1322.Mania cu Aeromania! A fost si a 12-a editie

Avionul lui Semin Öztürk, prima femeie pilot profesionist de acrobație
și prima femeie pilot civil de elicopter din Turcia.

   Unele studii statistice aratӑ cӑ majoritatea românilor preferӑ sӑ îşi petreacӑ vacanţa de varӑ la mare – vorba lui Caragiu: “aer, apӑ, verdeaţӑ, carbaxin …” (carbaxinul nu mai existӑ, verdeaţa se înlocuieşte cu nisipul, dar apӑ şi aer se gӑsesc acolo din belşug). E, şi pentru cӑ tot se aflӑ pe litoral, românii ӑia profitӑ de orice formӑ de distracţie. Ӑia cu bani câştigaţi uşor sau gӑsiţi pe jos, fac baie în spumӑ la mamarea … ӑsta, Mamaia. Cei cu bani mai puţini, dar cu altfel de pretenţii, merg la Aeroportul Tuzla şi participӑ la Aeromania. 

   Eu fac parte dintr-o minoritate: eu merg vara la Aeromania şi, cu ocazia asta, vӑd şi marea. Mai cunosc vreo câţiva din categoria asta şi, aş spune, sunt mandru cӑ fac parte din ea. Minoritatea aia care îşi planificӑ plecarea în concediu în funcţie de datele mitingurilor aeriene.

E uşor sӑ sӑ explic de ce. Pentru cӑ, pentru minoritarii ӑştia, Aeromania e o mare sӑrbӑtoare, un fel de Craciun aeronautic. O ocazie când Moş Crӑciunul de varӑ, alias RAS Tuzla, ne umple şoseţelele cu o mulţime de cadouri frumoase, pe care le primim cu mare plӑcere şi bucurie, chiar dacӑ, principial, seamӑnӑ cu cele din anii trecuţi.

   Pӑi nu? Vedem mereu avioane şi elicoptere, aproape aceleaşi; aviatori – dacӑ nu aceiaşi, totuşi, aviatori, şi vedem zboruri. Unii dintre prietenii se mirӑ: oare nu m-am plictisit?! Nu, fraţilor, nici eu, nici ceilalţi prieteni ai mei, ӑia cu care mӑ revӑd mereu la Tuzla.

DA PAGINA!

Wilga pensionata,devenita simbol al RAS Tuzla,deci Aeromania.

/

    Iatӑ-ne, aşadar, pe litoral. Gazda noastrӑ din Eforie Sud, aceeaşi de mai mulţi ani, ne recunoaşte, tot aşa cum şi noi recunoaştem pensiuna lor şi împrejurimile – Oltcitul roşu cu numere de Bucureşti care, parcӑ, mӑ aşteaptӑ credincios sӑ îmi ureze bun venit. La fel ne recunoaşte aeroportul de la Tuzla, oamenii lui şi chiar cӑţeii, care dau, bucuroşi, din coadӑ. Iar noi recunoaşţem totul, de parcӑ de abia am fi pӑrӑsit locurile cu o zi înainte – terminalul, turnul, hangarul, Hangar café, Twin Starul şi Seneca scoase la pensie, cisternele Ural şi Maz, pompiera Bedford şi AN-2urile care pӑzesc platforma şi bretela de acces la pistӑ. Mai recunoaştem încӑ douӑ elemente: ploaia de vineri, devenitӑ parte a decorului în ultimii ani, şi corturile de la baza Turnului, locuinţa de varӑ a voluntarilor SR ("Suntem Romania!). Sigur, sunt şi nişte pӑsӑri noi, cu care facem cunoştinţӑ: vreo trei Katane, un dromader, un Pitts, douӑ Skybolturi, un Dauphin … nu, ӑsta nu e nou, doar s-a îmbrӑcat altfel.

   Introducerea în atmosferӑ şi prezentarea personalӑ fiind fӑcutӑ, acum

Vasile Hategan, comandantul Aeroclubului Arad
impreuna cu colegii nostri
Bonsai (Aurel Bucur) si Dom'Profesor (Mihai Athanasie Petrescu)

trebuie povestit evenimentul.


   E simplu: folosind desfӑşurӑtorul, aş putea face o enumerare a aeronavelor şi piloţilor participanţi, eventual cu menţionarea elementelor deosebite ale evoluţiilor lor. Dar eu nu sunt Andrei Lucescu, omul care a devenit un protagonist al marilor mitinguri din România, la fel ca piloţii din display, ca sӑ pot descrie competent arabescurile desenate pe cer, eu sunt doar un pӑmântean cu ochelari reglaţi pentru a vedea pӑsӑrile mecanice.Aş putea sӑ aduc laude unuia sau altuia dintre zburӑtori, sau unei formaţii de zburӑtori, sau organizatorlor. Dar nu de laudele mele au ei nevoie, sunt sigur cӑ s-au obişnuit cu vorbele elogioase pe care le aud sau citesc de fiecare datӑ – de fapt cred cӑ lauda cea mai mare e cea reprezentatӑ de numӑrul tot mai mare de oameni pe care îi vӑd de sus de fiecare datӑ când au timp sӑ arunce o privire de acolo, de sus şi spre locurile rezervate spectatorilor. Sau aş putea sӑ repet ce am auzit vorbindu-se prin mulţime, ce

Doi veterani intrunul !
Au facut ACROBATII de ne-au scrantit gaturile si falcile!

vocabular sau ce intonaţie sau ce bodylanguage au folosit  oamenii pentru a-şi exprima pӑrerea în legӑturӑ cu ce vedeau pe cer. Multe aş putea face, dar o descriere adevӑratӑ şi de efect a mitingului tot nu aş reuşi, pentru cӑ ce am vӑzut la Tuzla nu se poate reda pe hârtie. Evoluţiile protagoniştilor se simt acolo şi rӑmân în fiinţa receptorului. Poate doar prin imagini s-ar putea reda ceva dintr-un  miting, da, din pӑcate (sau poate din fericire, pentru cӑ, dupӑ multӑ vreme am vӑzut zborul doar prin ochelari, nu prin obiectivul complicat al camerei foto) anul ӑsta eu nu sunt fotograf, ci doar posesor de pix şi calculator, mijloacele mele de exprimare fiind ceva mai sӑrace. Sӑrace, dar sincere!

   Ne-a fost dor de avioanele şi elicopterele militare, ţinute la sol din motive obiective. Ne-a lipsit vuietul MiG-urilor LanceR şi pӑcӑnitul Pumelor şi am regretat cӑ au existat acele motive – pentru unele triste, foarte triste, pentru celelalte de naturӑ tehnicӑ. Eh, vor reveni la BIAS, chiar dacӑ p zrerea derӑu pentru întâmplarea nenorocitӑ de la Borcea nu se va şterge niciodatӑ. Armata e armatӑ, trebuie sӑ îşi lingӑ rӑnile şi sӑ continue, iar noi, ӑştia, ne bazӑm pe principiul expus aici.

Iar apoi, Aeromania s-a încheiat. Adicӑ … 

desigur,Iacarii Acrobati!

.

Dan Stefanescu (Iacarii Acrobati) si al sau (inca)nou SU

   Am aflat cӑ un cuvânt este mereu folosit greşit de cӑtre români: “olimpiadӑ”. Lumea crede cӑ olimpiada este perioada aia de douӑ sӑptӑmâni dintre douӑ intonӑri ale imnului olimpic la festivitatea de deschidere şi apoi de închidere a Jocurilor. De fapţ, Olimpiada dureazӑ patru ani, limitatӑ fiind de intonarea Imnului la douӑ festivitӑţi de închidere succesive. 

/

   Hai sӑ spunem la fel. Aeromania nu e doar perioada aia de sâmbӑtӑ între 16.00 la 22.00 hrs, de când pornesc, pânӑ când se taie motoarele avioanelor dupӑ ultimul zbor. Aeromania e perioada de un an, dintre douӑ zboruri de noapte, atunci când cei de la Tuzla refac pista, fac bugetul, lista de participanţi, cumpӑrӑ Avgaz şi asigurӑ desfӑşurarea încӑ unui miting. Şi

.

.

in felul ӑsta explicӑm simplu şi ce
am spus mai sus. Adicӑ aia cu recunoscutul. Sigur cӑ recunoaştem totul, doar de abia ieri ne-am spus:

“La revedere, pe data viitoare!”

Mihai-Athanasie Petrescu
(Dom'Profesor)

Foto: Aurelian Bucur
(Bonsai)

si Nemo

ARPIA,fil C-ta

Liga Maistrilor Militari de Marina

Asociatia Macedonenilor din Romania

Liga Militarilor Profesionisti si BIBI Touring

Standul nostru,al "Suntem Romania!"in care,
desigur,se jucau copii si statea oricine,pentru ca noi
am fostplecati tot timpul cu treburile noastre
de voluntariat si de presa.

.

Nota Nemo:

Aeromania 2018 a mai avut o premiera absoluta: la invitatia "Suntem Romania!". pentru prima oara in istoria unui miting aerian au participat asociatii militare de personal activ, o firma de turism in parteneriat cu o asociatie militara si o asociatie a unei minoritati nationale,dar si o asociatie militara a marinarilor!!!
Acestea sunt:
1-Liga Militarilior Profesionisti,in parteneriat cu
2-Bibi Touring,
3-Liga Maistrilor Militari de Marina,

4-ARPIA-Asociatia Romana pentru Propaganda Istoriei Aviatiei,filiala Constanta,

5-Asociatia Macedonenilor din Romania
S-au prezentat exemplar, cu materiale istorice,de propaganda,promotionale si cu multa amabilitate si intelegere in a discuta cu publicul.

Multe multumiri si felicitari!