2618. Penalii ajunsi in functii publice si partidele ce-i detin.LISTA RUSINII

.

 Nu există o bază de date oficială, unică și actualizată în timp real care să centralizeze absolut toți membrii de partide din România care au condamnări penale definitive. Totuși, monitorizările mass-media, rapoartele Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și paginile publice de evidență (precum lista politicienilor condamnați de pe Wikipedia) oferă o imagine clară asupra principalelor figuri politice care au primit decizii definitive de condamnare. 

Din punct de vedere legal, conform legislației din România, persoanele condamnate definitiv nu mai pot deține funcții publice sau politice alese (în Parlament, Guvern sau administrație locală) pe perioada executării pedepsei sau a interdicțiilor stabilite de instanță. Prin urmare, toți cei menționați mai jos dețin funcții exclusiv în trecut, fiind excluși, retrași din partide ori activând în afara structurilor oficiale de stat. O sinteză a cazurilor de rezonanță din principalele partide istorice și post-decembriste cuprinde:

Partidul Social Democrat (PSD)

PSD a înregistrat de-a lungul timpului cel mai mare număr de lideri de rang înalt condamnați definitiv pentru fapte de corupție sau asimilate acestora: 

• Adrian Năstase – Funcții în trecut: Prim-ministru al României, Președinte al Camerei Deputaților, Președinte PSD. Condamnat definitiv în două dosare („Trofeul Calității” și „Zambaccian”). Funcție actuală: Fără funcție politică.
• Liviu Dragnea – Funcții în trecut: Președinte al Camerei Deputaților, Viceprim-ministru, Președinte PSD. Condamnat definitiv în dosarul referendumului (cu suspendare) și în dosarul DGASPC Teleorman (cu executare). Funcție actuală: Retras din PSD; a încercat formarea altor formațiuni politice fără succes major. 
• Darius Vâlcov – Funcții în trecut: Ministru al Finanțelor, Primar al municipiului Slatina. Condamnat definitiv în dosarul privind fapte de corupție (luare de mită și trafic de influență). Funcție actuală: Fără funcție politică. 
• Marian Neacșu – Funcții în trecut: Deputat. A fost condamnat definitiv în 2016 cu suspendare pentru conflict de interese (reabilitat ulterior conform termenelor legale, fapt ce i-a permis revenirea în aparatul de stat ca Secretar General al Guvernului și ulterior Viceprim-ministru).
• Radu Mazăre – Funcții în trecut: Primar al municipiului Constanța. Condamnat definitiv în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri. Funcție actuală: Fără funcție politică.
• Nicușor Constantinescu – Funcții în trecut: Președinte al Consiliului Județean Constanța. Condamnat definitiv în multiple dosare de abuz în serviciu. Funcție actuală: Fără funcție politică.

Partidul Național Liberal (PNL) / fostul PDL

Fuziunea dintre PNL și PDL a reunit lideri din ambele tabere care au suferit condamnări penale în perioada de vârf a dosarelor anticorupție: 

• Elena Udrea (fostă PDL / PMP) – Funcții în trecut: Ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, Deputat. Condamnată definitiv în dosarul „Gala Bute”. Funcție actuală: Fără funcție politică.
• Relu Fenechiu (PNL) – Funcții în trecut: Ministru al Transporturilor, Deputat. Condamnat definitiv în dosarul „Transformatorul”. Funcție actuală: Fără funcție politică.
• Sorin Pantiș (PNL) – Funcții în trecut: Ministru al Comunicațiilor. Condamnat definitiv în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). Funcție actuală: Fără funcție politică.
• Cherecheș Cătălin (fost membru PNL / UNPR / PNȚCD) – Funcții în trecut: Primar al municipiului Baia Mare. Condamnat definitiv pentru luare de mită. Funcție actuală: Fără funcție politică (demis din funcție).
• Cristian David (PNL) – Funcții în trecut: Ministru al Internelor. Condamnat definitiv pentru fapte de corupție. Funcție actuală: Fără funcție politică.
• Aristotel Căncescu (PNL) – Funcții în trecut: Președinte al Consiliului Județean Brașov, Senator. Condamnat definitiv pentru abuz în serviciu. Funcție actuală: Fără funcție politică. 
  
  
  Adăugarea formațiunilor UDMR, AUR și S.O.S. România în această sinteză evidențiază o diferență importantă de dinamică politică: în timp ce UDMR înregistrează condamnări istorice de răsunet pentru corupție sau abuz (similare partidelor tradiționale), formațiunile mai recente precum AUR și S.O.S. România sunt marcate în special de condamnări pentru fapte cu violență sau ultraj, dublate de o serie lungă de dosare penale active (în curs de judecată sau urmărire penală) în care sunt vizați liderii lor. 
  Conform cadrului legal aplicat riguros, persoanele cu decizii de condamnare penală definitivă își pierd automat dreptul de a exercita funcții publice alese.
  
  Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR)
  Liderii UDMR condamnați definitiv au fost vizați în special de dosare instrumentate de DNA legate de retrocedări ilegale sau fapte de corupție instituțională:
  • Zsolt Nagy – Funcții în trecut: Ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației. Condamnat definitiv în dosarul „Privatizărilor strategice” (pedeapsă cu executare pentru trădare prin transmitere de secrete) și ulterior în dosarul „Poșta Română”. Funcție actuală: Fără funcție politică. [1]
  • Gergely Olosz – Funcții în trecut: Senator și Deputat UDMR, fost președinte al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Condamnat definitiv pentru trafic de influență. Funcție actuală: Fără funcție politică. [1]
  • Attila Markó – Funcții în trecut: Deputat UDMR. Condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu suspendare în dosarul privind restituirea ilegală a unor imobile (Colegiul Székely Mikó). Funcție actuală: Fără funcție politică. [1]
  Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)
  În cazul AUR, majoritatea incidentelor juridice sunt relativ recente, remarcându-se cazuri de condamnări pentru violență rutieră ori agresiuni, alături de o serie de lideri aflați sub urmărire penală:
  • Mihai Ioan Lasca – Funcții în trecut: Deputat ales pe listele AUR în 2020 (exclus ulterior din partid). Condamnat definitiv în 2021 la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru lovire și alte violențe, în urma unui incident în trafic petrecut înainte de obținerea mandatului. Funcție actuală: Fără funcție politică. 
  • Silvestru Rădulescu (Caz conex) – Funcții în trecut: Candidat/membru de sprijin local. Condamnat definitiv în trecut pentru ultraj și conducere sub influența alcoolului (situație intens mediatizată în analizarea integrității listelor electorale).
  • Notă privind liderii actuali: Președintele partidului, George Simion, nu are nicio condamnare penală definitivă, dar este vizat direct în anchete active ale Parchetului General pentru instigare la fals, ultraj și coruperea alegătorilor. 
  S.O.S. România
  Formațiune strâns legată de acțiunile stradale și declarațiile publice ale liderilor săi, S.O.S. România se confruntă cu probleme juridice concentrate pe fapte de ultraj, tulburarea ordinii publice sau nerespectarea hotărârilor judecătorești:
  • Diana Iovanovici-Șoșoacă – Funcții în trecut: Senator al României. Funcție actuală: Europarlamentar. Deși nu are o condamnare definitivă cu privare de libertate sau pierdere a drepturilor electorale, ea a fost condamnată definitiv în instanțe civile și contravenționale pentru ultraj, având concomitent deschise peste 7 dosare penale active instrumentate de Parchetul General pentru blocarea activității unor instituții, zădărnicirea combaterii bolilor și purtare abuzivă. 
  • Dumitru Coarnă (Asociat politic / Fost deputat independent trecut prin structurile de suport ale polului suveranist) – Funcții în trecut: Deputat. A fost implicat în anchete penale administrative penale legate de abuzuri politice sau organizarea de proteste neautorizate, fără a avea însă un verdict final de condamnare cu executare la activ. 
  Alte Partide (PMP, ALDE, UNPR, PC, PRM)

• Dan Voiculescu (Fondator Partidul Conservator - PC) – Funcții în trecut: Senator. Condamnat definitiv în dosarul ICA. Funcție actuală: Retras oficial din funcțiile politice executive.
• Gheorghe Copos (PC) – Funcții în trecut: Viceprim-ministru, Senator. Condamnat în „Dosarul Transferurilor” și dosarul „Loteria”. Funcție actuală: Retras din politică.
• Miron Mitrea (fost lider marcant PSD, asociat ulterior și cu alte proiecte de stânga) – Funcții în trecut: Ministru al Transporturilor, Deputat, Senator. Condamnat definitiv pentru luare de mită. Funcție actuală: Fără funcție politică, activează ca consultant politic.
• Gheorghe Ștefan "Pinalti" (fost PDL / PMP) – Funcții în trecut: Primar al municipiului Piatra Neamț. Condamnat definitiv în dosarul „Microsoft”. Funcție actuală: Fără funcție politică.
• Tudor Chiuariu (fost PNL) – Funcții în trecut: Ministru al Justiției. Condamnat cu suspendare în dosarul „Poșta Română”. Funcție actuală: Retras din activitatea publică de partid.

Context și Modificări Legislative Restrictive

Partidele politice mai noi (înființate după 2016) au promovat în statute criterii de integritate stricte, auto-excluzând membrii încă din faza de urmărire penală sau trimitere în judecată. De asemenea, inițiative legislative de tipul „Fără Penali în Funcții Publice” și deciziile corelate ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au blocat complet dreptul persoanelor condamnate (chiar și cu suspendare) de a mai candida sau de a deține mandate publice active.

2617. Respingeți legea anti-ONG!

România riscă să calce pe urmele Ungariei lui Viktor Orbán. Senatorii PSD au bătut palma cu senatorii AUR și, împreună, au votat un proiect de lege care pune în pericol activitatea asociațiilor și fundațiilor. Toate ONG-urile din țară vor fi obligate să publice datele donatorilor care au făcut donații mai mari de 5.000 de lei. Scopul nu este transparența, ci intimidarea societății civile. Exact așa a început și capturarea statului de drept în Ungaria.

Deputații din Parlamentul României

Noi, semnatarii și semnatarele acestei petiții, vă cerem să respingeți proiectul de lege L233/2026 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații.

Dacă legea trece, ONG-urile vor fi obligate să publice numele donatorilor care fac donații mai mari de 5.000 de lei, iar organizațiile care nu se conformează vor fi dizolvate. Legea este copiată după modelul maghiar, condamnat deja de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Numai un vot împotrivă mai poate să blocheze transformarea României într-un stat în care societatea civilă funcționează doar cu acordul puterii.

Campania în 5 minute

Proiectul de lege a fost inițiat de 55 de senatori și deputați AUR și obligă toate asociațiile, fundațiile și federațiile să declare numele și datele de identificare ale donatorilor care contribuie cu peste 5.000 de lei. Organizațiile care nu respectă obligația își vor suspenda activitatea și riscă dizolvarea.

Pretextul pentru adoptarea legii este transparența, însă realitatea este alta. Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, dar și Comisia pentru drepturile omului din Senat au dat avize negative. Cele trei instituții au avertizat că legea încalcă dreptul la viață privată, protecția datelor personale și libertatea de asociere. Efectul real va consta în intimidarea oamenilor care donează organizațiilor incomode pentru politicieni. Mulți vor prefera să se retragă și exact asta se urmărește.

Inițial, proiectul de lege nu avea niciun prag și ar fi fost făcute publice datele tuturor donatorilor, inclusiv ale celor care au donat 10 lei. Asta demonstrează că, în viitor, pragul ar putea fi coborât sau chiar eliminat.

Chiar dacă AUR nu are majoritate în Senat, proiectul de lege a trecut cu votul senatorilor PSD. Deși PSD susține că este un partid pro-european, nu a avut nicio problemă în a vota pentru un proiect de lege copiat după modelul iliberal.

Ungaria a adoptat o lege similară în 2017. În 2020, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a condamnat autoritățile de la Budapesta, pentru că încalcă libertatea de asociere și produce un efect de stigmatizare asupra organizațiilor civice. România copiază acum un model deja judecat și sancționat la nivel european.

Organizațiile civice vor fi obligate să își expună public susținătorii care au donat mai mult de 5.000 de lei. Mulți donatori vor prefera să se retragă, decât să riște tot felul de presiuni. De exemplu, o persoană care finanțează o organizație pentru victimele traficului de persoane va apărea într-o listă publică. Rețelele de traficanți vor ști unde să-i caute pe cetățenii simpli care luptă împotriva lor. Și tocmai asta e cheia legii. Miza nu e să știe statul cine finanțează ONG-urile, pentru că deja știe. Miza e să știe toată lumea și, astfel, donațiile să fie descurajate.

Legea a trecut de Senat cu 75 de voturi pentru și numai 32 de voturi contra. Acum urmează dezbaterile și votul în Camera Deputaților, unde se va decide totul. Majoritatea deputaților au primit un mandat pro-european. Presiunea publică de acum, înainte de vot, le va readuce aminte că societatea civilă nu vrea ca România să ajungă acolo unde este Ungaria după cei 16 ani de regim Viktor Orbán.

Deja 43.707 semnatari
Obiectivul este 75.000 semnatari.
Alătură-te acum!

AICI INTRA SI SEMNEAZA

DE CE SA SEMNEZI: 

Ce face legea împotriva societății civile votată de PSD și AUR. Dincolo de cuvântul „transparență” pe care-l flutură extremiștii, este o lege iliberală. O legea care slăbește democrația.

𝗖𝗲 𝘀𝗽𝘂𝗻𝗲 𝗹𝗲𝗴𝗲𝗮: fiecare ONG va trebui să publice numele tuturor donatorilor care dau peste 5.000 de lei. Cine nu publică - este suspendat, apoi dizolvat.

𝗖𝗲 𝗡𝗨 𝘃𝗮̆ 𝘀𝗽𝘂𝗻𝗲 𝗣𝗦𝗗-𝗔𝗨𝗥:

1. Statul are deja toate aceste informații. Fiecare ONG depune anual bilanț la Ministerul Finanțelor. Fiecare redirecționare prin formularul 230 trece prin ANAF - statul știe deja exact cine, cui, cât. Legea nu adaugă transparență. Statul are deja transparență. Legea adaugă expunerea publică a cetățeanului care donează.

2. Asta nu se cheamă transparență. Se cheamă intimidare. Consiliul Economic și Social a scris-o negru pe alb, în avizul negativ: publicarea numelor donatorilor „produce inevitabil un efect de descurajare.” Oamenii se vor teme să mai doneze - mai ales pentru cauze sensibile: drepturile omului, anticorupție, mediu, presă liberă.

3. Cine va fi îngropat de această lege? Organizațiile care se ocupă de copii vulnerabili, de bolnavii în fază terminală - cele care trăiesc din donațiile comunității. Pe ele le sufocă frica și birocrația.

Aceasta este definiția unei legi iliberale: una care, în numele unui cuvânt frumos, mută puterea de la cetățean la stat - și îi pedepsește pe cei care nu se supun.

Consiliul Legislativ - aviz negativ. Consiliul Economic și Social - aviz negativ. Peste 700 de ONG-uri - scrisoare deschisă. Curtea de Justiție a UE - a invalidat exact aceeași lege în Ungaria, în 2020.

Pentru că modelul este Ungaria din era Orban, în 2017. Slovacia lui Fico, în 2025. Și, la origine, Rusia lui Putin - legea „agenților străini”, din 2012. Toate s-au promovat drept o lege pentru „transparență”.

Legea merge acum la Camera Deputaților. Acolo se decide totul.

USR cere fiecărui deputat - din orice partid: Nu votați această lege.

Nu votați împotriva mamei care donează pentru un copil bolnav. Nu votați pentru a pune România pe lista Rusiei și Belarusului.