1318.O lecție de orientare topografică si putina istorie nestiuta

Biserica Mănăstirii Sângeap – Basaraba cu hramul Izvorul
Tămăduirii și Schimbarea la Față

Astăzi am avut deosebita onoare să însoțesc pe domnul profesor Gheorghe Burican într-o expediție geografică pe dealul Sângeap – Basaraba și platoul Sticlăria.
Mai întâi am urcat dealul la mănăstirea Sângeap – Basaraba. Spre surprinderea mea, după trecerea de poarta monumentală de la intrarea pe proprietatea mănăstirii, șoseaua este asfaltată, iar echipe de muncitori lucrau cu utilaje la șanțurile șoselei. Ajunși pe platoul mănăstirii, primul lucru pe care-l vezi și te uimește este biserica mănăstirii. Se pare că exteriorul este finalizat, se lucrează în interiorul bisericii.

Biserica Mănăstirii Sângeap – Basaraba cu hramul Izvorul
Tămăduirii și Schimbarea la Față.

Am urcat treptele la paraclisul mănăstirii, am mers spre sud, pe coama dealului și am ajuns într-o poiană unde este un praznicar de vară. De aici se poate vedea spre est pădurea de un verde intens în bătaia soarelui. Bate un vânticel cam rece, fac câteva fotografii și mergem în parcare să luăm mașina.

.

Iesim la șoseaua județeană și facem la stânga  spre nord pe un drum cu criblură,  ajungem pe platoul Sticlăria. Aici ai o surpriză de proporții. Spre est se dezvăluie privirii mirate și extaziate un peisaj de munte pe care nu ai fi crezut că ar exista în apropierea Hârlăului! Un imens amfiteatru a căror brațe sunt orientate spre est, spre satul Pârcovaci. Centrul este ocupat de un teren în pantă dulce, vălurit de la vest spre est, pe o distanță de 1900 m lungime, ce ajunge în Pârcovaci. Domnul profesor îmi dă explicații ca un expert ce a studiat această imensă alunecare de teren din  decembrie 1996, ce a ridicat albia Bahluiului și o parte din sat cu peste 1 metru și a provocat multe daune.

In zare spre nord est se văd mănăstirile Lacuri și Balș, spre est îngrămădit între Dealul Sângeap – Sticlăria și Dealul Pietrăriei este satul  Pârcovaci, greu încercat de ultima mare alunecare de teren.
Datorită structurii geologice a Dealului Sângeap Sticlăria aflat la cota 408 m. față de Pârcovaci care este la cota 150-160 m, a apei freatice și apelor de suprafață, dar și unghiului de pantă foarte mare a dealului, acesta de sute de mii de ani a alunecat spre albia Bahluiului și va aluneca în continuare, lucru fiind sigur, însă nimeni nu poate ști când.

DA PAGINA!

1280.O enigmă în cimitirul de onoare al eroilor din Hârlău

.

.

In marginea de nord-est a cimitirului de onoare a eroilor din Hârlău, există o cruce de piatră, unde an de an, de Ziua Eroilor vin persoane din afara orașului care depun flori, coroane, aprind lumânări și țin un moment de reculegere.
In dorința de a-l comemora la 100 de ani de la moarte pe acest erou, am mers la acest monument și am aflat câte ceva.

Pe crucea de piatră în partea superioară este o placă metalică cu următorul înscris:

” Geniu nefericit. RĂDOI MIHAIL, ns. 03.08.1893 Bogdana, județul Teleorman. Mort 07.11.1917 Hârlău. Erou – serg. MCC. CAV, V.AT – Botoșani.”

În partea inferioară este un epitaf greu lizibil.

DA PAGINA!

1254.Din arhive:" Monitorul Oficial" de acum 100 de ani. Conferirea ordinului „Regina -Maria” unor infirmiere de la spitalul Hârlău.

.

Aflăm din Monitorul Oficial Nr.240 din data de miercuri 10 ianuarie 1918, ce a apărut la Iași, în capitolul Ministrul de Război:

Se publică decretul nr. 10033 din 28 decembrie 1917 de conferire a ordinului Crucea Regina-Maria pentru persoane civile care au contribuit pe timpul războiului la activitățile Crucii Roșii Române și în activitatea de salvare a militarilor și civililor în spitale. Medalia era în 2 clase.

Ordinul Crucea Regina – Maria clasa a II-a a fost atribuit și la 9 persoane din Hârlău:

Doamna Agapie Coralia, asistent de pansamente, remarcabil cum și-a îndeplinit serviciul în 1917, contribuind de aproape la alinarea suferințelor și bolnavilor din spitalul Crucii Roșii filiala Hârlău. (Spitalul 144 Pulcheria Ghica n.n.)

DA PAGINA!

1239.Mărturiile unui ofițer din Corpul Voluntarilor Ardeleni de la Hârlău.

.

 

 Tot pe la sfârşitul lunii dec. 1917, înființându-se la Hârlău Corpul de voluntari ardeleni-bucovineni am fost trimişi şi vărsați cu toții acolo, înființându-se 3 regimente: Reg. 1 Turda, în satul Scobinți, de lângă Hârlău; Reg. 2 Alba-Iulia, în localitatea Cotnari şi Ceplenița şi Reg. 3 Avram Iancu, în satul Deleni, la 4 km nord-est de Hârlău, regiment care s-a înființat ulterior, după dezastrul suferit de soldații ardeleni în Basarabia, care au reuşit să fugă din captivitatea bolşevicilor, aşa cum am reuşit şi eu, ceea ce voi povesti îndată pe pagina  care va urma. Comandantul Corpului Voluntarilor era colonelul, ulterior devenit general, Olteanu, cu reşedința în Hârlău. (…) În acest orăşel, în care multe veri o fi petrecut Ştefan cel Mare, care a zidit o frumoasă biserică, ce se vedea că este foarte veche.

 

 Localitatea era năpădită de comercianți evrei, cum erau de altfel şi celelalte oraşe şi târguri din Moldova, în majoritate locuite de evreii ce se revărsau din Galiția, printre răbdătorii moldoveni, eliminând prin concurență şi solidaritatea lor pe comercianții şi proprietarii băştinaşi.(…).

 

DA PAGINA!

1236.Câte ceva despre "bulibașă"- istoria nestiuta

.

    În perioada fanariotă, la domnie, erau demnitari sau militari, care aveau diferite funcții militare: buluc-bașa din turcescul bölúk-bašy,  care era un șef  (comandant) de companie. Bimbașa, comandant peste 1000 de militari (bim – 1000, bašy – comandant șef), echivalentul maiorului de mai târziu.


Da pagina! 

1205.Prima bancă comercială înființată la Hârlău.

.

Anii de după primul război mondial, România Întregită cunoaște o dezvoltare puternică. Afluxul de capital intern și extern mai ales american, englezesc, francez, olandez în special în industra petrolieră, fac din România o țară cu un ritm de dezvoltare superior altor state din estul Europei. Este drept că anii 1929, aduc prima criză mondială din care România va ieși abia după 4 ani.

Hârlăul, deja înscris în procesul de industrializare cu fabricile de sticlă, încălțăminte, prelucrare a lemnului, comerț, intră și pe piața financiară națională prin constituirea unei bănci, puternic capitalizată.

In Monitorul Oficial al României nr. 174 din 11 august 1925, este publicat statutul, capitalul, acționarii și consiliul de conducere a Băncii „Moldova de Sus” cu sediul social în Hârlău.

Capitalul social înscris era de 3 milioane de lei, respectiv 12 mii de acțiuni, capital ce poate fi mărit la 10 milioane lei. Un capital foarte mare pentru acea vreme. Printre principalii acționari, persoane cunoscute și menționate în multe lucrări și monografii despre Hârlău. Astfel, avocatul Nicolai Polizu – Micșunești, stăpânul moșiei Maxut, subscrie 200 mii lei, doctorul Ion Agapi, primar al Hârlăului, fost director al spitalului Pulcheria Ghica cu 661.500 lei, Alexandru Ghyka – Deleni, stăpânul moșiei și conacului Deleni cu 150 mii lei, soția acestuia Matilda Alexandru Ghyka Deleni, cu 50.000 lei, Iosif Lizorovici ce reprezenta firma Lizorovici & Stern și Fabrica de Sticlă Maxut cu 100 mii lei, Bancă Iașilor – 200  mii lei. Au mai subscris cu sume mai modeste între 15 mii și 6 mii de lei, persoane fizice din Hârlău, majoritatea (după nume) evrei.

DA PAGINA!

1187.Acum 100 de ani la Hârlău, o mare aplicație tactică cu trupe și o paradă militară.

Despre acest subiect am mai scris . Acum voi prezenta impresii din presă și declarațiile participanților la aceste evenimente.

.

.

    Ziarul “România”  era organul de presă  a apărării naţionale, ce apare la Iaşi din 1917, oferea publicului articole despre efortul de război al României în 1917 alături de Antantă, până la încheierea armistiţiului de la Focşani  (9 decembrie 1917).

    In luna mai, Marele Cartier General, Misiunea Militară Franceză, aliații ruși și celelalte misiuni militare aflate la Iași, constatau că există un curs ascendent al reorganizării armatei române pentru ofensiva planificată a se executa de aliați în vara anului 1917.

   Buna reorganizare a armatei române reiese din articolele ce prezintă aprecierile ministrului francez al armamentului, Albert Thomas, care la venirea dintr-o vizită din Rusia, se opreşte pentru trei zile la Iaşi. Presa română consacră în paginile sale importanţa cuvenită unui astfel de eveniment, această vizită arătând nu numai importanţa  României pentru Aliaţi, ci fiind şi un semn de încurajare pentru a fi „mai încrezători decât oricând în viitor”,  această încredere putându-se întemeia pe faptul că „aspiraţiile participării României la război sunt cunoscute de Aliaţi şi conforme cu principiile ce călăuzesc popoarele Înţelegerii”. În opinia conducerii armatei și guvernului român, aceste afirmaţii urmăreau să încurajeze participarea la luptă a armatei române alături de Aliaţi şi să creeze optimism în rândul combatanţilor şi civililor români.

DA PAGINA!

1178. 140 de ani de la Războiul pentru Independență (1877-1878)

Eșalon militar la îmbarcare în gara Iași pentru a pleca pe front.

  9 Mai 2017.

  Despre Războiul de Independență a României se vorbește prea puțin, cu toate că după sute de ani de opresiune otomană, România își obținea independența de stat cu mari sacrificii, pe câmpurile de luptă din Bulgaria.

  Si mai puțin se cunoaște despre contribuția orașului Hârlău, a locuitorilor acestora la efortul de război a țării. In afara de rezerviștii care au fost mobilizați și au participat efectiv la lupte în cadrul regimentelor din Botoșani, orașul Hârlău a contribuit cu bani, furaje, cereale, căruțe cu cai, cai de tracțiune pentru trenurile regimentare și de călărie pentru unitățile de cavalerie. Pe timpul războiului spitalului Pulcheria Ghica din cadrul Epitropiei Spitalelor Sf.Spiridon a trata răniți și bolnavi evacuați de pe câmpul de luptă.

 DA PAGINA!

1161.Restructurarea și refacerea Diviziei 13 Infanterie Ploiești în perioada ianuarie-iunie 1917 la Hârlău.

Divizia 13 Infanterie, făcea parte din Corpul 3 Armată (D.5 I, D.13 I, D.14 I)Comandamentul Diviziei 13 Infanterie: comandant general Ioan I. Popescu, dispus din februarie 1917 la conacul Ghica din Deleni.

.

La 29 ianuarie 1917 prin aplicarea ordinului Marelui Cartier General, nr.1014/1916, Divizia 13 Infanterie Ploiești, în refacere în Hârlău, Deleni și Maxut, este restructurată.

Regimentul 48 Infanterie, din 15 ianuarie, este contopit cu Regimentul 49 Infanterie, unitatea rezultată având titulatura de Regimentul 48/49 Infanterie. Din februarie 1917 comandant de regiment a fost Ioan Gavrilescu, iar din martie 1917 locotenent colonel Alexandru Rotaru. Acesta era dispus în satul Maxut, comuna Deleni.

Regimentul 72 Infanterie, la 29 ianuarie 1917 prin aplicarea ordinului Marelui Cartier General, nr.1014/1916 Regimentul 72 Infanterie se contopește cu Regimentul  47 Infanterie, noua unitate având titulatura de Regimentul 47/72 Infanterie. Pentru refacere a avut dispunerea în  satul Deleni.

In Hârlău, Bădeni și Buhalnița se găseau R.5 Călărași, unitățile de divizie, trenul divizionar (unitatea de depozite, transport și asigurarea cu materiale) în zona Munteni (lângă gară), compania de transmisiuni în vecinătatea Poștei (Actualul Muzeu al Viei și Vinului).

Divizia 13 Infanterie, prin subordonarea regimentelor 50 și 64 Infanterie, dispuse la Frumușica și Copălău, are următoarea organizare:

DA PAGINA!

1157.Acum 100 de ani! Un discurs regal în plin război, care a zguduit țara.

   România din martie 1917, era o țară în pragul catastrofei.    Căderea guvernului țarist, ideile bolșevismului care au penetrat puternic armata rusă. Epidemia de tifos exantematic care secera zilnic sute de militari și civili, foametea care s-a instalat deoarece armata de un milion de soldați a Rusiei consumau pe datorie rezervele de hrană ale României. Pe plan extern, marile puteri aflate în conflict, mai pe căi ascunse, mai la lumina zilei, hotărau sacrificarea Poloniei și României pentru o pace separată cu Austro-Ungaria. Regele se confrunta la Iași cu imixtiunea nedisimulată a Rusiei în treburile interne, iar pe străzile Iașului și marile orașe din Moldova, adunările sovietelor de soldați ruși, care nu mai erau controlați de superiori, făceau adunări și instigau la revoluție pe români. In această situație grea pentru țară și Casa Regală, regele a găsit prezența în mijlocul trupelor de pe front, liniște și loialitate.

   In tranșeele soldaților aflați pe frontul din sudul Moldovei, regele Ferdinand a  făcut public mesajul care va zgudui clasa politică (mai ales a marilor latifundiari din partidul Conservator) și a ridicat moralul trupei, în majoritate proveniți de la țară, că au pentru ce lupta. Promisiunea regală era cea mai bună garanție că se va înfăptui! Veți primi pământ și drepturi civile (votul universal). Din calculul guvernului Brătianu, erau necesare 2 milioane de hectare. Majoritate venind din domeniile regale, din confiscarea unor părți din moșiile latifundiarilor români și cumpărarea de către stat a 500.000 de hectare.

Mai jos redau mesajul regelui, care este un exemplu de document crucial, ce a influințat istoria:  simplu și concis, un angajament direct. Reforma agrară va începe cu domeniile regale.
.
DA PAGINA!

1127.Evenimentul cel mai important din istoria Hârlăului din 2017 – 100 de ani de la constituirea Corpului Voluntarilor Ardeleni.

Steagul voluntarilor ardeleni

Nu am așteptări prea mari de la autoritățile locale, județene sau naționale, însă cu sprijinul Primăriei Hârlău, primăriei Deleni, Primăriei Scobinți, Protpopiatului Hârlău, Colegiului Național „Ștefan cel Mare” din Hârlău, Liceului Tehnologic din Hârlău, Casei de Cultură, Bibliotecii Orășenești Hârlău, a unor persoane care iubesc acest oraș, sponsori, propun organizarea unor activități aniversare. Hârlăoanii pot să-și exprime recunoștința și să aniverseze,  această mare unitate dislocată la Hârlău acum 100 de ani, unde s-a pregătit pentru lupta cea mare: Dezrobirea Transilvaniei și realizarea Marei Uniri.

Voluntari ardeleni si bucovineni

In 1919, militarii acestui Corp al Voluntarilor Ardeleni, au făcut parte din Diviziile Ardelene care au luptat în pusta ungară ajungând la Budapesta.

Mă gândesc că ar putea fi invitate personalități, istorici din Alba Iulia, Iași, Chișinău și Kiev, localități, care au marcat istoria acestui Corp de Voluntari.

Pentru comentarii, propuneri și inițiative, vă stă la dispoziție pagina de facebook:

https://www.facebook.com/voluntari1917/

col(r) Miron Dumitru

1114.Cărţi româneşti de învăţătură (Iaşi – 1643, 1646), la împlinirea a 370 de ani de la oficializarea limbii române în Țara Moldovei.

.

     Anul 2016 este, declarat de către Patriarhia Română “An comemorativ al Sfântului Ierarh Antim Ivireanul și al tipografilor bisericești”

     Aniversarea  a 370 de ani de la oficializarea limbii romȃne ȋn Moldova şi a două acte singulare de cultură majoră ale ilustrei domnii a lui Ioan Vasile Lupu (1636-1653): publicarea la Iași a „Cărții românești de învățătură în 1643” (cunoscută mai ales sub numele de „Cazania lui Varlaam” – prima carte tipărită în Moldova) și promulgarea, tot la Iași, în 1646 a unei alte „Cărți românești de învățătură (Pravila)”, ambele „cu dzisa și cu toată cheltuiala lui Vasile, Voievodul și Domnul Țărâi Moldovei”.

     Prin această aniversare se readuce în atenția publicului larg faptul că oficializarea limbii române în Moldova s-a petrecut la Iași, acum 370 de ani.

     Bibliotecile mitropolitane sau universitare la aniversări și praznice ale limbii române  mai prezintă în expoziții aceste cărți rare ce au căutare în lumea colecționarilor de carte veche.

     Voi cita un fragment din lucrarea lui Florea Mureșanu, “Cazania lui Varlaam (1643-1943), prezentare în imagini”  apărută la editura ERAM 1944, Cluj, și anume Prodoslovenia Prea Sfinții Sale Episcopul Nicolae Colan  membru al Academiei Române:

DA PAGINA!

1089.Iugani, un sat din vecinătatea Hârlăului dispărut în secolul al XVII-lea. .(Istoria mai putin stiuta)

     Iugani și Tulburea, erau două cuturi ce se aflau în hotarul târgului Hârlău, pe moșia boierilor din Deleni. Aceste cuturi (cătune) se găseau la poalele pădurii seculare din dealul Pietrăria, pe cursul inferior  a două pârâuri ce vin din dealul Delenilor și anume Iugani și Tulburea, la vărsarea în iazul Gurguiata (Gurgueta).  In vechime, șleahul domnesc de la Tg.Frumos, Hârlău, prin Deleni, către Botoșani trecea pe sub deal, iar din Deleni, prin pădure se ajungea la Gurguiata, care era heleșteu al boierului din dealul Delenilor.

.

;

   Datarea satului Iugani. Cele dintâi date despre cătunul Iugani,  sunt din vremea domniei lui Ștefan cel Mare. Posibil ca satul sau cătunul să fi fost pe moșia vistiernicului lui Ștefan cel Mare, pan Ignatie, care în hisoavele domnești apare sub numele de Iuga vistier.

     La 1 iunie 1476 (6984), la Putna, pan Ignatie zis Iuga, mare vistiernic a lui Ștefan cel Mare, face o danie mănăstirii Putna, mai multe obiecte mănăstirești precum și o vie în Hârlău, care este în vecinătatea viei mănăstirii. Precum și un câmp din vecinătate. (Documenta Romaniae Historica A.Moldova, vol.II, Ed. Academiei Române, 1976 București, doc.207, p.314-315).

     Cum obiceiul în acele vremuri numele la sate, cuturi, să se dea numele stăpânilor, este posibil ca Iuganii să fi fost pe moșia lui Iuga mare vistiernic.

     DA PAGINA!

1083.Cum au fost sparte marile moșii din zona Hârlăului în 1919- expropieri si impropietariri.

   Regele Ferdinand I Întregitorul de țară și guvernul liberal condus de Ion I.C. Brătianu, încă din 1919, în condițiile în care România se afla încă în război în est cu bolșevicii ruși și ucraineni, iar în vest cu bolșevicii unguri, au pus în aplicare promisiunea făcută țăranilor ostași în ianuarie 1917 din tranșeele Mărășeștilor, că vor primi pământ.

.

   Și au primit pământ în condițiile stabilite la acea vreme, prin răscumpărare și despăgubirea stăpânilor de moșii expropiați.

   Pentru prima data voi publica documentele comisiei a-IV județeană de expropiere  Hârlău,  județul Botoșani așa cum au fost publicate în Monitorul Oficial Nr.80, apărut sâmbătă 26 iunie 1919. Și anume moșia Deleni, moșia Maxut, moșia Hârlău, moșia Sângeap – Deleni.

DA PAGINA!

1074.Acum 94 de ani, filologii ieșeni despre numele târgului Hârlău. (Istoria MAI PUTIN STIUTA)

    In publicația ARHIVA, organul societății istorico-filologice din Iași, în numărul 4, anul 29 din octombrie 1922, în articololul semnat de Margareta Ștefănescu: toponime românești, p.503, susține că numele târgului medieval Hârlău, atestat documentar din 1384 ar fi din…bulgară. Nu comentez argumentele autoarei articolului, doar remarc diversitatea opiniilor privind originea numelui Hârlău.

.

   Un rezumat al ipotezelor: origine pecenegă, maghiară, cumană, românească.

   Personal susțin ipoteza originii maghiare. Am mai scris despre această ipoteză, pe acest blog:

https://harlau625.wordpress.com/2012/03/26/inaintea-venirii-domniilor-musatine-harlaul-era-un-oras-unguresc/

*col.(r) Miron Dumitru*

reeditare:nemotoujours

1061.Marele logofăt Ion Tăutu, cancelarul lui Ștefan cel Mare (istoria mai putin stiuta)

 

Ioan Tăutu, fragment din tabloul  Bisericii "Sf. Nicolae" din Bălineşti

   Ion Tăutu  (n. ? – d.1511) a fost  mare logofăt  moldovean în timpul domnitorilor  Ștefan cel Mare (1457-1504) și Bogdan al III-lea cel Orb – fiul lui Ștefan (1504-1517). A fost un om învățat, cunoscător a mai multor limbi străine, un bun cunoscător a regulile diplomatice ale curților străine, fiind trimis în misiuni diplomatice în  Polonia, Turcia și Veneția.   Numele logofătului Tăutu (Tăutul în documentele vremii) a fost consemnat în letopisețul lui  Grigore Ureche  și de Ion Neculce, precum și în sutele de ispisoace, hrisoave, cărți domnești plecate  de la curțile domnești de la Iași, Suceava, Hârlău, Huși, Bârlad, Vaslui sau de pe câmpurile de bătălie ale marelui Ștefan și fiului acestuia Bogdan al III-lea.

DA PAGINA!

1053.Hrisovul lui Scarlat Vodă Callimachi, pentru înstituirea unei Case a doftorilor în Moldova. (istoria mai putin stiuta).

   Hrisovul întărește niște reglementări mai vechi date de Ioan Vodă Mavrocordat, privind cuantumul lefilor doctorilor. Acesta fiind prima încercare de reglementare a serviciului medical în Moldova.

.

   La 1813 Scarlat Vodă Callimachi, dă un hrisov domnesc prin care se dorește o reglementare a serviciului medical în Moldova.Se preconiza înființarea unei Case a doctorilor, condusă de o epitropie, cu un regulament, care să prevadă drepturile și atribuțiile doctorilor. Doctorii primeau salarii și un număr de scutelnici (persoane aflate în slujba doctorilor și care erau scutite de bir către domnie prin hrisov domnesc). In hrisov pe lângă doctori erau prevăzute și moașele.

Da pagina

.

1028.Oamenii care aduceau apa- o poveste adevarata

.

   Șantierele firmei de apă-canal, care parcă nu se mai termină, bântuind lumea din Hârlău când pe o stradă, când pe alta, cu șanțuri și gropi, dar și o fotografie găsită în fototeca iadului, care este internetul, m-a făcut să scriu despre oamenii care aduceau  apa, în  Hârlăul de acum aproape 100 de ani.

   Povestea este din anii interbelici, și este povestită cu un deosebit haz de Marcel (Marcovici) Meridan în cartea “Hârlău, târgușorul evreiesc al tinereței mele”, apărută în 1993 la Tel – Aviv, Israel.
   În Hârlăul de atunci erau trei categorii de consumatori de apă. Boierii care aveau curți, slugi și bineînțeles fântâni în curte, cum ar fi inginerul Totoescu,  doctorul Agapie și Gheorghiu, foști primari ai Hârlăului, care aveau rezolvată permanent problema apei din sursă proprie. Mai erau creștinii din periferiile urbei: Munteni, Siliște, Bojica care apelau la fântânile publice, relativ numeroase în târg. Cel mai rău era de târgoveții, majoritatea evrei, care aveau casele, prăvăliile și atelierele meșteșugărești, cârciumile, cofetării, brutăriile pe Strada Mare (strada Ștefan cel Mare), strada Deleni (Bogdan Vodă), strada Bahlui (Logofăt Tăutu), cartierul Burdujeni (unde acum este judecătoria  și parcul Tineretului). Pentru aceștia existau așa numiții wasser-führeri, mai pe românește sacagii.
 DA PAGINA!

1020.Atestarea documentară a orașului Podu Iloaiei

.

   Citesc pe un blog al primăriei din Podul Iloaie,  care probabil este o pagină oficială a primăriei:  http://primariapoduiloaiei.blogspot.ro/ despre istoricul acestei localități și nu este pentru prima dată când constat că  unele date istorice sunt eronate.

   De exemplu se scrie despre atestarea documentară a localității, citez: “Localitatea Podu Iloaiei este mentionata în documente înca din secolul XVII (prima oara se pare ca în 1646)”.

   Dețin în biblioteca personală o lucrare:" Documente privind Istoria României, veacul XVII A. Moldova, volumul V (1621-1625)". La paginile 344-345, este publicat documentul nr. 454. Este un

Radu Vodă Mihnea

ispisoc de întărire dat la Hârlău la 1625 (7123) 14 mai, de Radu Vodă Mihnea, la curtea domnească, mutată de domn în târg, la curtea zidită de Ștefan cel Mare (1486), ca urmare a arderii curții domnești de la Iași.
 DA PAGINA!

1001.Istorie veche: Buhalnița, repere istorice.

     Buhalnița, un sat vechi ce a purtat de-a lungul timpului mai multe nume Buhalnița, Bohalnița, Buhainiți, este un sat în comuna Ceplenița, județul Iași.

     La 1617 satul apare ca aparținând vornicului Nestor Ureche. Casă, moară, povarnă, heleșteie pe moșia lui Nestor Ureche. Satul a fost moștenit de logofătul Grigore Ureche, cronicarul. (Gheorghe Ghibănescu Surete și Izvoade (documente slabo-române), vol.II, 1907, Iași. doc. 32 și 62).

     La 1617, Radu Vodă Mihnea, de ispisoc de întărire a tuturor moșiilor și satelor proprietate a marelui vornic Nestor Ureche. Printre cele 100 de sate, apare și Buhalnița (idem. doc. 62). În satul Scobinţi, județul Iași. (Documente Istorice Românești, sec. XVII, vol. IV, p. 145  – la 1617 satul era al lui Nestor Ureche vornic; Așezări din Moldova, p. 173 – descoperirile arheologice-; Diet. Rom., II, p. 56; Anuar 1909, p. 342; Anuar 1930, p. 77).

 DA PAGINA!