadei Republicii Elene în România.

Evenimentul este realizat în parteneriat cu Filarmonica „Paul Constantinescu” Ploiești, Primăria Municipiului Ploiești, Consiliul Județean Prahova și Departamentul pentru Relații Interetnice și va avea loc pe esplanada Palatului Culturii din Ploiești.

În aceeași perioadă, Ploieștiul găzduiește și cea de-a VIII-a ediție a Cupei Diversității, un proiect dedicat combaterii xenofobiei și discriminării prin sport.

Evenimentul este organizat de Departamentul pentru Relații Interetnice, în parteneriat cu Federația Română de Fotbal, Uniunea Elenă din România, Primăria Municipiului Ploiești și Consiliul Județean Prahova și se va desfășura pe Stadionul „Ilie Oană” din Ploiești.

Echipa "Suntem Romania!"
 urmareste si transmite continuu in
Platforma sa Media foto,interviuri,
viata evenimentului.

Parteneri media: TVR, Agerpres și Radio România.

Două proiecte, două spații de întâlnire și același mesaj: diferențele ne apropie atunci când alegem să le cunoaștem, să le respectăm și să le celebrăm.

Vă invităm pe toți să ne fiți alături în aceste zile speciale, pentru a ne bucura împreună de cultură, tradiții, sport și diversitate!

Intrarea este liberă!

.

2637. Vis al Iepocii de Abur 1

 

2636. Dacia nu mai fabrica in Ro toate modelele din motive pragmatice, obiective.Dar livreaza componentele in lume

 Concluzie inainte de citire: 

din anii socialismului ne-am dorit ca Dacia sa fie un produs de calitate vestica, fara patent, sarma si ciorap de dama in torpedou, vandut si admirat cu adevarat, nu dupa fanteziile propagandei ceausiste. Din pacate a trebuit ca licenta sa se intoarca la licentiator pentru ca aceste vise sa se implineasca. Acum Dacia se fabrica SI in alte tari, ceea ce nu ne am inchipuit nicicand. 
  Pentru eficienta si rentabilitate, trebuiesc respectate principii foarte dure pe care putini le inteleg: pe langa inovatie, modernism, calitate, eficienta, rentabilitatea dicteaza si aceasta ne spune ca incercarea copilareasca de a face totul in tara ta s-a dovedit glorios de nerentabila, inclusiv pentru supradezvoltatele SUA si JAPONIA, asa ca geamurile din Turcia, lampile din China si filtrele din Mexic sunt mult mai fezabile finantelor finale decat Elba, Sacele, Buzaul sau Carfil. Dar, in scurt timp au aparut alti producatori, romani sau straini, care fabrica nu dedicat Dacia ci pentru o industrie MONDIALA,GLOBALISTA, locomotiva fiind productia Dacia a Mioveniului, poarta de intrare in lume pentru firme romanesti nou infiintate.
   Greu de explicat omului de rand inca mandru de realizarile Iepocii de Abur in care eram doar noi prin noi dar cu licente si tehnologii vestice mult invechite, cu calitate deplorabila, furturi din fabrici si "sindromul schimbului 3".
   Dacia e in Liga Mare si se bate victorioasa cu marii fabricanti, din Maroc, Serbia , de oriunde se va mai produce, cu proiectare si IT romanesti dar si cu componente de valoare livrate din fabricile Ro si astfel a dat de lucru intregii tari, macar ca si logistica daca nu prefabricate.
   Mai jos vedem ce si cum:

2635. Avem locuri de munca, dar multi someri. De ce?

.

 Care este problema reală: salariile prea mici sau lipsa de adaptare a forței de muncă?

 Angajat- angajator. Este de fapt un conflict continuu? Sau impresia unui conflict aduce in piata muncii o discrepanta incredibila: existenta locurilor de munca diverse, dar lipsa dorintei de angajare a persoanelor disponibile. Practic, un paradox greu de inteles.

 Piața muncii din România pune la dispoziție o bază dinamică de aproximativ 30.000 de locuri de muncă vacante raportate oficial în evidențele ANOFM, la care se adaugă alte zeci de mii de posturi active pe platformele private de recrutare și prin portalul guvernamental de angajări publice Posturi Gov. 

  Problema grava: desi raportat la forta de munca neangajata, sunt mai putine locuri de munca, oriunde in tara, acestea sunt constant intre aceste cifre, in fapt NEOCUPANDU-SE statistic si real.
  Motivele sunt complexe si rezolvabile daca se va merge la radacina lor.

  Distribuția pe județe este profund inegală: peste 60% dintre oportunități și cele mai mari bugete de salarii se concentrează în 5-6 poli de dezvoltare economică, în timp ce restul județelor oferă cu precădere joburi în producție, comerț sau agricultură.

 Situația pe județe: distribuția ofertelor, salarii și cerințe

  Pentru o imagine de ansamblu clară, județele din România se împart în trei mari categorii de performanță economică și salarizare:

2634. Noi si vechi- benzi magnetice de magnetofon

 Ne tot "dam" cu magul, dar uitam cat de importanta e de fapt amarata aia de panglica fara de care acesta nu ar exista.
 Piața benzilor magnetice este împărțită astăzi în două tabere clare: benzi noi de producție curentă (fabricate cu tehnologie modernă) și benzi vintage (New Old Stock - NOS sau utilizate).

Alegerea benzii potrivite este la fel de importantă ca deținerea unui magnetofon bun. O bandă greșită vă poate distruge capetele aparatului prin abraziune sau le poate bloca cu o pastă lipicioasă în doar câteva minute de funcționare.

1. Producătorii de benzi noi (Producție curentă)

Spre surprinderea multor neinițiați, banda magnetică pe role încă se fabrică și oferă performanțe superioare celor din trecut, având o stabilitate chimică mult mai mare a liantului poliuretanic.

2633. Venituri salariale nete in Romania

 Pe baza celor mai recente date centralizate din piața muncii (Inspecția Muncii / REVISAL și analizele financiare ale Ziarul Financiar din a doua jumătate a anului 2026), numărul românilor cu salarii mari a crescut spectaculos, depășind 1,5 milioane de angajați care câștigă peste 1.000 de euro net. Cu toate acestea, piața muncii rămâne polarizată, restul de peste 72% dintre salariați situându-se sub acest prag. 

La un curs estimat de ~5 RON pentru 1 EUR, iată distribuția procentuală exactă a angajaților din România pe tranșe de venit net:

 Procentul angajaților din România pe tranșe de venit net (2026)

Venit Net Lunar (EUR)	Echivalent în RON (Aprox.)	% Angajați în acest interval	% Cumulat (Câți câștigă PESTE acest prag)
Sub 1.000 EUR	Sub 5.000 RON	72,7%	—
1.000 — 1.500 EUR	5.000 — 7.500 RON	13,5%	27,3% încasează peste 1.000 EUR
1.500 — 2.000 EUR	7.500 — 10.000 RON	8,4%	13,8% încasează peste 1.500 EUR
2.000 — 2.500 EUR	10.000 — 12.500 RON	1,3%	5,4% încasează peste 2.000 EUR
2.500 — 3.000 EUR	12.500 — 15.000 RON	1,1%	4,1% încasează peste 2.500 EUR
Peste 3.000 EUR	Peste 15.000 RON	3,0%	3,0% încasează peste 3.000 EUR

.