Regele Ferdinand I Întregitorul de țară și guvernul liberal condus de Ion I.C. Brătianu, încă din 1919, în condițiile în care România se afla încă în război în est cu bolșevicii ruși și ucraineni, iar în vest cu bolșevicii unguri, au pus în aplicare promisiunea făcută țăranilor ostași în ianuarie 1917 din tranșeele Mărășeștilor, că vor primi pământ.
 |
| . |
Și au primit pământ în condițiile stabilite la acea vreme, prin răscumpărare și despăgubirea stăpânilor de moșii expropiați.
Pentru prima data voi publica documentele comisiei a-IV județeană de expropiere Hârlău, județul Botoșani așa cum au fost publicate în Monitorul Oficial Nr.80, apărut sâmbătă 26 iunie 1919. Și anume moșia Deleni, moșia Maxut, moșia Hârlău, moșia Sângeap – Deleni.
Se declară expropiat conform decretului de expropiere pentru cauză de utilitate națională domnul Grigore Ghica Deleni, comuna Deleni, județul Botoșani, de întinderea de 2064 hectare din moșia Deleni, câmpul după stăpânire și megieșele actuale și anume: moșia Maxut, locuitorii Deleni, Velnița-Deleni, locuitorii Boscoteni-Feredeni și moșia Lupăria. Se rezervă proprietarului întinderea de 336 de hectare de pământ ce se învecinează cu loturile clăcașilor din Deleni, apoi cu râul Tulburea, și hotarul moșiei Maxut, până la șoseaua națională. Nu se expropiază bulgăria de pe Slobozia – 20 de hectare, terenul fabricii 33 de hectare, care intră în totalul de 575 de hectare care nu se expropiază. Prețul se va stabili potrivit reglementărilor din lege, adică prețul de arendă înmulțit cu 20. Deci o sumă importantă ce va fi dată despăgubire. In document se dă în amănunt noile hotare ale moșiei Grigore Ghica Deleni.
Comisia declară expropiabile proprietarelor Eliza Paul Greceanu și Alexandrina Polizu – Micșunești, proprietarele moșiei Maxut, comuna Deleni, județul Botoșani, din pământul cultivabil de pe acea moșie de 1266 hectare, 34 arii, rezervând proprietarelor întinderea de 557 hectare, 60 de arii.
Rămân în proprietate lanul Țarinca, având vecini moșia Deleni (suprafața expropiată), moșia Hârlău. Iazul Gurgueta va rămâne proprietarelor, cu o rezervă de de protecție de 30 de metri în jurul iazului. Urmează descrierea hotarelor și vecinilor moșiei rămase proprietarelor. Se specifică faptul că se va asigura liberul acces a sătenilor din Maxut pe drumul din Maxut la lanul Dumbrava.
Moșia Hârlău, ce aparține Epitropiei Generale a Spitalelor Sf.Spiridon, se expropiază pe o întindere de 900 la 940 de hectare.
O altă expropiere este a moșiei domnișoarei Jeana Ghica, proprietara moșiei Sângeap – Deleni, comuna Deleni, județul Botoșani, de toată întinderea acelei moșii de 1318 hectare, megieșă cu pădurea Zagavia, locuitorii din Pârcovaci, pădurea Maxut – Deleni, moșia Bădeni – județul Iași și moșia Stolniceni aflată în județul Suceava. Proprietara va rămâne cu suprafața de 467 hectare de teren arabil, 3849 hectare pădure seculară, și 49 de hectare dimpreună cu conacul. Mai rămâne cu 22 de hectare livadă cu pomi fructiferi.
Urmează moșia Rădeni a doctorului Alex. Ștefanovici căruia i se expropiază 608 hectare de pământ. Se dau limitele a 275 de hectare de pămând ce-i rămâ și care au vecini moșile Unsa, Boscoteni și Feredeni.
Comisia județene nr.IV de expopiere Botoșani, era condusă de Simion Pop-judecător, delegatul centralei Alexandru Dobrescu, membrii Gh.Huțanu, și Vasile Alexandru Gheorghiu.
Poate mă ajută cineva: unde a fost conacul domnișoarei Jeana Ghica de pe moșia Sângeap – Deleni?
Cititorii acestui blog, pot scrie opinii și comentarii pe paginele de Facebook:
*col(r)Miron Dumitru*
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu