2638.Unic in lume! Festivalul celor 20 de nationalitati a inceput exploziv.

.

.

În perioada 11–13 septembrie, municipiul Ploiești va găzdui două evenimente deosebite, reunite printr-un mesaj comun: diversitate, incluziune și conviețuire prin cultură și sport.

Festivalul „Alfabetul Conviețuirii” ajunge anul acesta la cea de-a XIII-a ediție. Proiect inițiat de Uniunea Elenă din România, festivalul se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și sub egida Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, Ministerului Culturii și Ambasadei Republicii Elene în România.

Evenimentul este realizat în parteneriat cu Filarmonica „Paul Constantinescu” Ploiești, Primăria Municipiului Ploiești, Consiliul Județean Prahova și Departamentul pentru Relații Interetnice și va avea loc pe esplanada Palatului Culturii din Ploiești.

În aceeași perioadă, Ploieștiul găzduiește și cea de-a VIII-a ediție a Cupei Diversității, un proiect dedicat combaterii xenofobiei și discriminării prin sport.

Evenimentul este organizat de Departamentul pentru Relații Interetnice, în parteneriat cu Federația Română de Fotbal, Uniunea Elenă din România, Primăria Municipiului Ploiești și Consiliul Județean Prahova și se va desfășura pe Stadionul „Ilie Oană” din Ploiești.

Echipa "Suntem Romania!"
 urmareste si transmite continuu in
Platforma sa Media foto,interviuri,
viata evenimentului.

Parteneri media: TVR, Agerpres și Radio România.

Două proiecte, două spații de întâlnire și același mesaj: diferențele ne apropie atunci când alegem să le cunoaștem, să le respectăm și să le celebrăm.

Vă invităm pe toți să ne fiți alături în aceste zile speciale, pentru a ne bucura împreună de cultură, tradiții, sport și diversitate!

Intrarea este liberă!

.

2637. Vis al Iepocii de Abur 1

 

2636. Dacia nu mai fabrica in Ro toate modelele din motive pragmatice, obiective.Dar livreaza componentele in lume

 Concluzie inainte de citire: 

din anii socialismului ne-am dorit ca Dacia sa fie un produs de calitate vestica, fara patent, sarma si ciorap de dama in torpedou, vandut si admirat cu adevarat, nu dupa fanteziile propagandei ceausiste. Din pacate a trebuit ca licenta sa se intoarca la licentiator pentru ca aceste vise sa se implineasca. Acum Dacia se fabrica SI in alte tari, ceea ce nu ne am inchipuit nicicand. 
  Pentru eficienta si rentabilitate, trebuiesc respectate principii foarte dure pe care putini le inteleg: pe langa inovatie, modernism, calitate, eficienta, rentabilitatea dicteaza si aceasta ne spune ca incercarea copilareasca de a face totul in tara ta s-a dovedit glorios de nerentabila, inclusiv pentru supradezvoltatele SUA si JAPONIA, asa ca geamurile din Turcia, lampile din China si filtrele din Mexic sunt mult mai fezabile finantelor finale decat Elba, Sacele, Buzaul sau Carfil. Dar, in scurt timp au aparut alti producatori, romani sau straini, care fabrica nu dedicat Dacia ci pentru o industrie MONDIALA,GLOBALISTA, locomotiva fiind productia Dacia a Mioveniului, poarta de intrare in lume pentru firme romanesti nou infiintate.
   Greu de explicat omului de rand inca mandru de realizarile Iepocii de Abur in care eram doar noi prin noi dar cu licente si tehnologii vestice mult invechite, cu calitate deplorabila, furturi din fabrici si "sindromul schimbului 3".
   Dacia e in Liga Mare si se bate victorioasa cu marii fabricanti, din Maroc, Serbia , de oriunde se va mai produce, cu proiectare si IT romanesti dar si cu componente de valoare livrate din fabricile Ro si astfel a dat de lucru intregii tari, macar ca si logistica daca nu prefabricate.
   Mai jos vedem ce si cum:

2635. Avem locuri de munca, dar multi someri. De ce?

.

 Care este problema reală: salariile prea mici sau lipsa de adaptare a forței de muncă?

 Angajat- angajator. Este de fapt un conflict continuu? Sau impresia unui conflict aduce in piata muncii o discrepanta incredibila: existenta locurilor de munca diverse, dar lipsa dorintei de angajare a persoanelor disponibile. Practic, un paradox greu de inteles.

 Piața muncii din România pune la dispoziție o bază dinamică de aproximativ 30.000 de locuri de muncă vacante raportate oficial în evidențele ANOFM, la care se adaugă alte zeci de mii de posturi active pe platformele private de recrutare și prin portalul guvernamental de angajări publice Posturi Gov. 

  Problema grava: desi raportat la forta de munca neangajata, sunt mai putine locuri de munca, oriunde in tara, acestea sunt constant intre aceste cifre, in fapt NEOCUPANDU-SE statistic si real.
  Motivele sunt complexe si rezolvabile daca se va merge la radacina lor.

  Distribuția pe județe este profund inegală: peste 60% dintre oportunități și cele mai mari bugete de salarii se concentrează în 5-6 poli de dezvoltare economică, în timp ce restul județelor oferă cu precădere joburi în producție, comerț sau agricultură.

 Situația pe județe: distribuția ofertelor, salarii și cerințe

  Pentru o imagine de ansamblu clară, județele din România se împart în trei mari categorii de performanță economică și salarizare:

2634. Noi si vechi- benzi magnetice de magnetofon

 Ne tot "dam" cu magul, dar uitam cat de importanta e de fapt amarata aia de panglica fara de care acesta nu ar exista.
 Piața benzilor magnetice este împărțită astăzi în două tabere clare: benzi noi de producție curentă (fabricate cu tehnologie modernă) și benzi vintage (New Old Stock - NOS sau utilizate).

Alegerea benzii potrivite este la fel de importantă ca deținerea unui magnetofon bun. O bandă greșită vă poate distruge capetele aparatului prin abraziune sau le poate bloca cu o pastă lipicioasă în doar câteva minute de funcționare.

1. Producătorii de benzi noi (Producție curentă)

Spre surprinderea multor neinițiați, banda magnetică pe role încă se fabrică și oferă performanțe superioare celor din trecut, având o stabilitate chimică mult mai mare a liantului poliuretanic.

2633. Venituri salariale nete in Romania

 Pe baza celor mai recente date centralizate din piața muncii (Inspecția Muncii / REVISAL și analizele financiare ale Ziarul Financiar din a doua jumătate a anului 2026), numărul românilor cu salarii mari a crescut spectaculos, depășind 1,5 milioane de angajați care câștigă peste 1.000 de euro net. Cu toate acestea, piața muncii rămâne polarizată, restul de peste 72% dintre salariați situându-se sub acest prag. 

La un curs estimat de ~5 RON pentru 1 EUR, iată distribuția procentuală exactă a angajaților din România pe tranșe de venit net:

 Procentul angajaților din România pe tranșe de venit net (2026)

Venit Net Lunar (EUR)	Echivalent în RON (Aprox.)	% Angajați în acest interval	% Cumulat (Câți câștigă PESTE acest prag)
Sub 1.000 EUR	Sub 5.000 RON	72,7%	—
1.000 — 1.500 EUR	5.000 — 7.500 RON	13,5%	27,3% încasează peste 1.000 EUR
1.500 — 2.000 EUR	7.500 — 10.000 RON	8,4%	13,8% încasează peste 1.500 EUR
2.000 — 2.500 EUR	10.000 — 12.500 RON	1,3%	5,4% încasează peste 2.000 EUR
2.500 — 3.000 EUR	12.500 — 15.000 RON	1,1%	4,1% încasează peste 2.500 EUR
Peste 3.000 EUR	Peste 15.000 RON	3,0%	3,0% încasează peste 3.000 EUR

.

2632. Preturi la alimentele de baza in tarile UE, tabel comparativ si motivele diferentelor

 

.

  Conform celor mai recente date centralizate de Eurostat, România înregistrează cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru alimentele de bază din întreaga Uniune Europeană, situându-se la aproximativ 80% din media UE (cu 20% sub medie). La polul opus, Luxemburg este cea mai scumpă țară pentru alimente, cu prețuri care depășesc media europeană cu 22%. 

   Pentru o comparație directă, Eurostat folosește un Indice al Nivelului Prețurilor (PLI), unde media UE este stabilită ca reper la valoarea 100.

Tabel Comparativ: Indicele prețurilor pe categorii de alimente (Media UE = 100)

Categorie Produs	🇷🇴 România (Minim UE / Printre cele mai ieftine)	🇪🇸 / 🇵🇱 Alți lideri prețuri mici	🇱🇺 Luxemburg / 🇩🇰 Danemarca (Maxim UE)
Pâine și Cereale	60 - 65 (Cel mai mic din UE)	Polonia: ~70	Luxemburg / Danemarca: ~125 - 130
Carne	~75	Slovacia: ~70 (Cel mai mic)	Luxemburg: ~125
Lapte, Brânză, Ouă	~85	Slovacia: ~75 (Cel mai mic)	Luxemburg / Cipru: ~120+
Fructe și Legume	~65 (Cel mai mic din UE)	Polonia: ~70	Luxemburg / Danemarca: ~122
Uleiuri și Grăsimi	~90	Spania: ~75 (Cel mai mic)	Danemarca / Austria: ~125

 Motivele diferențelor de preț specificate per produs

Nivelul diferit al prețurilor la raft între statele membre UE este influențat de factori structurali, fiscali și geografici:

• Pâine și Cereale (De ce este România cea mai ieftină?): Cerealele sunt produse cu un grad ridicat de procesare locală. România dispune de suprafețe agricole uriașe, costuri mult mai mici cu forța de muncă în panificație și o producție internă masivă de grâu. În țările scumpe (Luxemburg/Danemarca), salariile brute mari din fabrici și rețelele logistice scumpe triplează costul de transformare a făinii în pâine.
•  Carne (De ce este Slovacia/Polonia sub România?): Deși România are forță de muncă ieftină, Polonia și Slovacia dețin lanțuri industriale zootehnice mult mai integrate și subvenționate eficient (în special pe segmentele de pasăre și porc), realizând economii de scară pe care fermele românești încă nu le pot egala complet. Luxemburg importă majoritatea cărnii premium, adăugând costuri mari de transport și distribuție.
•  Lapte, Brânză, Ouă: Lactatele sunt produse extrem de perisabile, dependente de lanțul frigorific. În țările cu relief dificil sau climă neprielnică zootehniei intensive (cum sunt zonele muntoase sau țările nordice precum Danemarca), colectarea și procesarea laptelui sunt scumpe. În plus, costul energiei pentru depozitarea la rece diferă major (Ungaria/România au scheme de plafonare, vestul Europei are tarife comerciale mai mari).
•  Fructe și Legume: Aici domină factorul sezonier și geografic. Spania și Italia produc masiv în sere și câmp deschis, reducând costurile logistice pentru sudul Europei. România excelează la prețuri mici la legumele de sezon datorită piețelor volante și costurilor reduse de producție la micii producători, în timp ce țările din Nord (Danemarca) importă masiv sau folosesc sere încălzite artificial (cost energetic uriaș).
•  Uleiuri și Grăsimi (De ce este Spania cea mai ieftină?): Spania este cel mai mare producător mondial de ulei de măsline și un procesator uriaș de uleiuri vegetale in general. Proximitatea față de fabrici și lipsa intermedierii logistice prăbușesc prețul la raft comparativ cu statele nordice care importă integral aceste produse.

 Factori generali de influență (Valabili pentru toate produsele)

1. Cota de TVA aplicată alimentelor: Statele membre își fixează singure taxele. De exemplu, România aplică un TVA redus de 9% la alimente, în timp ce Danemarca aplică o cotă standard de 25% inclusiv pe mâncarea de bază, ceea ce umflă artificial prețul la raft.
2. Putererea de cumpărare și salariile din retail: Un casier sau un șofer de distribuție din Luxemburg este plătit de 4-5 ori mai bine decât unul din România. Aceste salarii se regăsesc direct în adaosul comercial practicat de supermarketuri pentru a-și acoperi cheltuielile operaționale.
   
   "Intocmit: Alex Stoian"