Barajul de la Mihăileni este o schemă de corupție cosmetizată drept proiect generator de energie și protecție la inundație. Tocmai de aceea, am solicitat oficial Universității Tehnice București delegarea unui specialist, pentru o analiză nepărtinitoare, a beneficiilor și riscurilor hidrocentralei de pe Crișul Alb.
Curtea de Apel Cluj tocmai a anulat autorizația de construire a barajului de la Mihăileni, un act administrativ emis în 1987 și folosit în 2026 pentru a justifica cheltuirea a milioane de euro din bani publici. Instanța a spus-o clar: nu poți construi în 2026 cu o autorizație din 1987.
Dar victoria în instanță e doar jumătate din poveste. Cealaltă jumătate e că barajul ăsta n-ar fi trebuit să existe nici dacă autorizația era valabilă. Nu produce energie suficientă pentru cât costă. Nici nu protejează oamenii de inundații așa cum susțin politicienii locali. Nici ca sursă de apă nu se justifică pentru că oamenii din Brad beau apă din alte surse de suprafață și foraje de adâncime. Singurul beneficiar real al acumulării de la Mihăileni este proiectul minier privat de la Rovina, care ar fi primit cadou rezervorul de apă din bani publici. Noi toți am fi subvenționat, fără să știm, o exploatare minieră a unor privați din Canada.
Propunerea ministrului Justiției pentru funcția de procuror general al României, Cristina Chiriac, vine cu o poveste care nu poate fi trecută sub tăcere. Află despre ce este vorba:
În 2017, ca procuror la DNA Iași,ea a instrumentat un dosar de șantajîn care a descoperit înregistrări video cu abuzuri sexuale comise de fostul episcop de Huși asupra unor elevi de seminar. Dovezi extrem de grave. În loc să trimită probele la parchetul competent, procuroarea le-a păstrat la sertar.
Dosarul privind modul în care au fost gestionate acele probe a ajuns ulterior la Secția Specială. Acolo a rămas blocat ani la rând. Pentru asta ar fi trebuit să răspundă penal. În schimb, urmează să conducă toți procurorii din România.
Am făcut un video cu toate aceste informații. Cu detalii pe care multe televiziuni le ocolesc. Într-un peisaj media în care trusturile finanțate politic evită subiectele incomode pentru rețelele care au capturat justiția, tăcerea devine complicitate.
Dar există o diferență esențială între un subiect care rămâne într-un cerc mic și unul care ajunge la sute de mii de oameni.
Dacă rămâne în cercuri restrânse, numirea se face în liniște. Vom primi un comunicat sec de la Cotroceni și vom afla că Cristina Chiriac conduce toți procurorii din România. Fără dezbatere reală. Fără explicații.
Dacă video-ul devine vizibil, dacă ajunge la suficientă lume, cam cât are audiență o televiziune de știri, președintele nu va mai putea tăcea. Va fi obligat să se poziționeze public.
Cristina Chiriac este una dintre propunerile susținute de rețele care au supraviețuit tuturor guvernelor și tuturor reformelor. Aceleași rețele care au blocat dosare, au protejat oameni influenți și au transformat Secția Specială într-un scut pentru cei incomozi sistemului.
Nu e vorba doar despre un nume. E vorba despre direcția în care merge justiția. Despre cine va decide ce dosare avansează și ce dosare rămân îngropate.
Indignarea păstrată pentru noi nu schimbă nimic. Informația distribuită schimbă raportul de forțe.
Tu ești mai credibil pentru prietenii tăi decât orice reclamă sau campanie plătită. Un share de la tine poate face diferența între o numire trecută în liniște și o decizie luată sub presiune publică.
Apasă pe buton, alege aplicația prin care vrei să distribui și trimite video-ul mai departe. Putem duce mesajul la sute de mii, poate chiar un milion de oameni. Iar atunci, decizia nu va mai putea fi luată pe ascuns.
Pădurea de molizi explorează una dintre cele mai întunecate pagini din istoria României:masacrul de la Fântâna Albădin 1 aprilie 1941, când mii de români din satele bucovinene au fost împușcați de sovietici în timp ce încercau să treacă granița în România pentru a scăpa de ocupație.
Coloana de civili, formată din bărbați, femei și copii, a fost întâmpinată de focurile armatei sovietice, eveniment soldat, potrivit mărturiilor supraviețuitorilor, cu aproximativ 2.000-3.000 de morți.
Documentarul urmărește destinul unei comunități distruse de represiune, dar și povestea personală a unor supraviețuitori, ale căror amintiri, completate de imagini de arhivă, reconstruiesc trauma deportărilor în Siberia și separarea familiilor timp de decenii. Filmul explorează modul în care memoria individuală intră în conflict cu istoria oficială și pune sub semnul întrebării adevărul documentat al evenimentelor.
Prin îmbinarea interviurilor, reconstituirilor dramatice și materialelor de epocă, Pădurea de molizi analizează consecințele pe termen lung ale violenței politice asupra identității colective, aducând în prim-plan o generație redusă la tăcere de deportări, frică și propagandă.
Evenimentele de la Fântâna Albă pun sub semnul întrebării noțiunea de adevăr istoric și dezvăluie traume uitate cu consecințe potențial devastatoare în prezent.
Scriu acest mesaj într-un context în care, sincer, nu credeam că voi trăi. Sunt unul dintre cei care au stat ani la rând în stradă pentru Roșia Montană, care au apărat comunități locale în instanță, care au strâns bani din donații mici și au ținut piept unor companii cu bugete de zeci de milioane. Dintre cei mulți care l-au susținut pe Nicușor Dan, tocmai pentru că a fost de partea cetățenilor în aceste bătălii.
Cu atât mai greu îmi este să mă văd pus în situația de a-i cere acum președintelui explicații elementare legate de direcția asumată de un consilier din echipa lui.
Articolul recent al domnului consilier prezidențial Radu Burnete „America are nevoie de aliați cu economii reziliente la presiuni geopolitice. România este unul dintre ei” promovează deschis o agendă pro minerit și o „reformă” a legislației care ar transforma statul într-un instrument de facilitare a intereselor companiilor extractive. Această poziționare contrazice frontal principiile pe care Nicușor Dan și-a construit credibilitatea publică și pentru care a primit încrederea a sute de mii de cetățeni, inclusiv pe a mea.
În acest context, i-am trimis o scrisoare publică prin care i-am cerut un punct de vedere oficial, clar și neechivoc.
In data de 27.01.a.c., la solicitarea mai multor ONG-uri pt. a discuta cu administratia locala situatia dificila financiara creata de eliminarea scutirilor de taxe si impozite la persoanele cu dizabilitati, au raspuns dl.Primar Mihai Politeani si dna.consilier local Raluca Dumitru, rezultand o sedinta cu discutii obiective ce a rezultat urmatoarele:
1- impactul bugetar al noilor masuri este deosebit de mic raportat la bugetul municipiului, afectand major bugetele familiilor/persoanelor vizate si infim cel local; 2- alesii locali nu pot elimina aceste noi reglementari fara a fi afectata major relatia economico-financiara cu administratia guvernamentala, hotararile fiind astfel realizate incat este nevoie de interventie direct asupra legislatiei, 3- administratia locala este dispusa la a gasi impreuna cu reprezentantii celor vizati de modificari sa caute si sa aplice solutii legale pentru contracararea efectelor nocive produse de noile reglementari si sustin discutii planificate cu parlamentarii judetului pentru a se interveni direct in forurile superioare, convocand impreuna o intalnire de lucru cu cei competenti.
Acestea fiind lamurite, ulterior reprezentantii ONG-urilor au redactat o invitatie comuna, la care ne asteptam ca sa se raspunda pozitiv, prin prezenta personala :
Domnilor senatori și domnilor deputați ai județului Prahova,
Domnule Președinte al Consiliului Județean,
Domnule Prefect,
Domnule Primar,
În contextul schimbărilor majore privind eliminarea scutirilor de taxe și impozite pentru locuințe și automobile, vă adresăm invitația de a participa la o întâlnire de lucru ce va avea loc la in data de 20 februarie 2026, ora 13:00, la Primăria Municipiului Ploiești, în sala de ședințe a Consiliului Local, etajul 2. Dizabilitatea nu are culoare politică și nu aparține nici unui partid. Este, înainte de toate, o chestiune de moralitate și responsabilitate socială. Așteptăm ca, dincolo de apartenențe politice, preferințe sau simpatii, reprezentanții aleși să acționeze în spiritul corectitudinii și al empatiei.
Cu stimă și respect,
Asociația "Suntem Romania!"
Asociația Dizabilitate și Prietenie
ASCHF-R PH
Asociația De Profesie, Om
Asociația Antreprenorilor de Fapte Bune
Asociația Națională a Surzilor din România- Filiala Prahova
Asociația Sindrom Down Ploiești
Asociația Nevăzătorilor din România - Filiala Prahova
În data de 24.12.2025, Ministerul Afacerilor Interne, în calitate de coordonator de investiție, a semnat Contractul de finanțare pentru implementarea Investiției 4. Modernizarea asistenței medicale de urgență din cadrul Componentei 12 - Sănătate, Ținta 534 - Achiziționarea de ambulanțe noi din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Investiția este finanțată prin componenta de asistență financiară rambursabilă din cadrul PNRR, având termen de implementare data 31 august 2026.
Contractul are o valoare totală de 1.129.717.726,21 lei, din care 933.651.013,40 lei valoarea eligibilă din PNRR și vizează achiziționarea a 1.200 de ambulanțe noi până la 31.08.2026, având ca beneficiar Departamentul pentru Situații de Urgență prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.
Această reușită este rezultatul unei munci susținute la nivel interinstituțional, în care Departamentul pentru Situații de Urgență, cu sprijinul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerului Sănătății și al Prim-ministrului României, a reușit să asigure finanțarea integrală a necesarului de ambulanțe la nivel național. DSU rămâne, astfel, consecvent angajamentului său de a îmbunătăți permanent capacitatea de răspuns la urgențe și de a crește calitatea serviciilor oferite cetățenilor.
Aprobarea recentă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru România asigură fondurile necesare achiziției a 1.200 de ambulanțe noi, destinate atât echipajelor SMURD, cât și Serviciilor de Ambulanță Județene/B-IF. Astfel, Departamentul pentru Situații de Urgență continuă să depună eforturi constante pentru modernizarea și extinderea parcului auto destinat intervențiilor medicale de urgență.
În anul 2022 a fost identificată o finanțare pentru achiziția a doar 591 de ambulanțe (470 de tip B și 121 de tip C) prin Programul Dezvoltare Durabilă.Odată cu revizuirea PNRR în 2025, s-a creat oportunitatea de a finanța întreaga investiție printr-un singur program. Astfel, proiectul a fost preluat integral și extins, urmând să fie achiziționate 1.000 de ambulanțe tip B (4x4) și 200 de ambulanțe tip C (4x4), ceea ce va permite înnoirea parcului auto SMURD și SAJ.
Până în prezent, au fost deja livrate 378 de ambulanțe tip B și 96 de ambulanțe tip C destinate atât echipajelor SMURD, cât și Serviciilor de Ambulanță Județene/B-IF.
Prin această investiție strategică, România face un pas important în direcția consolidării sistemului de urgență, asigurând echipamente moderne și sigure pentru personalul medical și paramedical și un răspuns mai rapid și eficient în sprijinul cetățenilor.
În mod obișnuit, legile sunt cele care aleargă să prindă din urmă schimbările din societate.
De data aceasta, s-a întâmplat invers: societatea a rămas în urma normei constituționale. Statul român și cetățenii săi par încă nepregătiți să valorifice pe deplin schimbările profunde aduse de revizuirea din 2003.
Schimbarea de mentalitate este un proces continuu, iar Constituția ne oferă instrumentele necesare pentru a o desăvârși. Revizuirea din anul 2003 nu a fost doar o simplă actualizare, ci o transformare de substanță a modului în care statul trebuie sa funcționeze și cetățeanul să se comporte.
Iată cei 5 piloni care au redefinit democrația noastră:
Busola juridică: Idealurile Revoluției din 1989 (Art. 1, alin. 3)
Referirea la „spiritul tradițiilor democratice și idealurile Revoluției din decembrie 1989” nu este o simplă declarație sentimentală. Această sintagmă are forță juridică:
* Barieră împotriva autoritarismului: Dacă o lege propusă limitează drepturile si libertățile într-un mod care amintește de regimul pre-1989, ea poate fi declarată neconstituțională tocmai pentru că încalcă acest „spirit”.
* Interpretare pro-libertate: Idealurile Revoluției obligă judecătorii să interpreteze legile ambigue în favoarea cetățeanului, nu a controlului statal.
* Statul ca garant, nu stăpân: Omul nu mai este un instrument al statului. Demnitatea umană devine valoare supremă, oferind fundamentul pentru a contesta statul când acesta devine opresiv.
* Legitimitatea protestului: Invocarea Revoluției oferă cetățenilor „vigilența democratică” necesară pentru a cere socoteală guvernanților, pentru a participa la viața publică, pentru a protesta.
Colaborare, nu conflict: Loialitatea constituțională
Consacrarea expresă a principiului separației și echilibrului puterilor a impus tuturor instituțiilor obligația de loialitate constituțională și colaborare instituțională.
* Ce înseamnă asta? Toate autoritățile (centrale sau locale) trebuie să colaboreze pentru interesul public, evitând blocajele instituționale. Autoritatea nu mai este un instrument de luptă politică, ci un mecanism de cooperare.
Suveranitatea reală: Alegeri corecte, nu fraudă (Art. 2)
S-a schimbat radical optica asupra transferului de putere de la cetățean la autoritățile reprezentative prin adăugarea sintagmei „alegeri libere, periodice și corecte”.
* Impactul: Frauda electorală a încetat să fie privită doar ca o infracțiune; ea este acum recunoscută drept o încălcare directă a suveranității naționale. Votul tău este protejat ca fundament al statului.
Solidaritatea: Cetățenie activă, nu pasivitate (Art. 4)
Articolul 4 definește fundamentul statului prin unitatea poporului și solidaritatea cetățenilor.
* Esența: Nu suntem doar beneficiari de drepturi, ci co-autori ai societății. Democrația nu funcționează cu spectatori, ci cu cetățeni activi care înțeleg că solidaritatea este forța care ține țesătura socială unită.
Scutul împotriva arbitrarului (Art. 53)
Restrângerea unor drepturi sau libertăți nu mai poate fi făcută „după bunul plac” al guvernanților.
* Garanția ta: Orice restricție poate fi dispusă doar dacă este strict necesară într-o societate democratică și aplicată nediscriminatoriu. Acest text îi obligă pe cei de la putere la dialog, transparență și respect față de standardele europene.
Constituția noastră este un vehicul performant, dar care stă în garaj pentru că încă învățăm să îl conducem.
În centrul acestui documentar se află generalul român Ion Mihai Pacepa, spionul de cel mai înalt rang din blocul sovietic care a dezertat vreodată în Occident. În iulie 1978, după aprobarea președintelui Jimmy Carter, Pacepa a părăsit România, luând cu el secrete care aveau să zguduie lumea spionajului. CIA l-a creditat mai târziu pe Pacepa ca fiind singurul om care, de unul singur, a demolat un întreg serviciu de spionaj, acela cel pe care el însuși îl conducea. De atunci, Pacepa a trăit sub identitate protejată, fiind amenințat cu asasinatul.
Realizat de WND Films și regizat de Stan Moore, câștigător de premii Emmy, documentarul Dezinformarea expune strategiile secrete prin care serviciile de informații sovietice au manipulat percepția publică în Occident; strategii care, conform autorilor, funcționează și astăzi.
Filmul dezvăluie operațiuni concrete: cum 4.000 de agenți sovietici au răspândit în țările musulmane „Protocoalele Înțelepților Sionului”, cum KGB l-a demonizat pe Papa Pius al XII-lea, cum i-a manipulat din interior pe membrii Consiliului Mondial al Bisericilor și cum a răspândit nemulțumirea în SUA în timpul războiului din Vietnam.
Volumul doi explorează legăturile dintre comunism și islamismul radical, arătând că majoritatea liderilor musulmani au fost antrenați inițial în Rusia.
Alături de Pacepa apar R. James Woolsey (fost director CIA), profesorul de drept Ronald J. Rychlak și analistul Michael Maloof. Cartea care însoțește filmul a fost inclusă ca lectură recomandată pentru ofițerii CIA, iar Liberty University a făcut-o lectură obligatorie în cursurile postuniversitare.
Documentarul argumentează că războiul informațional nu s-a terminat odată cu căderea Cortinei de Fier. Tehnicile KGB continuă să fie folosite astăzi, în era internetului, unde dezinformarea se răspândește cu o viteză de neimaginat.
Dezinformarea rămâne un documentar controversat, cu o perspectivă clar conservatoare și anticomunistă. Dar povestea lui Ion Mihai Pacepa, un om care a renunțat la putere din motive încă neelucidate întru totul, continuă să stârnească fascinație, amintindu-ne că în spatele fiecărui titlu din mass-media ar putea exista strategii invizibile, care ne manipulează percepția asupra realității.
Ploiești, 30 noiembrie – Aproximativ 30 de
elevi din Ploiești au avut ocazia să pătrundă vineri în universul militar al
aviației românești, participând la o vizită complexă în cadrul Școlii Militare
de Maiștri Militari și Subofițeri a Forțelor Aeriene. Evenimentul, organizat în
cadrul proiectului educațional „Suntem România”, a oferit tinerilor o
experiență unică, care a combinat emoția, cunoașterea tehnică și apropierea de
valorile militare.
Da, e un record absolut, datorat indolentei, falsitatii, iresponsabilitatii Garzii de Mediu Prahova si a serviciului de mediu, inclusiv a Ministerului Mediului, care dintotdeauna, din motive obscure, au favorizat catastrofa ecologica prahoveana din orice activitate contra mediului, din orice zona a acestui judet.
Primaria Ploiesti a luat fraiele in mana si a inceput sa monitorizeze singura aerul dovedit poluat, cu date reale, nu falsificate de statiile oficiale ale indolentei Agentii de Mediu Prahova. Rezultatul e vizibil, clar, dar sa tinem cont DE FAPTUL CA, ACTUAL, marele poluator LUKOIL este oprit! Personal, sper sa nu mai porneasca niciodata, a omorat poate zeci de mii de prahoveni de a lungul istoriei sale cu noxele emanate. Sau mai multi.
Situația poluării aerului în Ploiești
(ianuarie–noiembrie 2025)20.11.2025
20.11.2025
Poluarea aerului și episoadele puternice de miros sunt, de foarte mulți ani, unele dintre cele mai persistente probleme semnalate de cetățenii Ploieștiului.
Fenomenul apare mai ales seara și noaptea, afectează cartiere întregi și are consecințe directe asupra calității vieții și sănătății ploieștenilor. Mirosurile persistente și înțepătoare reclamate recurent de ploieșteni sunt cele de sulf și/sau produse petroliere. Ani de zile, comunicatele de presă ale Gărzii de Mediu Prahova au relativizat amploarea fenomenului și au atras nemulțumirea generală a comunității.
În absența unor reacții instituționale convingătoare ale Gărzii de Mediu Prahova și ale APM Prahova, Primăria Ploiești a centralizat depășirile concentrațiilor maxim admisibile pentru hidrogen sulfurat și PM10, precum și ale valorilor critice atinse pentru compușii organici volatili – benzen, toluen și xileni (așa numitul grup BTEX) pentru perioada1 ianuarie – 12 noiembrie 2025, pe baza datelor raportate de operatorii industriali și APM Prahova (vezi datele atașate pentru fiecare lună).
Analiza confirm, cu date oficiale, ceea ce cetățenii resimt frecvent în oraș: episoade repetitive de disconfort olfactiv, corelate cu indicatori industriali precum hidrogenul sulfurat (H₂S) și compușii organici volatili (BTEX):
Cum faci ca prezența ta online să transmită experiența
Formular de înscriere: https://docs.google.com/.../1hbybjLYg3fh1n5YIk.../edit 
0727.470.255
cursuri@cnit.ro 
