27 septembrie 2026

2653. Pink Floyd:The Wall, sau zidul pe care ni-l creăm

.

-Recenzie- 

   Filmul este o combinatie cu animație muzicală pentru adulți, având ca inspirație albumul “The Wall” lansat de Pink Floyd. Realizat în anul 1982 de Alan Parker, acțiunea filmului se învârte în jurul personajului eponim trupei britanice de rock progresiv, jucat de Kevin McKeon, prezentându-l în ipostaza de copil, și de Bob Geldof, ca adult. Filmul are un puternic impact asupra perspectivei despre viață a celui care-l vizionează și reprezintă o critică dură asupra educației, relațiilor interumane și a regimurilor dictatoriale, având scene explicite. 

    “All in all, you’re just another brick in the wall.”

  Pink își pierde tatăl în război, este batjocorit la școală de profesori pentru aspirațiile sale poetice si este abuzat de mamă prin izolare și prin controlul de catre aceasta a relațiilor lui de cuplu.

.
.











  Pe
parcursul acțiunii, viața sa amoroasă devine un eșec, capătă obiceiuri dăunătoare lui cât și mediului, dorește să-și recapete tatăl omorât în război, este internat într-un spital de psihiatrie și creaza un partid extremist. Toate acestea denotă lipsa acut resimțită a tatălui, nepăsarea și lipsa de milă a societății resimtita de Pink. Totuși, mai există o cale de scăpare pentru el, o rază de soare la capătul tunelului? Răspunsul la această întrebare îl veți afla urmărind filmul.

.
 Un punct forte al acestui film este reprezentat de împletirea dintre muzica albumului eponim și narațiune, ilustrând valoarea simbolică a zidului și a construcției sale. Un alt punct forte este reprezentat de jocul actorilor, care pune excelent în valoare mesajul filmului. Filmul transmite ideea de confruntare dintre individ și societate care duce la decăderea psihica a acestuia. În plus, filmul prezintă problematica singurătății unei persoane într-o societate pe care o percepe a-i fi ostilă. 

.

  Din
punctul meu de vedere, filmul este o capodoperă cinematografică întrucât prezintă în mod direct influența societății asupra individului.O prima scena care m-a marcat este aceea în care atunci când un soldat a ridicat receptorul, un avion a bombardat regiunea, prezentând impredictibilitatea evenimentelor și a parcursului vieții în timpuri de război.O a doua scena care m-a impresionat este aceea reprezentata de cele două flori dansand impletit, dorind să simbolizeze viața de cuplu a eroului, viata care îi va afecta în mod negativ sănătatea mintală.O a treia scena care mi s-a părut interesanta este cea in care micul Pink își întâlnește varianta sa adultă într-un spital de psihiatrie, speriindu-se de aceasta, punând accentul pe duritatea vieții și lipsa prezenței paterne a copilului care îl duc la nebunie. Este de remarcat holbarea periodica a eroului adult la televizor, evidențiind lipsa trăirii momentului a acestuia, și repetarea anumitor secvențe și replici, precum
“Este
cineva acolo?”
Recomand acest film persoanelor care vor să experimenteze, 
să vadă ceva unic, avand un mesaj deosebit de puternic, dar și celor pasionati de psihologie.

Analizat si disecat de # Thorns#




 

25 septembrie 2026

2652. Romania intre fostele tari de rit comunist europene: e mai bine sau mai rau?

  
  Analiza țărilor din fostul bloc comunist după căderea regimurilor socialiste arată o divergență economică masivă. În timp ce statele care s-au integrat rapid în Uniunea Europeană au înregistrat salturi uriașe, țările din fostul spațiu sovietic (non-UE) sau din Asia Centrală au rămas în urmă.
    Structura actuală a acestor economii se împarte în funcție de venituri, standard de viață, costul coșului zilnic și regimul proprietăților:
 Clasificarea veniturilor și a standardului de viață (PIB per capita PPP)
Standardul de viață și veniturile sunt cel mai bine reflectate de PIB-ul pe cap de locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare (PPP). Țările se împart în trei mari categorii: 
  • Grupul de top (Venituri mari): Slovenia, Cehia, Estonia și Lituania. Aceste state au depășit deja câteva țări din Europa Occidentală (cum ar fi Spania sau Grecia) la puterea de cumpărare. 
  • Grupul de Mijloc (Venituri medii-mari): România, Polonia, Ungaria, Letonia și Slovacia. România și Polonia au avut cele mai rapide ritmuri de recuperare (convergență) economică din regiune în ultimele două decenii.
  • Grupul rămas în urmă (Venituri medii-mici / mici): Bulgaria (cea mai săracă din UE), o duce mult mai bine si e urmată la distanță mare de statele non-UE precum Ucraina, Moldova și țările din Asia Centrală (Uzbekistan, Tadjikistan), unde standardele sunt drastic reduse. 
 Coșul zilnic și costul vieții
Raportul dintre prețurile alimentelor/serviciilor și salarii definește accesibilitatea vieții de zi cu zi: 
Categoria de țăriNivelul prețurilor la alimentePuterea de cumpărare a coșuluiExemple
Puteri de cumpărare ridicateMediu spre ridicatFoarte bună. Salariile acoperă ușor coșul de bază și permit economii.Cehia, Slovenia, Estonia
Echilibru în TranzițieMediuÎn creștere. Prețurile s-au aliniat la media UE, dar salariile încă recuperează, rapid.România, Polonia, Ungaria
Vulnerabilitate EconomicăScăzut (valoare nominală)Redusă. Deși prețurile par mici pentru un străin, coșul zilnic consumă o parte uriașă din venitul local.Moldova, Ucraina, Macedonia de Nord
Proprietățile și situația locuitorilor (Housing)
Una dintre cele mai interesante moșteniri ale comunismului este rata uriașă a proprietății private asupra locuințelor. După 1989, fostele state socialiste au privatizat masiv fondul de locuințe de stat către chiriași, la prețuri derizorii.
  • Campioanele proprietății: România ocupă constant primul loc în Europa (peste 95% dintre locuitori sunt proprietari), urmată îndeaproape de Slovacia, Ungaria, Croația și Lituania.s
  • Contrastul cu Vestul: În timp ce în Germania sau Elveția jumătate din populație locuiește cu chirie, în Europa de Est proprietatea este un pilon de siguranță socială.
  • Provocarea actuală: Deși est-europenii sunt "bogați în cărămizi", calitatea fondului locativ (blocuri vechi nerezolvate termic) și accesibilitatea creditelor ipotecare pentru tineri în orașele mari (Varșovia, Praga, București) au devenit probleme majore în ultimii ani. 

    "Alex Stoian"