MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNIEI
HOTĂRÂRE
privind aprobare Strategiei industriale a României 2024—2030*)
Având în vedere pct. 5.III din anexa nr. 2 Programul de guvernare 2023—2024
Viziune pentru națiune la Hotărârea Parlamentului României nr. 22/2023 pentru
acordarea încrederii Guvernului,
în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 25 lit. e) din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu
modificările și completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. — Se aprobă Strategia industrială a României 2024—2030,
prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Marian Neacșu
Ministrul economiei,
antreprenoriatului și turismului,
Ștefan-Radu Oprea
Ministrul muncii și solidarității sociale,
Simona Bucura-Oprescu
p. Ministrul dezvoltării, lucrărilor
publice și administrației, interimar,
Marin Țole,
secretar de stat
Ministrul investițiilor și proiectelor
europene,
Adrian Câciu
Ministrul cercetării,
inovării și digitalizării,
Bogdan-Gruia Ivan
p. Ministrul educației,
Gigel Paraschiv,
secretar de stat
p. Ministrul familiei,
tineretului și egalității de șanse,
Domnica-Doina Pârcălabu,
secretar de stat
p. Ministrul agriculturii și dezvoltării
rurale,
Adrian Pintea,
secretar de stat
Ministrul energiei,
Sebastian-Ioan Burduja
Ministrul finanțelor,
Marcel-Ioan Boloș
București, 21 noiembrie 2024.
Nr. 1.470.
*) Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2024 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 1214 din 3 decembrie 2024 și este reprodusă și în acest număr bis.
ANEXĂ
STRATEGIA INDUSTRIALĂ A
ROMÂNIEI
2024-2030
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 3
PREFAȚĂ
Prezenta strategie a fost elaborată în cadrul proiectului cu titlul “Creșterea capacității
administrative a Ministerului Economiei, Antreprenorialului și Turismului în vederea
consolidării politicilor industriale și de supraveghere a pieței interne′′ - Cod SIPOCA 1274,
finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020 în perioada
august- decembrie 2023.
Documentul și analizele care stau la baza lui au fost elaborate de către Ministerul
Economiei, Antreprenorialului și Turismului, Direcția Politici Industriale și Finanțări pentru
Industrie în colaborare cu experții externi Cătălin Bălan, Daniel Coșniță, Răzvan Deșliu,
Liviu Fetic, Dan-Ion Gherguț, Sabin Rotaru și Lavinia Tofan. Au contribuit la capitolele de
analiză experții Ion Ghizdeanu, Constantin Ciupagea și Cristian Moisoiu.
Documentul a fost îmbunătățit grație contribuțiilor aduse de reprezentanții organizațiilor și
asociațiilor din industrie care au participat la sesiunile de consultări: ALRO SA, Asociația
Constructorilor de Automobile din România – ACAROM, Asociația Producătorilor de Mobilă
din România – APMR, Asociația Producătorilor de Țevi din România, Azomureș, Azur SA,
Brenntag SRL, Chimcomplex SA, Energy Policy Group, Federația Patronală din Industria
Materialelor de Construcții – PATROMAT, Confederația Patronală Concordia, Consiliul
Investitorilor Străini, Liberty Steel Galați, Patronatul din Industria Cimentului și Altor Produse
Minerale pentru Construcții din România – CIROM, ROMCHIMICA – Asociația Companiilor
Chimice din Romania, Saint Gobain, Societatea Română de Metalurgie, Tenaris Silcotub,
Uniunea Producătorilor de Oțel din România – UNIROMSIDER, Uniunea Romana a
Producătorilor de Cosmetice și Detergenți – RUCODEM.
4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
LISTA ACRONIME
ADR – agenții de dezvoltare regională
BAT – cele mai bune tehnologii disponibile
BEI – Banca Europeană pentru Investiții,
BERD – Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare,
BID – Banca de Investitii si Dezvoltare,
BNR – Banca Națională a României,
CAEN Rev.2 – clasificarea activităților din economia națională revizuită,
CCUS – captarea, utilizareași stocarea carbonului,
C&D/ CDI – cercetare, dezvoltare și inovare,
DG Grow – Directoratul General al Comisiei Europene pentru Piața Internă, Industrie și Antreprenoriat,
ETS – sistemul UE de tranzacționare al certificatelor de emisii,
FC – Fondul de coeziune,
FEDR – Fondul european de dezvoltare regională,
FSE+ - Fondul social european Plus,
FTJ – Fondul pentru o tranziție justă,
GES – gaze cu efect de seră,
ICT/IT – tehnologia informațiilor și comunicațiilor,
IMM – întreprinderi mici și mijlocii,
INS – Institutul Național de Statistică,
IPCEI – proiecte importante de interes european comun,
MDLPA - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei
ME – Ministerul Energiei
MF – Ministerul Finanțelor
MEAT – Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului,
MIPE – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
MMSS – Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
NEET – tineri neîncadrați profesional, în programe de educație sau formare
OCDE – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică,
ONU – Organizația Națiunilor Unite,
PCIDIF – Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare
PDD – Programul Dezvoltare Durabilă
PEO – Programul Educație și Ocupare
PIB – produsul intern brut,
PNCDI – Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2022-2027
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 5
PNIESC – Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice –2021-2030
PNRR – Planul național de redresare și reziliență,
PR – Programul Regional
PV – panouri fotovoltaice,
SNASC – Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice pentru perioada 2024-2030
SNCISI – Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022 – 2027
SNEC – Strategia națională pentru economie circulară,
VAB – valoarea adăugată brută,
VE – vehicule electrice.
6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
4
CUPRINS
PREFAȚĂ
1 INTRODUCERE
2 VIZIUNE
2.1 Viziune
2.2 Misiune
2.3 Valori
3 ANALIZA CONTEXTULUI ȘI DEFINIREA PROBLEMELOR
3.1 Analiza macro-economică
3.2 Analiza lanțurilor de valoare
3.3 Concluziile analizei situației actuale
3.4 Definirea problemelor
3.5 Analiza SWOT
4 PRIORITĂȚILE, POLITICILE ȘI CADRUL LEGAL EXISTENTE
5 OBIECTIVE GENERALE ȘI SPECIFICE
6 PROGRAME DE FINANȚARE ȘI DIRECȚII DE ACȚIUNE
7 REZULTATE AȘTEPTATE
8 INDICATORI DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE
9 PROCEDURI DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE
10 INSTITUȚII RESPONSABILE
11 IMPLICAȚII BUGETARE ȘI SURSELE DE FINANȚARE
12 IMPLICAȚII ASUPRA CADRULUI JURIDIC
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 7
5
1 INTRODUCERE
Strategia industrială a României a fost elaborată într-un context în care câștigă tot mai
mult teren ideea necesității unei intervenții publice agregate în jurul definirii unei noi politici
industriale în context internațional și european. Capacitatea guvernelor de a direcționa
activitățile în domeniul industrial se concretizează în principal prin două căi: i. oferirea de
granturi/sprijin financiar pentru entitățile industriale în vederea susținerii activităților acestora; ii.
reglementarea și dirijarea în sens strict a sectoarelor industriale. Documentul de strategie
industrială propune o analiză a situației actuale, a principalelor probleme/riscuri cu impact
asupra industriei naționale, propunând măsuri care se încadrează în cele două tipuri de
intervenție publică.
Economia României funcționează într-un context de provocări majore. Războiul din
Ucraina produce de mai mult de doi ani efecte tangibile asupra industriei românești prin
creșterea constantă a prețurilor la energie. În același timp, procesul la nivel european de
transformare către neutralitatea climatică oferă oportunități pe termen mediu și lung, dar
provoacă și costuri mari pentru industrie și angajații săi în timpul tranziției. Efectul conjugat al
acestor două procese a condus la apariția sau accelerarea unor procese care vor avea un
impact major asupra industriei naționale pe un orizont lung de timp: expansiunea energiei
regenerabile, apariția prosumatorilor, măsurile de stocare a gazelor naturale, măsurile de
decarbonizare a industriei, măsuri pentru captarea, utilizarea și stocarea CO2.
Producția industrială are o influență majoră asupra prosperității economice a unei țări,
asupra calității și cantității locurilor de muncă, contribuind astfel la coeziunea socială. Această
importanță este cu atât mai mare pentru o țară precum România, cu o tradiție industrială
importantă și cu o bază însemnată de materii prime și surse de energie/resurse minerale.
Pe planul literaturii de specialitate, economiștii acordă de câțiva ani o atenție tot mai
mare noii politici industriale, o politică care este considerată ca fiind indisolubil legată de
schimbările structurale care au loc peste tot în lume. Subiectul a (re)câștigat astfel poziții în
literatura economică internațională1.
La nivelul Uniunii Europene, asistăm la un proces de trecere completă la metode de
producție neutre din punct de vedere climatic în toate sectoarele industriale. UE își propune să
devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 - o economie cu emisii nete zero de
gaze cu efect de seră. Acest obiectiv se află în centrul Pactului verde european și este în
concordanță cu angajamentul UE de a acționa la nivel mondial în domeniul climei în cadrul
Acordului de la Paris, care a fost semnat la 22 aprilie 2016 și ratificat de Uniunea Europeană la
5 octombrie 2016. România a ratificat Acordul de la Paris prin Legea nr. 57/2017, care a intrat
în vigoare la data de 1 iunie 2017. Instrumentul NextGenEU, în declinările sale naționale, și
1 D. Rodrik, Industrial Policy for the Twenty-First Century, John F. Kennedy School of Government, Cambridge, MA, settembre
2004; F. Mosconi, The New European Industrial Policy. Global competitiveness and the manufacturing renaissance, Routledge,
Londra e New York 2015.; J.Y. Lin (coord.), The Industrial Policy Revolution I. The Role of Government Beyond Ideology, Palgrave
Macmillan, New York 2013.
8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
6
anume planurile naționale de redresare și reziliență, alocă o mare parte din resurse pentru
investiții în cunoaștere care vizează în primul rând tranziția dublă, digitală și verde.
Un alt proces important, cu potențial major de transformări la nivelul definirii/redefiniri
lanțurilor de valoare de pe continent, îl reprezintă alianțele industriale și proiectele importante
de interes european comun ca "instrumente de cooperare industrială". Alianțele industriale sunt
dezvoltate în prezent în domenii precum materiile prime, bateriile și hidrogenul și vor fi
dezvoltate în curând în ceea ce privește procesoarele și tehnologiile semiconductoarelor,
precum și în ceea ce privește datele industriale, edge și cloud. IPCEI sunt deja formalizate în
prezent pentru baterii și sectorul microelectronicii și sunt planificate pentru anii următori pe teme
de cloud de nouă generație, hidrogen și industria cu emisii reduse de carbon. Nu în ultimul rând,
trebuie menționat și Actul european al semiconductorilor (Chips Act) - intrat în vigoare în
septembrie 2023 – al cărui obiectiv este de obținere a unei suveranități digitale la nivel
european. Comisia Europeană imprimă astfel o direcție de politică industrială mai activă într-un
sector esențial al economiei – cipurile și semiconductorii, componente esențiale pentru o
multitudine de produse industriale.
Plecând de la aceste elemente de context, Strategia industrială a României 2024-2030
propune o viziune de dezvoltare a industriei și măsuri de intervenție publică pe un orizont de
șase ani de zile, ținând cont de constrângerile imprimate atât de situația geopolitică externă, cât
și de procesul dublu de tranziție european, digital și verde.
Deoarece scopul strategiei este să dea direcțiile de dezvoltare în baza priorităților
identificate și a coordonatelor descrise la nivel național și european, se consideră o evaluare de
progres la mijlocul perioadei, în anul 2027, urmând ca rezultatul evaluării să indice dacă este
necesară actualizarea obiectivelor în concordanță cu angajamentele pe termen lung ale
UE/României și în funcție de factorii de conjunctură.
Nu trebuie omis faptul că orice intervenție de politică industrială depinde atât de
disponibilitatea finanțelor publice, cât și de eficiența administrativă. Din acest motiv, strategia
industrială a României își propune să ofere decidenților două criterii care să fundamenteze
deciziile viitoare de politică industrială.
a. Capacitatea de selecție. În condițiile unor constrângeri bugetare strânse, este
necesar să se selecteze, cu mare atenție, obiective care să fie în concordanță cu
resursele și instrumentele disponibile.
b. Informația corectă este o condiție indispensabilă pentru orice politică industrială.
Activitatea unei administrații transparente se bazează pe informații complete,
accesibile tuturor și care să permită activități independente de analiză și evaluare.
Strategia industrială a României are un dublu scop: în primul rând, să definească o
viziune națională asupra politicii industriale prin raportare la contextul european și
internațional; în al doilea rând, să propună și să fundamenteze intervenții de sprijin pentru
sectorul industrial, ca urmare a procesului de adaptare a acestuia la dubla tranziție, digitală și
verde. De asemenea, planul de acțiune al strategiei, care va fi adoptat ulterior, va propune
priorități și acțiuni care să răspundă schimbărilor structurale la nivel industrial din domenii
precum: tehnologii avansate, inteligență artificială, Industrie 4.0, tendințe cu un impact
semnificativ asupra ratei de ocupare și de pregătire a forței de muncă. Strategia industrială a
României 2024-2030 este un document care reunește măsurile și răspunsurile pe care
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 9
7
autoritățile cu responsabilități și atribuții care au impact asupra industriei naționale le pot adopta
pentru a răspunde amenințărilor sau oportunităților identificate în document. În viziunea
strategică, adaptarea economiei românești la dubla tranziție se produce coordonat, iar
transformarea industriei se realizează în corelație transformarea sectorului energetic, ținând
seama de prioritățile Uniunii Europene și de concluziile Raportului Draghi privind perspectivele
de competitivitate ale industriei europene2. Din rațiuni de guvernanță, prezenta strategie vizează
direct sectoarele industriilor extractive și prelucrătoare (B-C CAEN Rev. 2), iar indirect
sectoarele energie și utilități (D-E CAEN Rev. 2).
Datele statistice prezentate în acest document se bazează pe cele mai recente informații
disponibile la data publicării documentului. Cu toate acestea, este necesar de menționat că
datele statistice pot face obiectul revizuirilor, periodice sau ad-hoc. În consecință, cititorii sunt
sfătuiți să consulte cele mai recente date din sursele indicate. Autorii nu își asumă nicio
responsabilitate pentru eventualele discrepanțe sau modificări ale datelor care pot apărea după
data publicării.
Procesul de elaborare a Strategiei industriale a României 2024-2030 a fost structurat pe
trei etape distincte :
a. Definirea problemelor prin identificarea celor mai relevante distorsiuni sau
constrângeri care limitează factorii de performanță a sistemului industrial;
b. Identificarea mecanismelor de politici responsabile cu impact, direct sau indirect,
asupra sistemului industrial;
c. Recomandări pentru un cadru de politică industrială la nivelul Ministerului
Economiei, Antreprenorialului și Turismului, atât printr-un rol direct de intervenție, cât
și de unul de coordonare cu alte instituții.
Procesul de elaborare a strategiei a combinat o abordare macroeconomică și una
transversală - pe ecosisteme economice/lanțuri de valoare. Metodele de cercetare utilizate au
fost preponderent cantitative în privința datelor statistice de la nivel național, sectorial sau
european, suplimentate de metode calitative pentru analizarea documentelor/programelor
relevante la nivelul sistemului industrial, atât european cât și național.
Metodele de cercetare utilizate au fost următoarele:
a. analiza documentelor / analiza de conținut / analiza comparativă («desk research»)
(metodă calitativă);
b. analiză pe bază de chestionar (metodă calitativă);
c. analiza bazelor de date statistice (metodă cantitativă).
Analiza calitativă care stă la baza Strategiei industriale a României 2024-2030 a inclus
mai multe domenii transversale cu impact asupra politicii industriale: comerț, piața internă,
cercetarea și inovarea, ocuparea forței de muncă, protecția mediului, apărarea și sănătatea
publică. În acest sens, documentul propune sinergii cu alte politici publice, în special în ceea ce
2
Draghi Report 2024, https://commission.europa.eu/topics/strengthening-european-competitiveness/eu-competitiveness-looking-
ahead_en
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
8
privește arii de intervenție orizontală precum educarea și calificarea forței de muncă, politicile
energetice și de mediu.
Analiza cantitativă se concentrează pe evoluția indicatorilor principali (headline
indicators) utilizați pentru monitorizarea Strategiei industriale a Uniunii Europene. Lista
completă a acestor indicatori este prezentată în Raportul anual asupra pieței unice pentru anul
20213. Printre criteriile avute în vedere pentru selectarea acestor indicatori se numără
disponibilitatea surselor de date, gradul lor de actualizare și de relevanță pentru tematicile
Strategiei, precum și capacitatea acestora de a facilita comparațiile internaționale. Ca urmare,
datele utilizate sunt cele disponibile în surse publice la sfârșitul anului 2023. Metodologia de
analiză are în vedere, de asemenea, corespondența dintre ecosistemele definite în acest raport
și activitățile CAEN Rev.2 la nivel de diviziune.
În analiză au fost adăugați și alți indicatori, cum ar fi cei asociați, pe de o parte, resurselor
(forța de muncă, investițiile, cheltuielile de cercetare-dezvoltare) și, pe de altă parte, rezultatelor
(cifra de afaceri, productivitatea aparentă a muncii și valoarea adăugată). În contextul crizei
prețurilor energiei electrice și a gazelor naturale, a fost adăugată și o descriere succintă a
evoluției acestora prin comparație cu nivelurile europene și ale unor state din vecinătate, având
în vedere efectele pe care le-au avut asupra întreprinderilor și inflației din ultimii doi ani. În final,
a fost inclusă o imagine a proporției specializării verticale a ecosistemelor industriale, indicator
larg utilizat în analiza lanțurilor de valoare.
Sursele de date utilizate provin de la INS (baza de date Tempo online), Eurostat (baza
de date statistice) și OCDE (baza de date Trade in Value Added – Tiva).
3 Annual Single Market Report 2021
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 11
9
2 VIZIUNE
2.1 Viziune
"La orizontul anului 2030, România se afirmă în plan european cu o industrie modernă,
competitivă, capabilă să răspundă nevoilor viitorului și să ofere modele de tranziție către
o economie sustenabilă, incluzivă și digitală."
2.2 Misiune
"Misiunea guvernului în următorii 6 ani este de a ghida transformarea industriei
României printr-un proces de retehnologizare, adaptare la procesele de digitalizare și
de tranziție la o economie verde și sustenabilă. Scopul strategiei este cel de dezvoltare
a unui sistem industrial eficient, competitiv și orientat spre viitor, prin retehnologizare și
inovație, contribuind astfel la dezvoltarea economică și prosperitatea țării."
2.3 Valori
Inovație: Promovarea inovației și tehnologiilor avansate în industria românească pentru
a deveni mai competitivă pe piața europeană și globală,
Sustenabilitate: Reducerea impactului activităților industriale asupra climei și resurselor
naturale,
Excelență: Căutarea excelenței în toate aspectele industriale, de la calitatea produselor
și serviciilor, la educația și pregătirea forței de muncă,
Eficacitate: Concentrarea efortului bugetar pe sectoare prioritare și maximizarea
rezultatului intervenției publice,
Parteneriate: Consolidarea parteneriatelor între sectorul public și privat, precum și
colaborarea cu alte țări pentru a crește integrarea ramurilor industriale în lanțurile de
valoare globale,
Complementaritate: utilizarea complementară a diferitelor surse publice de finanțare
(buget de stat, fonduri europene, fonduri de garantare) pentru susținerea intervenției
publice, fără suprapunerea programelor de finanțare,
Incluziune socială: Promovarea unei dezvoltări echitabile și echilibrate, care să aducă
beneficii tuturor cetățenilor României,
Sinergie: Corelarea obiectivelor generale cu direcțiile prioritare stabilite în documentele
strategice naționale și sectoriale și cu angajamentele asumate de România, printre care:
12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
10
Strategia națională de competitivitate 2021-2027, Strategia națională de cercetare,
inovare și specializare inteligentă 2022-2027, Strategia națională privind adaptarea la
schimbările climatice pentru perioada 2024-2030, cu perspectiva anului 2050, Planul
national integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021-2030, Strategia
națională privind economia circulară (SNEC), Strategia națională a hidrogenului,
Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2020-2024.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 13
11
3 ANALIZA CONTEXTULUI ȘI DEFINIREA
PROBLEMELOR
3.1 Analiza macro-economică
Evoluții macroeconomice
Produsul intern brut al României a fost în anul 2022 de 285.884,8 milioane Euro, în
creștere cu 4,6% față de anul anterior. Ca volum, economia României este a 12-a din Uniunea
Europeană. În același an, produsul intern brut pe locuitor a fost de 15.010 Euro, cu 5% mai
mult decât în anul 2021. Acest raport ne plasa pe locul 26 în Uniunea Europeană, înaintea
Bulgariei. PIB-ul pe locuitor evaluat la paritatea puterii de cumpărare a atins 27.063 Euro în anul
2022, România fiind pe locul 21 între statele Uniunii Europene.
Economia României a crescut constant după anul 2007, îndeosebi pe baza contribuției
pozitive a consumului, îndeaproape urmat de investiții. Constrângerile cauzate de pandemia de
COVID-19 au fost în mare parte compensate de măsurile de protecție a firmelor și a veniturilor
populației, dar care au contribuit la creșterea puternică a inflației și la adâncirea deficitului
bugetar, care nu au mai avut un rol de stimulare a ofertei interne, adâncind deficitul comercial
(v. Figura 1).
Figura 1: Contribuția la creșterea PIB - variație anuală (%); Sursa datelor: Eurostat (Tabela
NAMA_10_GDP)
Productivitatea reală muncii a crescut de peste 1,6 ori în perioada 2007 – 2022, peste
nivelul Poloniei sau al Bulgariei (v. Figura 2), menținându-și tendința de creștere după pandemia
de COVID-19, cu ritmuri mult superioare statelor din Vestul Europei.
7,2 9,3
-5,5 -3,9
4,5
1,9 0,3
4,1 3,2 2,9
8,2 6,0 3,9
-3,7
5,7 4,6
-20,
-15,
-10,
-5,
0,
5,
10,
15,
20,
25,
30,
-20,
-15,
-10,
-5,
0,
5,
10,
15,
20,
25,
30,
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Consum final Formarea brută de capital fix
Variația Stocurilor Export net
PIB real
14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
12
Figura 2: Productivitatea reală a muncii în perioada 2007-2022 (2007=100); Sursa datelor: Eurostat
(Tabela NAMA_10_LP_ULC)
În aceeași perioadă, costul unitar al muncii aproape s-a dublat în economia României,
urmând un proces firesc de convergență cu spațiul pieței unice, odată cu schimbările structurale
și cu creșterea veniturilor salariale (v. Figura 3).
Figura 3: Costul nominal unitar al muncii (pe baza numărului de persoane) în perioada 2007-2022
(2007=100); Sursa datelor: Eurostat (Tabela NAMA_10_LP_ULC)
Structura economică a României s-a modificat substanțial în ultimii 20 de ani, ponderea
agriculturii având în prezent mai puțin de 5% din PIB, fiind, totuși, una din cele mai ridicate din
Uniunea Europeană. Odată cu reducerea contribuției agriculturii la formarea PIB, ponderea
industriei a rămas la cote ridicate, în jur de 20%, dar în diminuare pe fondul efectelor pandemiei
de COVID-19 și al costurilor ridicate cu energia și materiile prime.
163,3%
90,0%
100,0%
110,0%
120,0%
130,0%
140,0%
150,0%
160,0%
170,0%
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
EU 27 Bulgaria Germania Franța Ungaria Polonia România
198,1%
80,0%
100,0%
120,0%
140,0%
160,0%
180,0%
200,0%
220,0%
240,0%
260,0%
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
EU 27 Bulgaria Germania Franța Ungaria Polonia România
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 15
13
Sectorul serviciilor a urmat un proces mai accentuat de convergență cu economia
europeană. Cel mai înalt nivel a fost înregistrat în anul 2020, când a ajuns la 60% din PIB, după
care a atins 57,7% în anul 2022, pe o pantă de evoluție descendentă. Nivelul cel mai redus al
contribuției sectorului serviciilor la PIB din anul 2011, de 42,3%, s-a produs ca urmare a
impactului crizei financiare din anul 2008, care s-a prelungit mai mult în România în comparație
cu celelalte state din Uniunea Europeană. Măsurilor de austeritate impuse de Guvernul
României, care au condus la reducerea cheltuielilor publice și o scădere a cererii de servicii, li
s-au adăugat fluxurile mai reduse de investiții și de comerț exterior, ceea ce a determinat
scăderea cererii de servicii legate de comerțul exterior și financiare.
În grupul statelor analizate, ponderea industriei în valoarea adăugată brută (VAB),
calculată în prețuri curente, plasează România după Polonia, Bulgaria și Germania (v. Figura
4).
Figura 4: Valoarea adăugată brută pe activități economice (% în total VAB), 2022; Sursa datelor:
Eurostat (Tabela NAMA_10_A10)
În ceea ce privește populația ocupată4
, sectorul industrial al României deține o pondere
similară cu statele din proximitatea noastră, substanțial mai mare în comparație cu media
Uniunii Europene sau cu cele ale Germaniei sau Franței. Cu toate acestea, una din cinci
persoane ocupate lucrează în sectorul agricol (v. Figura 5).
4
Datele privind populația ocupată menționate aici au fost extrase din Sistemul Conturilor Naționale, fiind corelate cu datele privind
balanța forței de muncă. Ele includ datele obținute prin Ancheta asupra forței de muncă în gospodării, respectiv toate persoanele
care au o ocupație aducătoare de venit, pe care o exercită în mod obișnuit în una din activitățile economiei naționale, fiind
încadrate într-o activitate economică sau socială, în baza unui contract de muncă sau în mod independent (pe cont propriu),
conform conceptului intern (domestic).
1,9
2,1
3,7
4,1
1,0
4,3
3,1
20,6
13,3
22,5
22,8
24,0
24,9
26,4
5,5
5,5
6,5
7,9
5,7
3,7
6,2
72,0
79,1
67,3
65,2
69,3
67,1
64,3
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
EU27
Franța
Ungaria
România
Germania
Bulgaria
Polonia
Agricultură, silvicultură și piscicultură Industrie Construcții Servicii
16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
14
Figura 5: Ponderea persoanelor ocupate pe activități ale economiei naționale (% din total), 2022; Sursa
datelor: Eurostat (Tabela NAMA_10_A10_E)
Acest capital uman, care conferă încă un atu incontestabil economiei românești, este
însă sub o presiune fără precedent: în toate sectoarele, îndeosebi în cele industriale, este
nevoie de angajați din ce în ce mai bine calificați. Totuși, scăderea demografică constantă,
alături de emigrare, de gradul inegal de dezvoltare a județelor, cu sector agricol preponderent
în unele dintre acestea, nu mai pot fi contracarate exclusiv prin creșterea salariilor.
Figura 6: Numărul persoanelor ocupate în industrie (% de creștere anuală, total economie); Sursa
datelor: Eurostat (tabela NAMA_10_A10_E)
În pofida performanțelor la nivel macroeconomic, piața forței de muncă suferă o serie de
neajunsuri structurale. Unele dintre problemele majore ale pieței muncii din România sunt:
Sărăcia și excluziunea socială: România are o pondere ridicată a persoanelor
expuse riscului de sărăcie și excluziune socială prin comparație cu statele Uniunii
4,3
2,5
1,2
15,2
3,4
21,1
8,8
15,6
10,1
17,8
19,5
20,3
20,4
22,6
6,7
6,5
5,8
5,5
8,7
8,9
7,5
73,4
81,0
75,2
59,8
67,5
49,5
61,1
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
EU27
Franța
Germania
Bulgaria
Ungaria
Romania
Polonia
Agricultură, silvicultură, piscicultură Industrie Construcții Servicii
-0,8
-4,6
-8,9
-7,5
0,2 -0,3 0,0
3,7
-2,9
2,8 3,1
0,0
-1,7
-5,5
-0,2
0,5
-12,
-10,
-8,
-6,
-4,
-2,
0,
2,
4,
6,
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
EU27 Bulgaria Germania Franța Ungaria Polonia România
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 17
15
Europene, precum și unul dintre cele mai ridicate niveluri de inegalitate a
veniturilor, în special în zonele rurale și cele urbane;
Lipsa forței de muncă și migrația: România se confruntă cu o populație în scădere
și îmbătrânire, precum și cu un proces accentuat de migrație a muncitorilor calificați
și necalificați în alte țări ale Uniunii Europene, ceea ce creează un deficit de forță
de muncă în unele sectoare și regiuni și reduce potențialul de creștere economică
și inovare;
Productivitate și competitivitate scăzute: Deși a înregistrat creșteri substanțiale,
România are un nivel scăzut de productivitate și competitivitate a muncii în
comparație cu alte țări din Uniunea Europeană, parțial din cauza nivelului de
educație și a formării vocaționale, a investițiilor scăzute în cercetare și dezvoltare
și poverii fiscale mari asupra muncii;
Decalajele dintre competențe și cererea de forță de muncă: România are nevoie
de alinierea competențelor forței de muncă și cererea pieței muncii, în special în
domeniile matematică, știință, inginerie și tehnologie. Acest lucru duce la sub-
angajare, supra-calificare și lipsă de competențe în sectoare caracterizate de
tehnologii de nivel mediu și înalte.
La aceste probleme, după reducerea impactului pandemiei de Covid-19, s-au adăugat
creșterea prețurilor la energie, conflictul armat din Ucraina care a pus presiuni pe sectoarele
economice conectate la piața acestei țări și presiunile inflaționiste.
Comerțul exterior al României s-a extins constant. Exporturile de bunuri au crescut
de la cca. 22,3 miliarde Euro în anul 2005, la cca. 92 de miliarde Euro în anul 2022, iar ponderea
acestora în produsul intern brut a crescut în aceeași perioadă de la 28,1% la 32,4%5. Maximul
ponderii exporturilor în PIB a fost atins în anul 2014 (34,9%), urmat de o scădere accentuată în
anul 2020 (28,0%). Exporturile per capita au crescut, de asemenea, de la 1.041 Euro la 4.830
Euro.
Între 2005 și 2022, importurile de bunuri au crescut de la aproximativ 32,6 miliarde
Euro, la 126,1 miliarde Euro, cu o rată de completare a PIB prin importuri care a evoluat de la
41,1% la 44,1%. Rata de acoperire a importurilor prin exporturi a crescut de la 68,3% în anul
2005, la 72,9% în anul 2022, după un maxim de aproape 90% în anul 2013. Efectele cumulate
ale crizelor care au afectat economiile din întreaga lume și din Europa, după declanșarea
războiului din Ucraina, nu au fost în totalitate depășite. În consecință, deficitul balanței
comerciale a României s-a accentuat în ultimii ani, pentru majoritatea categoriilor de bunuri,
produsele chimice având cea mai mare contribuție (v. Figura 7). Contribuțiile pozitive, deși
modeste, sunt date de produsele din următoarele categorii: cereale, băuturi și tutun, produse
din cauciuc, plută și produse din lemn (exclusiv mobilă), mobilă, mașini și aparate electrice,
vehicule rutiere și alte mijloace de transport.
5
Sursa: calcule proprii pe baza valorilor exprimate în prețuri curente ale datelor publicate de Eurostat (tabelele NAMA_10_GDP și
EXT_LT_INTRATRD).
18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
16
Figura 7: Deficitul comercial al României pe principalele categorii de produse 2020-2022 (milioane
Euro); Sursa datelor: COMEXT
În majoritatea țărilor incluse în analiză, ritmul de creștere a exporturilor a fost inferior
celui al importurilor. În cazul României, ritmul de creștere a exporturilor de produse alimentare,
băuturi și tutun l-a depășit pe cel al importurilor, în condițiile în care țara noastră a avut unii
dintre cei mai buni ani agricoli. În schimb, ritmul exporturilor de produse manufacturate, altele
decât produsele chimice sau mașinile și echipamentele de transport, a stagnat între 2017 și
2022 (v. Figura 8 și Figura 9).
Figura 8: Indicele volumului exporturilor - Ritm mediu anual 2017-2022; Sursa: calcule proprii pe baza
datelor Eurostat (Tabela EXT_LT_INTERTRD)
-14000,0
-12000,0
-10000,0
-8000,0
-6000,0
-4000,0
-2000,0
0,0
2000,0
2018 2019 2020 2021 2022
-4,00%
-2,00%
0,00%
2,00%
4,00%
6,00%
8,00%
10,00%
Bulgaria
Franța
Germania
Polonia
România
Ungaria
Bulgaria
Franța
Germania
Polonia
România
Ungaria
Bulgaria
Franța
Germania
Polonia
România
Ungaria
Bulgaria
Franța
Germania
Polonia
România
Ungaria
Bulgaria
Franța
Germania
Polonia
România
Ungaria
Bulgaria
Franța
Germania
Polonia
România
Ungaria
Total produse Produse
alimentare,
băuturi și tutun
Materii prime Produse chimice
și asimilate
Alte produse
manufacturate
Mașini și
echipamente
de transport
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 19
17
Figura 9: Indicele volumului importurilor - Ritm mediu anual 2017-2022; Sursa: calcule proprii pe baza
datelor Eurostat (Tabela EXT_LT_INTERTRD)
În topul exporturilor de produse din anul 2022, acumulând puțin peste 50% din total,
pe primele 5 poziții se găsesc autovehiculele rutiere, piese și accesorii pentru autovehicule
(16,7% din total), aparate și echipamentele electrice (12,4%), mașini și echipamente diverse
(8%), produsele agricole (7,7%) și metale primare (6,4%).
În importurile României predomină produsele chimice primare (9,8%), computerele,
produsele electronice și optice (8,9%), autovehiculele rutiere, piese și accesorii pentru
autovehicule (8,9%), mașinile și echipamentele diverse (8,2%), aparatele și echipamentele
electrice (7,9%), petrolul și gazele naturale (7,1%).
Uniunea Europeană este principalul partener de comerț exterior al României:
aproape 71% din importurile țării noastre și 72% din exporturi provin ori au ca
destinație statele comunitare;
statele în care exporturile României cumulează 50% din total sunt Germania (20%),
Italia (10%), Ungaria (7%), Franța (6%), Bulgaria și Polonia (fiecare cu 4%)6. Dintre
aceste state, doar cu Franța balanța comercială este pozitivă.
statele care contribuie cu 50% din importurile României sunt Germania (17,8%),
Italia (8,2%), Bulgaria (7%), Ungaria (6,5%), Polonia (6%), Olanda și Franța (fiecare
cu aproximativ 4%).
România a avut în anul 2022 un excedent comercial de aproape un miliard de Euro
doar în schimburile cu Franța, Cipru, Croația, Suedia, Estonia, Portugalia și Letonia, adică puțin
peste 1% din totalul exporturilor. Aproape 50% din întregul deficit comercial îl înregistrăm în
raport cu Bulgaria (5,2 mld. Euro), Germania (4,2 mld. Euro), Polonia (3,9 mld. Euro), Olanda
și Austria (fiecare cu cca. 1,8 mld. Euro).
6
Calcule bazate pe datele de comerț exterior aferente anului 2022 (Sursa datelor: Eurostat, tabela ds-057009)
-4,00%
-2,00%
0,00%
2,00%
4,00%
6,00%
8,00%
10,00%
12,00%
14,00%
Bulgaria
Franța
Germania
Polonia
România
Ungaria
Bulgaria
Franța
Germania
Polonia
România
Ungaria
Bulgaria
Franța
Germania
Polonia
România
Ungaria
Bulgaria
Franța
Germania
Polonia
România
Ungaria
Bulgaria
Franța
Germania
Polonia
România
Ungaria
Bulgaria
Franța
Germania
Polonia
România
Ungaria
Total produse Produse
alimentare,
băuturi și tutun
Materii prime Produse chimice
și asimilate
Alte produse
manufacturate
Mașini și
echipamente
de transport
20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
18
Repere sectoriale
Sectorul industrial al României însuma 79.152 de întreprinderi active7 în anul 2022, în
creștere cu 1,5% față de anul 2021, dintre care aproape 78.000 erau în industria prelucrătoare8.
În total, în industrie lucrau 1.126.763 de persoane9, în scădere cu 3,5% față de anul precedent.
Dat fiind ruptura de date din anul 2021, aprecierea în privința evoluției numărului
întreprinderilor poate fi înșelătoare (v. Figura 10), dar e necesar să ținem cont și de contextul
pandemiei de covid-19 care a afectat activitatea industrială prin restricții de mobilitate și blocaje
de aprovizionare pe lanțurile globale și regionale, ceea ce a condus la închiderea unor firme. În
2022, datele estimative indică o dinamică pozitivă pe direcția relansării activității, astfel încât,
per ansamblu, numărul de întreprinderi e în ușoară creștere. Excepție fac sectoarele
calculatoarelor, produselor electronice și optice, unde numărul de întreprinderi s-a redus de la
cca. 1000 la jumătatea deceniului trecut la cca. 780 în ultimii ani, și textile, îmbrăcăminte și
pielărie, al căror număr s-au redus cu circa 400. Sectoarele industriei cu un nivel tehnologic
scăzut și mediu (industria alimentară, a textilelor, îmbrăcămintei și încălțămintei, produselor din
lemn și mobilă ori de construcții metalice și produse din metal) dețin peste 60% din numărul
total al întreprinderilor și aproximativ 44% din numărul total de personal.
Mărimea medie a întreprinderilor s-a înjumătățit între 2005 și 2022, de la 31 la 14.
Cele mai mari întreprinderi activează în industria tutunului, a prelucrării petrolului și în industria
vehiculelor rutiere (între 260 și 300 de persoane), urmate de cele din industria chimică, a
echipamentelor electrice și în industria metalurgică (între 70 și 80 de persoane).
Figura 10: Numărul întreprinderilor pe sectoare industriale; Sursa: Eurostat (tabelele SBS_SC_IND_R2
și SBS_SC_OVW)
7
În industria extractivă și prelucrătoare (secțiunile B și C), conform datelor publicate de Eurostat (tabela SBS_SC_OVW)
8
Tabela SBS_SC_OVW conține rezultatele Anchetei Structurale în Întreprinderi (Structural Business Statistics) începând cu anul
2021. Conform metodologiei utilizate pentru această perioadă, datele sunt afectate de ruptură în seria de date, ancheta
structurală incluzând și microîntreprinderile cu un singur angajat.
9
Numărul mediu al persoanelor ocupate în industrie extrase din ancheta structurală în întreprinderi cuprinde angajați în baza unui
contract de muncă sau care lucrează în unitate, inclusiv proprietari, parteneri si lucrători familiali neremunerați, precum și
persoanele detașate.
0 2.000 4.000 6.000 8.000 10.000 12.000 14.000
Industria extractivă
Industria textilă, îmbrăcăminte, pielărie
Produse de cocserie, prelucrarea țițeiului
Produse și preparate farmaceutice
Alte produse din minerale nemetalice
Construcții metalice, produse din metal
Echipamente electrice
Autovehicule de transport rutier
Mobilă
Reparare, întreținere și instalare mașini și ...
2018 2019 2020 2021 2022
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 21
19
Productivitatea aparentă a muncii (Valoarea adăugată brută/numărul de personal), a
avansat modest în ultimii cinci ani10 în sectoarele preponderente din economie, inclusiv în
sectorul calculatoarelor, produselor electronice și optice, al echipamentelor electrice, ori al
autovehiculelor rutiere sau al altor mijloace de transport. Sectoarele care contribuie substanțial
la exporturile României au o productivitate de 20-25 de mii de euro/persoană la nivelul unui an,
în timp ce industria metalurgică a avut una din cele mai mari creșteri anuale, la cca. 40 de mii
de euro/persoană, iar industria produselor chimice, la cca. 56 de mii de euro/persoană, în pofida
masivului deficit comercial al acestui sector. Niveluri ridicate de productivitate se înregistrează
și în industria farmaceutică, a produselor din cauciuc și mase plastice, precum și în cea a
produselor mineralelor nemetalice. Potențialul acestor sectoare se poate transforma însă într-o
vulnerabilitate a economiei sub presiunea obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect
de seră. În consecință, este necesar ca investițiile să vizeze cu preponderență tehnologii care
să contribuie la reducerea consumurilor de energie, concomitent cu găsirea de soluții de formare
a personalului și de stimulare a inovării tehnologice (v. Figura 11).
Figura 11: Productivitatea aparentă a muncii pe sectoare industriale (Mii Euro/persoană ocupată);
Sursa: Eurostat (tabela SBS_SC_IND_R2)
Investițiile în active corporale din industria extractivă și prelucrătoare au ajuns în
anul 2021 la 8,8 miliarde Euro, sub vârful de cca. 9,2 miliarde Euro din anul 2019 și cu cca. 14%
peste nivelul din anul 2020.
Rata investițiilor din industria extractivă și prelucrătoare, calculată ca raport între
valoarea investițiilor corporale și valoarea adăugată brută, a fost în anul 2021 de 31,7%, în
10 Datele aferente Valorii adăugate brute pentru anul 2022 nu sunt disponibile.
0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 60,0
Industria extractivă
Industria alimentară, băuturi, tutun
Industria textilă, îmbrăcăminte, pielărie
Produse din lemn, plută, tipărituri
Substanțe și produse chimice
Produse și preparate farmaceutice
Produse din cauciuc și mase plastice
Alte produse din minerale nemetalice
Industria metalurgică
Construcții metalice, produse din metal
Calculatoare, produse electronice și optice
Echipamente electrice
Mașini, utilaje, echipamente n.c.a.
Autovehicule de transport rutier
Alte mijloace de transport
Mobilă
Activități industriale n.c.a.
Reparare, întreținere și instalare mașini și ...
Mii Euro
2018 2019 2020 2021
22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
20
scădere cu 2,6 pp față de anul 2020, respectiv 5,4 pp comparativ cu anul 2019. Pe sectoare
industriale, cu câteva excepții, rata investițiilor din ultimii cinci ani este sub media perioadei
2008-2017 (v. Figura 12).
Creșteri substanțiale ale ratei investițiilor11 în anul 2021 au avut loc în industria
produselor din lemn, cu excepția mobilei (+22,6 pp), alte mijloace de transport (+12,4 pp),
produse din cauciuc și mase plastice (+ 6,8 pp), alte produse din minerale nemetalice (+3,0 pp),
mobilă (+ 1,5 pp) și calculatoare, produse electronice și optice (+ 0,9 pp). Scăderi importante s-
au înregistrat în industria metalurgică (- 41,2 pp), substanțe și produse chimice (- 21,2 pp),
industria hârtiei și produselor din hârtie (- 11,3 pp) și industria extractivă (- 8,1 pp). Scăderi ale
ratei investițiilor s-au înregistrat și în industria autovehiculelor rutiere (- 5,4 pp), echipamente
electrice (- 2,0 pp) și a altor mașini, utilaje și echipamente (- 1,8 pp), toate aflate pe o pantă
descendentă.
Figura 12: Rata investițiilor pe sectoare industriale (Investiții în active corporale/Valoarea adăugată
brută în procente); Sursa: Eurostat (tabela SBS_SC_IND_R2 și SBS_SC_OVW)
Strategiile europene și naționale de dezvoltare industrială subliniază importanța
cercetării și dezvoltării ca piloni esențiali pentru creșterea competitivității economice, alături de
procese de standardizare, inovație și progres tehnologic.
Funcționarea pieței unice se bazează pe sisteme robuste de standardizare și certificare,
care extind accesul la piețe și oferă siguranță juridică operatorilor economici. Actualizarea
continuă a standardelor și reglementărilor tehnice este esențială pentru a sprijini
11 Datele referitoare la investițiile corporale pentru sectoarele produselor din tutun și de prelucrare a țițeiului nu sunt disponibile.
0,0% 20,0% 40,0% 60,0% 80,0% 100,0% 120,0%
Industria extractivă
Industria alimentară, băuturi, tutun*
Industria textilă, îmbrăcăminte, pielărie
Produse din lemn, plută, tipărituri
Produse de cocserie, prelucrarea țițeiului*
Substanțe și produse chimice
Produse și preparate farmaceutice
Produse din cauciuc și mase plastice
Alte produse din minerale nemetalice
Industria metalurgică
Construcții metalice, produse din metal
Calculatoare, produse electronice și optice
Echipamente electrice
Mașini, utilaje, echipamente n.c.a.
Autovehicule de transport rutier
Alte mijloace de transport
Mobilă
Activități industriale n.c.a.
Reparare, întreținere și instalare mașini și ...
Medie 2008-2017 2018 2019 2020 2021
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 23
21
competitivitatea industriei și a facilita adaptarea acesteia la cerințele internaționale, contribuind
astfel la tranziția verde și digitală.
Nivelul cheltuielilor de cercetare și dezvoltare (C&D) din România nu depășește
0,5% din Produsul intern brut, mult sub nivelul mediu al UE 27, de cca. 2,2% din PIB (v. Figura
13). Nivelul cheltuielilor de C&D din sectorul întreprinderilor, ca pondere în PIB, este de cca. 5
ori mai mic în România. Nici sectorul public nu reușește să compenseze acest deficit, raportul
cheltuielilor fiind de două ori mai redus în comparație cu nivelul mediu al Uniunii Europene.
Învățământul superior atrage, de asemenea, un volum redus de fonduri de C&D, performanța
sa fiind de mai mult de 10 ori mai redusă față de celelalte state ale Uniunii.
Această constantă negativă a României o regăsim în nivelurile scăzute ale investițiilor
publice și private în C&D, în special în cercetare aplicată și experimentală, manifestată printr-o
insuficientă colaborare și coordonare a acțiunilor între instituțiile publice, mediul academic și cel
de afaceri și generată de un capital uman limitat, insuficient de atractiv pentru cercetători și
inovatori.
Figura 13: Cheltuieli brute pentru cercetare și dezvoltare pe sectoare de realizare (% în PIB); Sursa:
Calcule pe baza datelor Eurostat (tabela RD_E_GERDTOT)
Industria românească a fost și încă mai este afectată de efectele pandemiei de Covid-
19 și de războiul din Ucraina. Efectele sunt resimțite în special de întreprinderile din sectoarele
cu consum mare de energie și de gaze naturale. Studii consecutive ale Asociației Marilor
Consumatori de Energie din România au arătat impactul negativ al creșterii prețului energiei
asupra industriei românești, avertizând că România riscă să nu mai aibă industrie competitivă
și să se confrunte cu probleme economice și sociale grave, dacă nu se iau măsuri pentru a
sprijini consumatorii industriali de energie.
Prețul energiei în România a fost în anii 2022-2023 printre cele mai mari din Europa,
fiind depășit doar de țări care sunt net importatoare de energie. Producătorii din aceste sectoare
1,31 1,45 1,48 1,51 1,50
0,20 0,30 0,28 0,27 0,29
0,26
0,25 0,25 0,27 0,26
0,18 0,15 0,15 0,15 0,14
0,47
0,47 0,47 0,50 0,49
0,09 0,05 0,05 0,04 0,04
0,00
0,50
1,00
1,50
2,00
2,50
Medie 2008-2017
2018
2019
2020
2021
Medie 2008-2017
2018
2019
2020
2021
EU 27 România
Sectorul întreprinderilor Sectorul public Sectorul educației terțiare
24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
22
au subliniat că industria românească nu poate reflecta această creștere în prețul produselor
sale, deoarece acestea sunt tranzacționate pe burse internaționale, unde prețul este determinat
de companii care produc în țări cu prețuri mult mai mici ale energiei.
Prețul energiei electrice pentru consumatorii non-casnici din banda 20-499 MWh au fost
cele mai mari în România, în perioada 2022-2023, comparativ cu media UE 27 sau cu o serie
de state din imediata noastră vecinătate (v. Figura 14). Similar, și prețul gazelor naturale este
printre cele mai mari pentru consumatorii non-casnici din România, deși acesta s-a stabilizat în
ultima perioadă (v. Figura 15).
Figura 14: Prețul energiei electrice pentru consumatorii non-casnici în banda 20-499MWh în EU 27,
România și o selecție de state (Euro/KWh, exclusiv TVA și alte taxe deductibile); Sursa: (tabela
NRG_PC_205)
Figura 15: Prețul gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici în banda 10.000 – 99.999 GJ în EU
27, România și o selecție de state (Euro/GJ, exclusiv TVA și alte taxe deductibile); Sursa: (tabela
NRG_PC_203)
Principalii actori din sectoarele energo-intensive propun ca soluții pentru reducerea
costurilor energetice ale industriei implementarea unor scheme de compensare financiară
pentru consumatorii industriali de energie, crearea unui mecanism de stabilizare a prețului
0,1630
0,2476
0,2801
0,3255
0,2409
0,0940
0,3802
0,
0,05
0,1
0,15
0,2
0,25
0,3
0,35
0,4
0,45
2018-S1 2018-S2 2019-S1 2019-S2 2020-S1 2020-S2 2021-S1 2021-S2 2022-S1 2022-S2 2023-S1
EU 27 Bulgaria Germania Franța Ungaria Polonia România
32,8225
18,1267 17,0340
9,8020
43,3475
7,1824
41,0525
29,8344
0,
5,
10,
15,
20,
25,
30,
35,
40,
45,
50,
2018-S1 2018-S2 2019-S1 2019-S2 2020-S1 2020-S2 2021-S1 2021-S2 2022-S1 2022-S2 2023-S1
EU 27 Bulgaria Germania Franța Ungaria Polonia România
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 25
23
energiei pe termen lung, dezvoltarea pieței de energie regenerabilă și diversificarea surselor de
aprovizionare cu energie12.
Țintele ambițioase de tranziție verde și digitală a industriei vor pune o presiune fără
precedent asupra tuturor sectoarelor industriale, nu doar asupra celor care au fost afectate
substanțial în ultimii trei ani, cum sunt industriile energo-intensive, ori industriile dependente de
componente electrice, electronice, de automatizare ori de materii prime strategice. Uniunea
Europeană a conceput deja planuri de reducere a acestor dependențe strategice, dublate de
resurse consistente direcționate către cercetare, inovare și dezvoltare tehnologică.
Datele statistice analizate confirmă concluziile studiilor din ultimii ani referitoare la
performanțele sectoarelor industriale ale României. Primele 25 de sectoare de activitate din
industria prelucrătoare, grupate pe clase CAEN Rev.2 (Figura 16), cumulează 50% din cifra de
afaceri totală a industriei prelucrătoare din anul 2021, circa 45% din angajați și 25% din numărul
de întreprinderi.
Figura 16. Primele 25 de sectoare ale industriei prelucrătoare din România (CAEN Rev.2,
clase), după cifra de afaceri, 2021, milioane euro; Sursa: INS, Ancheta structurală în întreprinderi, anul
2021, tabela INT109C
Pe lângă sectorul ”campion”, respectiv industria auto (cu activități care ocupă primele
trei poziții în volumul de vânzări și circa 30% din volumul total al exporturilor), valorile indică
relevanța unor sectoare tradiționale, cum ar fi industria chimică, industriile materialelor de
12 Toate aceste probleme au fost pe larg menționate de reprezentanții structurilor asociative consultate în timpul documentării
pentru elaborarea prezentei strategii.
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000
Fabricarea cimentului
Dulgherie si tamplarie pentru constructii
Operatiuni de mecanica generala
Material plastic pentru constructii
Placi, folii, tuburi si profile plastice
Alte articole de îmbrăcăminte
Componente electronice
Tuburi, țevi, profile si accesorii din otel
Alte echipamente electrice
Metalurgia aluminiului
Produse din material plastic
Prelucrarea lemnului
Fire și cabluri electrice
Furnire și panouri din lemn
Cutii de viteze, angrenaje, transmisie mecanica
Constructii și piese pentru structuri metalice
Recuperarea materialelor reciclabile
Aparate electrocasnice
Mobila
Anvelope
Metale feroase primare
Produse obtinute din prelucrarea titeiului
Aparate electrice si electronice auto
Autovehicule
Piese si accesorii pentru autovehicule
milioane euro
26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
24
construcții și industria metalurgică. Acest fapt este întărit de analiza pe criterii de performanță,
după cum se observă în Tabelul 113. Din primele 50 de sectoare organizate pe clase având
productivitatea muncii cea mai ridicată din industria prelucrătoare, activitățile din tabelul de mai
jos prezintă cea mai bună orientare spre export, dar și o rentabilitate în creștere, având așadar
o competitivitate mai ridicată decât alte sectoare ale industriei. Astfel, din primele 15 sectoare
de prelucrare performante, 10 sunt parte din industriile chimică, respectiv metalurgică.
Tabelul 1. Primele 15 sectoare ale industriei prelucrătoare (CAEN Rev.2, clase), după productivitatea
muncii și rata exporturilor, 2021,
CAEN Rev.2 Clase ale industriei
prelucrătoare
Număr
firme
Număr
mediu
de
salariați
Rata profit
mediu
anual în
perioada
2017-2021
Rata
exporturi
Productivitatea
muncii
(Euro/angajat)
2211 Anvelope 43 11.134 9,03% 91,07% 50.071
2012 Coloranți si pigmenți 17 287 6,41% 66,63% 32.613
2420 Tuburi, țevi, profile si
accesorii din otel 34 4.451 3,61% 65,35% 48.000
2442 Metalurgia aluminiului 24 6.675 3,78% 62,63% 32.724
2815 Cutii de viteze, angrenaje,
transmisie mecanica 58 13.706 3,38% 56,58% 31.744
2812 Motoare hidraulice 42 503 7,72% 44,26% 37.136
2892 Utilaje pentru extractie si
constructii 57 3.520 9,64% 41,95% 35.691
1721 Hartie si carton 39 1.902 5,54% 35,60% 45.165
2593 Fire metalice, lanțuri si arcuri 155 3.785 4,76% 34,20% 32.880
2052 Cleiuri 13 138 1.86%* 28,95% 91.311
3030 Aeronave si nave spatiale 32 4.995 9,25% 28,05% 30.204
2016 Materiale plastice primare 49 1.679 6,99% 25,04% 37.037
2433 Profile metalice obținute la
rece
72 1.884 6,85% 22,86% 56.288
3832 Recuperarea materialelor
reciclabile 907 10.534 5,94% 21,97% 32.022
2399 Produse din minerale
nemetalice 75 1.887 10,04% 19,05% 31.485
Sursa: elaborat de autori, cu datele INS, Ancheta structurală în întreprinderi, raportări anuale, perioada
2017 - 2021, tabela INT109C; nota - * rata profitului în 2021
Este imperios necesar ca politica de reindustrializare a României să vizeze creșterea
unor industrii campioane, altele decât industria auto, dat fiind riscurile determinate de
transformările care au loc în economie, de dinamica inovării și impactul tehnologiilor noi, precum
și de direcțiile strategice la nivel european, care ar putea periclita poziția industriei auto în
perspectivă.
În sectorul produselor chimice, se înregistrează o balanță comercială negativă care
s-a acutizat în ultimii ani, pe fondul suspendării activităților de producție a îngrășămintelor
chimice necesare în agricultură, devenite nerentabile din cauza costului energiei consumate.
De pildă, în România, din 11 combinate de producție a îngrășămintelor chimice care existau în
13 Analiza statistică este limitată de lipsa unor date de performanță pe anumite activități, unele dintre ele având productivitate
ridicată și prezență consistentă pe lanțurile de valoare, printre care multe activități legate de industria auto, industria aparatelor
electrocasnice și industria echipamentelor electronice.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 27
25
1990, în prezent mai pot fi funcționale în condiții economice avantajoase patru combinate. Din
cauza creșterii prețurilor la gaze naturale, producția de îngrășăminte chimice a fost afectată, iar
necesarul este acoperit din importuri, cu afectarea balanței comerciale. Azomureș este
principala întreprindere care și-a păstrat obiectul de producție dintre aceste combinate. Amonil
Slobozia și Donau Chem Turnu Măgurele, care ipotetic pot produce, au fost închise sau se află
în reorganizare. Investițiile în noi tehnologii nepoluante și în capacități stocare carbon ar
determina în perspectivă o relaxare a costurilor cu emisiile de carbon, ținând cont de PNIESC
și obiectivele de reducere a emisiilor. Pentru menținerea unei producții competitive în industria
chimică, ar putea fi folosite fie gaze din producția internă provenite din perimetrele ce urmează
a fi exploatate în Marea Neagră, fie din gazele obținute prin biosinteză (hidrogen verde). Dat
fiind contextul regional și constrângerile bugetare, necesarul uriaș de investiții inițiale nu permite
o tranziție ”verde” rapidă, impunând corelarea schemelor de retehnologizare, concomitent cu
prelungirea scutirii la plată a certificatelor verzi, din schemele de sprijin pentru energia verde.
Totodată, trebuie să ținem seama de evoluțiile politicilor climatice la nivelul UE care tind înspre
extinderea pieței carbonului și diminuarea cotei de certificate de emisii alocate gratuit industriilor
poluante.
Printre atuurile economiei României se numără, în primul rând, relevanța bazei
industriale existente, care menține încă la un nivel competitiv important industriile
energointensive, printre care industria siderurgică, respectiv fabricarea de țevi, profile tubulare
din oțel, prelucrarea pulberilor metalici, metalurgia aluminiului, fabricarea profilelor din aluminiu,
dar și industria materialelor de construcții, industria produselor chimice primare și a maselor
plastice. Productivitatea muncii este peste media industriei prelucrătoare în aceste sectoare,
care au și o rată a exporturilor destul de ridicată, dar avantajul lor competitiv dat de accesul la
energie ieftină tinde să dispară pe fondul crizei prețurilor la energie din ultimii doi ani. În al doilea
rând, s-au dezvoltat câteva sectoare inovatoare, cu valoare adăugată ridicată, printre care
industria auto și de componente auto, industria aparatelor electrocasnice, fabricarea de
dispozitive și instrumente medicale, industria farmaceutică, industria aeronautică și industria de
apărare, al căror potențial trebuie stimulat.
România dispune de resurse minerale critice și capacități de procesare materii prime
strategice care au mare relevanță în fabricarea echipamentelor și tehnologiilor noi, în special
fier, oțel, aluminiu și cupru. De asemenea, ecosistemul de întreprinderi s-a diversificat tot mai
mult, fiind bine reprezentat inclusiv pe veriga de recuperare și reutilizare a metalelor reciclate.
România exportă anual cantități însemnate de metale reciclate care ar putea fi valorificate
superior pe piața internă. Cererea globală de noi tehnologii pentru realizarea dublei tranziții va
determina sporirea cererii de minerale critice, dar și de metale uzuale. Comisia Europeană a
adoptat Legea privind materiile prime, prin care urmărește creșterea capacităților de producție
și aprovizionare cu materii prime critice pe toate verigile din lanțurile de valoare. Pentru
România, există potențialul de a crea lanțuri interne de producție, dat fiind posibilitatea integrării
pe verticală, de la verigile primare, de producție și prelucrare a materiilor prime, până la
producția de bunuri cu valoare adăugată ridicată. Recentele blocaje apărute pe lanțurile de
producție și aprovizonare la nivel global au arătat limitele și vulnerabilitățile existente, în special
în privința siguranței aprovizionării cu bunuri de importanță vitală sau strategică. De aceea,
crearea unor lanțuri interne de producție în industrii care se pot integra în amonte sau aval pe
cel puțin patru procesări succesive ar diminua din riscurile ce pot apărea de pe urma divizării
sau blocajelor în lanțurile regionale și globale și ar aduce un salt în valoarea adăugată a
28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
26
industriei. Aceste industrii ar constitui nucleul unor modele de dezvoltare prin care România ar
putea face saltul către o economie inovatoare.
Analiza pe regiuni de dezvoltare arată o distribuție teritorială dezechilibrată în privința
produsului intern brut realizat în industrie (Figura 17). Astfel, în patru dintre regiunile de
dezvoltare, respectiv București-Ilfov, Sud-Muntenia, Centru și Nord Vest, produsul intern brut în
industrie14 a depășit în anul 2021 valoarea de 30 miliarde lei, în timp ce regiunile cele mai slab
dezvoltate, Nord-Est și Sud-Vest Oltenia, înregistrau un PIB în industrie de 18,8, respectiv 22,6
miliarde lei.
Figura 17 Produsul intern brut (PIB) regional - preturi curente, calculat conform CAEN Rev.2, milioane
lei. Sursa: elaborat de autori în baza datelor INS, 2024, tabela CON103G
Toate regiunile de dezvoltare au înregistrat creșteri în sectoarele industriale în perioada
2012-2021. Astfel, PIB regional realizat în industrie a crescut cu 60% în regiunea Nord-Vest,
urmată de regiunea Centru, cu 50% și regiunile Sud-Est și Sud-Vest Oltenia cu 45%.
În privința ponderii industriei în PIB-ul regional, cea mai mare prezență se remarcă în
regiunea Sud-Muntenia, cu 30,5% din PIB regional, urmată de regiunea Centru cu 29%,
regiunea Sud-Vest Oltenia, cu 28% și regiunile Sud-Est și Vest, cu 26%. În regiunea București-
Ilfov, industria are cea mai scăzută pondere, 12% din PIB, explicabil prin creșterea accelerată
a sectorului terțiar în zona capitalei.
Pe de altă parte, datele statistice reflectă tendința clară de diminuare treptată a ponderii
industriei în PIB-ul regional în ultimul deceniu, tendință care se manifestă în toate regiunile de
dezvoltare. Regiunile în care industria pierde cel mai mult teren sunt Nord-Est, Vest și Sud -
Muntenia, tot pe fondul creșterii sectoarelor de servicii.
14 INS, 2024, Produsul intern brut (PIB) regional - preturi curente, calculat conform CAEN Rev.2 - SEC 2010,
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Datele statistice regionale colectate de INS sunt agregate la nivel de sectoare industriale conform CAEN Rev 2, cuprinzând
grupele A-E, inclusiv industriile extractivă, prelucrătoare, energie și utilități
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
milioane lei
Produsul intern brut regional realizat în industrie, pe regiuni de
dezvoltare, 2012-2021, prețuri curente, milioane lei
Regiunea Nord -Vest Regiunea Centru Regiunea Nord - Est
Regiunea Sud-Est Regiunea Bucuresti - Ilfov Regiunea Sud - Muntenia
Regiunea Sud -Vest - Oltenia Regiunea Vest
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 29
27
La nivel teritorial, au fost înființate parcuri industriale, stabilite conform Legii nr.
186/2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale, cu modificările și
completările ulterioare. Parcul industrial reprezintă o zonă delimitată în care se desfăşoară
activităţi economice, de cercetare ştiinţifică, de producţie industrială şi servicii, de valorificare a
cercetării ştiinţifice şi/sau de dezvoltare tehnologică, într-un regim de facilităţi specifice, în
vederea valorificării potenţialului uman şi material al zonei. MDLPA este organul de specialitate
al administraţiei publice centrale care are atribuţii în domeniul parcurilor industriale.
Distribuția parcurilor industriale pe regiuni de dezvoltare este următoarea: Regiunea
București-Ilfov: 8; Regiunea Sud-Muntenia: 28; Regiunea Sud-Vest Oltenia: 8; Regiunea Vest:
14; Regiunea Centru: 18; Regiunea Nord-Vest: 24; Regiunea Nord-Est: 9; Regiunea Sud-Est:
5. De remarcat că regiunile cu numărul cel mai redus de parcuri industriale sunt și cele cu
produsul intern brut realizat în industrie cel mai scăzut.
3.2 Analiza lanțurilor de valoare
La ora actuală economia UE se confruntă cu uriașe provocări cauzate de 2 ani de
pandemie Covid 19. Doar în 2020, PIB-ul European a scăzut cu 6,3% în timp ce 60% dintre
IMM-uri au raportat scăderi ale cifrei de afaceri ceea ce a condus la pierderea a 1,4 milioane
locuri de muncă. În plus, războiul ruso-ucrainean a adăugat o presiune suplimentară asupra
lanțurilor de valoare industriale, în special în ceea ce privește costurile cu energia și pierderea
unor nișe de piață.
-80,00
-60,00
-40,00
-20,00
0,00
20,00
40,00
ian.20
mar.20
mai.20
iul.20
sep.20
nov.20
ian.21
mar.21
mai.21
iul.21
sep.21
nov.21
ian.22
mar.22
mai.22
iul.22
sep.22
nov.22
ian.23
mar.23
mai.23
iul.23
sep.23
nov.23
Variația lunară a producției industriale, serie ajustată sezonier, an de
bază 2021, % lună/lună,
Agroalimentar Textile imbracaminte
Prelucrarea lemnului Produse chimice Industria metalurgica
Electronice Autovehicule Mobila Figura 18 Variația producției industriale în sectoarele selectate, %. Sursa: calculele autorilor pe baza
datelor INS, 2023, tabela IND104P
30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
28
Criza nu a făcut decât să evidențieze problema de durată a dependenței lanțurilor de
furnizori europene, unde 137 produse in ecosisteme industrial sensibile sunt dependențe de
furnizori terți, în special în relație cu China15.
În contextul creșterii complexității lanțurilor de aprovizionare, standardele ecologice și
sustenabile, precum cele pentru cipuri și semiconductori, susțin reziliența și competitivitatea
industriei, reducând dependențele externe, consolidând lanțurile de valoare.
În acest sens, Strategia industrială revizuită a UE (2021) și-a propus redresarea
economică rezilientă bazată pe dubla tranziție (verde și digital) în cadrul a 14 ecosisteme
industriale, ceea ce va conduce la o autonomie crescută a unor lanțuri de valoare strategice.
De menționat este rolul clusterelor drept generatori ai lanțurilor de valoare industriale bazate pe
inovare și internaționalizare.
În ceea ce privește România, sectoarele industriale cele mai afectate de criză au fost
aparate electronice, producția de mobilă industria textilă industria autovehiculelor și
componente pentru autovehicule. Acestea sunt sectoarele care au și o pondere mare în
exporturi, fiind cele mai integrate în lanțurile regionale de aprovizionare, ceea ce le face mai
vulnerabile la întreruperi ale producției.
Sub impactul crizei prețurilor la energie și materii prime, sectoarele cele mai afectate au
fost industria textilă, îmbrăcăminte, încălțăminte și produse din piele, prelucrarea lemnului,
industria mobilei, industria metalurgică și industria chimică. În perioada 2020-2023, cele cinci
industrii au cunoscut variații negative lunare ale producției în mai mult de jumătate din perioadă,
iar date recente arată încă vulnerabilități importante.
Analiza disfuncționalităților din lanțurile de aprovizionare și de valoare
Din însărcinarea DG Grow, platforma europeană de colaborare a clusterelor a elaborat
în anul 2022 două rapoarte pe baza de sondaj privind analiza disfuncționalităților în lanțurile
valorice și de aprovizionare la nivel european în cele 14 ecosisteme industriale identificate de
Comisia Europeană, în vederea găsirii de soluții pentru aceste întreruperi și elaborarea de foi
de parcurs pentru consolidarea economiei europene.
Analiza la nivel de ecosistem evidențiază că cele mai afectate au fost cel
Agroalimentar (17,5%), urmat de Construcții (14%), Sănătate (10,8%) și Mobilitate,
Transport și construcții de mașini (9,8%).
În ceea ce privește verigile lanțurilor de aprovizionare, 27% dintre răspunsuri au scos
în evidență disfuncționalități în logistica de intrare, urmată de nivelul operațional (producție),
logistica de ieșire și achiziții, fiecare cu câte 15% dintre răspunsuri16. Dintre măsurile deja
adoptate de întreprinderi pentru creșterea rezilienței lanțurilor de furnizori se numără
îmbunătățirea competențelor resursei umane, cercetarea-dezvoltarea inovarea și soluțiile
inteligente de producție17.
15 https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/europe-fit-digital-age/european-industrial-strategy_en
16 https://clustercollaboration.eu/knowledge-sharing/publications/document-library/report-survey-identification-disruptions-value-
and-supply-chains
17 https://clustercollaboration.eu/news/results-survey-solutions-supply-chain-disruptions-eu
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 31
29
Pe termen mediu, diversificarea bazei de furnizori, crearea de stocuri de siguranță,
alături de regionalizarea bazei de furnizori și accelerarea investițiilor sunt considerate drept
principale priorități.
Conform respondenților, sprijinul financiar public ar trebui să se îndrepte spre
implementarea de noi tehnologii și construirea de noi capacități de producție.
România nu face excepție de la situația la nivel european. În cadrul procesului de
realizare a acestei strategii, în lunile octombrie-noiembrie 2023, au avut loc consultări pe bază
de chestionar și interviuri de profunzime cu reprezentanți ai principalelor organizații de ramură
din țara noastră asupra disfuncționalităților apărute în lanțurile de aprovizionare. Aceste
răspunsuri sunt sintetizate sub forma următorului tabel.
Tabelul 2: Analiza disfuncționalităților din lanțurile de aprovizionare și de valoare în România
Tema chestionată Principalele probleme/soluții identificate
Disfuncționalități în lanțurile de aprovizionare - Creșterea prețurilor la inputuri și servicii
(materii prime, energie, transport)
- Limitări la exporturi/importuri
- Costuri suplimentare generate de
identificarea unor noi furnizori
Principalele verigi din lanțul de valoare
afectate
- Logistica de intrare (materii prime, inputuri
intermediare, depozitare)
- Achiziții
- Marketing & vânzări
Principalele măsuri în perspectivă pentru
întărirea rezilienței lanțurilor de
furnizori/valoare
- Accelerarea investițiilor
- Eficiență și sustenabilitate: colectarea.
Reciclarea și refolosirea materialelor sau
creșterea eficienței utilizării acestora
- Regionalizarea bazei de furnizori
- Întărirea comunicării cu clienții
Măsuri deja luate de organizație pentru
întărirea rezilienței lanțurilor de
furnizori/valoare
- Automatizarea proceselor de producție
- Noi angajări
- Formare (upskilling) a forței de muncă
Principalele dificultăți în creșterea rezilienței
lanțurilor de furnizori/valoare
- Lipsa unor competențe (de exemplu,
digitale) ale forței de muncă
- Lipsa/excesivitatea unor reglementări
(standarde și certificări, norme de mediu,
CO2 pricing, lipsa unor facilități pentru
investiții)
- Competitivitate insuficientă a furnizorilor
regionali (calitate, preț)
32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
30
Pentru a aborda dificultățile care limitează reziliența lanțurilor de furnizare și de valoare
– inclusiv percepțiile legate de insuficiența sau excesul de standarde, certificări și norme de
mediu – se va implementa un program dedicat. Acesta va identifica și completa standardele
naționale necesare pentru industria românească, acoperind toate sectoarele, indiferent de
mărime sau importanță strategică.
De asemenea, consultarea nevoilor industriei va ajuta la clarificarea motivelor pentru
care anumite standarde sunt considerate excesive. Având în vedere că 90% din standardele
naționale sunt standarde europene adoptate, adaptarea la aceste cerințe europene este o
prioritate care va fi abordată prin măsuri specifice.
Analiza lanțurilor de valoare pe baza tabelelor input/output
Una dintre cei mai utilizate măsuri de analiză a lanțurilor globale de valoare este
”proporția specializării verticale” (vertical specialization share în limba engleză)18. Acest termen
reflectă procesul de specializare a unei economii naționale în anumite stadii de producție, prin
utilizarea de resurse importate în propria producție, pentru ca mai apoi să o exporte.
Proporția de specializare pe verticală, calculată experimental19 la nivelul celor 14
ecosisteme industriale, arată că, în special, ecosistemele produselor electronice (calculatoare,
produse electronice, optice, mașini și echipamente), cel al energiei și resurselor energetice, al
sănătății (îndeosebi prin intermediul industriei farmaceutice), dar și ecosistemul industriei de
apărare, adică ecosistemele cu o intensitate tehnologică medie și înaltă, sunt caracterizate de
cele mai ridicate niveluri de integrare pe verticală cu economiile altor țări, de peste 40% sau
chiar 50%. Cu alte cuvinte, în exporturile acestor ecosisteme se regăsesc cele mai mari proporții
ale importurilor în producția brută a sectoarelor componente. Este important să notăm că
proporția de specializare verticală a industriei textile, de 31,6%, este apropiată de valorile
18 Hummels, D., Rapoport, D., Yi, K-M.: “Vertical Specialization and the Changing Nature of World Trade.” Economic Policy
Review, Vol. 4, No. 2, June 1998
19 Anumite sectoare, cum sunt cele de comerț cu ridicata sau cu amănuntul, ori sectorul producător de echipamente electrice, deși
sunt incluse în mai multe ecosisteme, au contribuții diferite la producția sau integrarea pe verticală a sectoarelor componente
dintr-un anumit ecosistem. Aceste contribuții sunt reflectate de aportul lor la producția altor sectoare prin coeficienții tehnologici. În
aceste calcule, nu au fost luate în considerare contribuțiile parțiale, ci întregul sector a fost inclus în ecosistem, motiv pentru care
rezultatele trebuie interpretate în acest context.
Tema chestionată Principalele probleme/soluții identificate
- Limitări de capacitate ale furnizorilor
regionali
Principalele măsuri de sprijin necesare în
următorii 5 ani
- Scheme de finanțare pentru formare
(upskilling) a forței de muncă
- Sprijin financiar pentru implementarea de
noi tehnologii
- Sprijin financiar pentru construirea de noi
capacități de producție
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 33
31
industriei digitale (29,9%) și a industriilor energo-intensive (33,3%). Cele mai mici valori, de
dependență redusă a exporturilor de importuri, le regăsim în industria alimentară și în turism.
Figura 19: Proporția specializării verticale pe cele 14 ecosisteme industriale. Sursa: calcule pe baza
datelor din tabelul CON111A(2021)
Gradul înalt de specializare pe verticală este asociat cu soldul negativ al balanței
comerciale, mai accentuat în ecosistemele industriilor energo-intensive și al produselor
electronice. Doar ecosistemele industriei auto și al turismului au un aport pozitiv al balanței
comerciale, proporția specializării lor verticale fiind mai scăzută în comparație cu celelalte (v.
Figura 19).
Gradul de integrare ”în amonte” a economiei României, exprimată prin raportul dintre
valoarea adăugată inclusă în importuri și volumul exporturilor brute, de aproximativ 24%, se află
la un nivel similar cu cel al Franței și Germaniei. Media acestei proporții la nivelul Uniunii
Europene, calculată ca medie aritmetică simplă pentru toate statele membre, este de
aproximativ 34%, valoare determinată de statele cu un nivel mai ridicat de integrare pe verticală
(Luxemburg – 61,8%, Malta – 60,5%, Ungaria ori Slovacia – cca. 45%). La nivelul întregii Uniuni
Europene, prin agregarea valorilor de calcul, proporția este de aproximativ 16%, în timp ce la
nivelul OCDE este de cca. 9%. Statele din vecinătatea noastră (Bulgaria, Ungaria sau Polonia)
au un grad mai mare de specializare, reflectat de un volum mai mare de importuri, dar care este
transferat și într-un nivel mai mare al exporturilor de bunuri intermediare și de producție a
bunurilor finale (v. Figura 20).
-60000,0
-40000,0
-20000,0
0,0
20000,0
40000,0
60000,0
80000,0
-30,0%
-20,0%
-10,0%
0,0%
10,0%
20,0%
30,0%
40,0%
50,0%
60,0%
Proportia
specializarii
verticale
(%)
Sold
BC/Total
Resurse
(%)
Sold
balanța
comercială
(Mil. Lei) - axa dreapta
34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
32
Figura 20: Integrare în amonte: proporția valorii adăugate importate în exporturile brute (%); Sursa:
OCDE - TiVA 2023
O altă măsură a gradului în care producția națională este integrată în lanțurile globale
de valoare este dată de valoarea adăugată creată în sectoarele economice naționale
încorporată în cererea finală a altor țări, constituită atât de bunuri de consum intermediar, cât și
bunuri de consum final al gospodăriilor, al autorităților publice sau pentru realizarea de investiții.
Un astfel de indicator caracterizează ”integrarea în aval” e economiei sau apropierea de verigile
finale ale lanțului de valoare.
În comparație cu anul 2007, al intrării României în Uniunea Europeană, cu anul 2008,
când s-a declanșat criza mondială a datoriilor suverane, cu anul 2012, când efectele crizei
financiare au început să se atenueze, poziția României s-a îmbunătățit substanțial în anul 2020,
primul an pandemiei de COVID-19 îndeosebi în sectoarele produselor electronice, al mașinilor
și echipamentelor diverse și al vehiculelor rutiere. Performanțe ridicate s-au înregistrat și în
sectoarele textilelor, îmbrăcămintei și produselor din piele, ori în cele ale produselor chimice și
farmaceutice și al produselor din cauciuc și mase plastice. Sectorul industriei alimentare, al
băuturilor și produselor din tutun are cel mai mic procent de integrare dintre toate sectoarele,
maximul de 13,1% fiind atins în anul 2014 (v. Figura 21). Aceste sectoare, care sunt și cele care
conțin cea mai mare proporție de importuri în exporturile lor, reprezintă punctul forte al industriei
României, care necesită în continuare sprijin pentru creșterea capacității de adaptare la
condițiile tot mai competitive ale piețelor internaționale, prin inovare, tehnologii performante și
personal calificat.
7,9
9,3
7,9 8,9
10,3 10,3 9,8 9,6 8,4 7,7 8,2 8,8 8,5 8,0
35,0
36,5
30,1 29,8
32,9 33,6 34,6 34,5 35,4
33,2 34,3 34,5 34,2 33,5
23,1 23,6
21,1
23,9 24,6 24,3 23,8 23,4 23,0 23,5 23,0 23,6 24,1 24,1 23,7 23,3
20,5
24,0
25,8 25,9 24,8 23,9 23,9 22,8 23,5 24,0 23,5 22,4
30,3 29,7
27,8
29,8 30,7 29,4 29,8 30,1 30,2 30,1 31,3 32,0 31,2 30,7
22,3 22,3
19,5
23,2 24,4 25,2
23,6 24,8 24,6
23,0 24,0 24,6 24,4 24,4
41,2
46,4
40,8
46,3 47,5
44,1
45,6 46,6 46,1 46,4 46,4 46,3 47,2
44,7
15,1 15,8
14,0
16,1 17,3 17,7 16,7 16,4 16,1 15,5 16,1 16,6 16,9 16,3
32,3 33,5
30,7
33,0
34,5 34,8 34,4 34,3 34,0 33,4 34,3 34,8 34,9 34,8
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
OECD Bulgaria Franța Germania Polonia
România Ungaria UE27 Medie EU27
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 35
33
Figura 21 Valoarea adăugată internă a României incorporată în cererea finală externă (% din valoarea
adăugată, pe sectoare economice) ; Sursa: OCDE - TiVA 2023
Gradul de integrare a economiei României în lanțurile globale de valoare, măsurată
prin ”integrarea în amonte”20 și ”integrarea în aval”21 se situează la un nivel cuprins între 45% -
48%, împărțit aproximativ egal între cele două direcții. (v. Figura 22). În principiu, un grad mai
mare de integrare în aval denotă o poziție mai apropiată de verigile finale, de consumul final și
poate prezenta un potențial mai mare de valorificare a producției. Observăm în ansamblul
statelor analizate, pe de o parte, o constanță a acestor niveluri și, pe de altă parte, niveluri mai
ridicate pentru Bulgaria, Polonia și Ungaria în comparație cu cele ale României. Să reținem,
totodată, că Franța și Germania au niveluri similare cu cele ale României, însă economiile celor
două state au cel puțin trei caracteristici importante: sunt dominante în comerțul exterior al
Uniunii Europene și pe plan mondial, în structura industrială sectoarele de tehnologie medie și
înaltă dețin ponderi superioare celor din economia României, iar ponderea cheltuielilor destinate
cercetării și dezvoltării, inclusiv în sectorul întreprinderilor, sunt net superioare României.
20 Calculată ca proporție a valorii adăugate din importuri în exporturile brute ale economiei naționale, în procente
21 Calculată ca proporție a valorii adăugate create în economia națională încorporată în exporturile altor țări și exporturile brute, în
procente
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
70,0
80,0
90,0 2020 2007 2008 2012
36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
34
Figura 22: Participarea în lanțurile globale de valoare, ca proporție în exporturile brute (%); Sursa:
OCDE - TiVA 2020
Analiza lanțurilor de valoare pe baza clusterelor inovative
La nivel european, clusterele sunt recunoscute ca generatori ai ecosistemelor industriale
reziliente, digitale și verzi, DG GROW creditând clusterele pentru identificarea de soluții pentru
întreruperile din lanțurile de valoare apărute ca urmare a pandemiei și elaborarea de foi de
parcurs pentru consolidarea economiei europene.
În ceea ce privește specializarea (Inteligentă) regională, atât analizele europene cât și
cele naționale (Asociația Clusterelor din România) scot în evidență importanță ecosistemului
agroalimentar și a celui digital, singurele domenii de specializare inteligentă prezente în toate
regiunile de dezvoltare. În plus European Cluster Panorama22 identifică sectorul textil, care
alături de cel agroalimentar reprezintă principala specializare în Nord-Est, Sud-Est, Sud
Muntenia Sud-Vest Oltenia și Nord Vest, Energie-Regenerabile/Energo-Intensive în Centru
Electronică/Mobilitate în Vest și Digital/Creativ & Cultural în București-Ilfov.
În anul 2023, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului în colaborare cu
Asociația Clusterelor din România au efectuat cea de a treia mapare a clusterelor din România,
solicitând informații cu privire la distribuția numărului de firme, a cifrei de afaceri și a exporturilor
pe verigile lanțurilor de valoare, obținându-se următoarele rezultate. Acestea au fost agregate
la nivel de ecosistem industrial, cu excepția “Construcțiilor”, unde sectorul Mobilei a fost tratat
separat, ținând cont de importanța sectorului pentru economia națională și specificul acestuia.
O analiză a poziționării clusterelor din România pe verigile lanțului de valoare din punct
de vedere al numărului de întreprinderi, cifrei de afaceri și exporturilor, arată concentrarea
cvasi-exclusivă pe veriga de Producție, ceea ce reprezintă un dezavantaj competitiv.
22 https://clustercollaboration.eu/sites/default/files/2021-12/European_Cluster_Panorama_Report_0.pdf
44,8 45,3 44,9 47,0 47,7
0
10
20
30
40
50
60
70
Bulgaria
Franța
Germania
Polonia
România
Ungaria
UE 27
Bulgaria
Franța
Germania
Polonia
România
Ungaria
UE 27
Bulgaria
Franța
Germania
Polonia
România
Ungaria
UE 27
Bulgaria
Franța
Germania
Polonia
România
Ungaria
UE 27
Bulgaria
Franța
Germania
Polonia
România
Ungaria
UE 27
2014 2015 2016 2017 2018
Integrare în amonte Integrare în aval
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 37
35
O excepție notabilă este ecosistemul Creativ&Cultural, care, cel puțin la nivel de
clustere, concentrează 38% din întreprinderi pe veriga Dezvoltare Produs (față de numai 27%
Producție); generează 43% din cifra de afaceri pe veriga CDI și 34% pe veriga Dezvoltare
Produs (față de numai 18% Producție) și nu mai puțin de 50% exporturi pe veriga de Dezvoltare
Produs. Acestea confirmă observațiile empirice și conduc spre necesitatea unei susținerii mult
mai intense și structurate a acestui sector la nivel de politică economică.
Tabelul 3: Distribuția numărului de întreprinderi din cluster în lanțurile de valoare per ecosistem
industrial. O intensitate mai mare a culorii, indică o pondere mai mare a indicatorului. Sursa: Asociația
Clusterelor din România
Nr întreprinderi
CDI
Branding
Dezvoltare produs
Logistica de
intrare (Furnizori)
Producție
Logistica de ieșire
(Distribuție)
Marketing Sales
Mentenanță
Energie-Regenerabile 20,73% 2,44% 35,37% 12,20% 14,63% 4,88% 6,10% 3,66%
Agro-alimentar 5,50% 5,50% 8,26% 10,09% 54,13% 5,05% 9,17% 2,29%
Electronică 20,81% 7,51% 10,98% 9,25% 23,12% 6,36% 10,98% 10,98%
Digital 6,15% 4,47% 16,76% 5,03% 44,13% 4,47% 9,50% 9,50%
Mobila 10,40% 1,60% 3,20% 16,00% 67,20% 1,60% 0,00% 0,00%
Creativ & Cultural 11,54% 7,69% 38,46% 3,85% 26,92% 0,00% 11,54% 0,00%
Textile 3,85% 2,56% 1,28% 7,69% 76,92% 2,56% 2,56% 2,56%
Construcții 2,04% 2,04% 16,33% 16,33% 57,14% 6,12% 0,00% 0,00%
Sănătate 5,88% 0,00% 0,00% 11,76% 79,41% 0,00% 2,94% 0,00%
Tabelul 4: Distribuția cifrei de afaceri din clustere în lanțuri de valoare per ecosistem industrial. O
intensitate mai mare a culorii, indică o pondere mai mare a indicatorului. Sursa: Asociația Clusterelor
din România
Cifra de afaceri
CDI
Branding
Dezvoltare
produs
Logistica de
intrare (Furnizori)
Producție
Logistica de
ieșire (Distribuție)
Marketing Sales
Mentenanță
Energie-Regenerabile 7,42% 0,00% 0,29% 25,94% 49,14% 6,22% 0,33% 10,66%
Agro-alimentar 1,51% 0,06% 0,56% 1,45% 80,61% 2,02%
13,31
% 0,49%
Electronică 3,43% 0,03% 0,04% 10,79% 81,95% 2,14% 0,24% 1,38%
Digital 12,74% 2,48% 24,34% 0,03% 45,34% 10,43% 2,34% 2,30%
Mobila 0,66% 0,31% 0,01% 3,94% 95,05% 0,02% 0,00% 0,00%
Creativ & Cultural 43,35% 0,17% 33,75% 0,18% 18,36% 0,00% 4,19% 0,00%
Textile 4,93% 1,23% 0,42% 2,08% 86,77% 0,00% 3,88% 0,70%
Construcții 1,91% 0,08% 70,96% 10,44% 16,30% 0,30% 0,00% 0,00%
Sănătate 0,88% 0,00% 0,00% 8,73% 89,50% 0,00% 0,89% 0,00%
38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
36
Tabelul 5: Distribuția exporturilor din clustere în lanțurile de valoare per ecosistem industrial. O
intensitate mai mare a culorii, indică o pondere mai mare a indicatorului.
Exporturi
CDI
Branding
Dezvoltare
produs
Logistica de
intrare
(Furnizori)
Producție
Logistica de
ieșire
(Distribuție)
Marketing Sales
Mentenanță
Energie-Regenerabile 47,50% 0,00% 25,00% 0,00% 27,50% 0,00% 0,00% 0,00%
Agro-alimentar 0,00% 0,00% 50,00% 0,00% 50,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Electronică 6,82% 3,65% 5,87% 4,25% 69,60% 2,72% 4,50% 2,58%
Digital 30,75% 6,13% 28,69% 0,05% 28,62% 0,01% 5,64% 0,10%
Mobila 0,90% 0,82% 0,72% 5,33% 92,20% 0,03% 0,00% 0,00%
Creative & Cultural 10,00% 0,00% 50,00% 0,00% 40,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Textile 3,14% 0,92% 0,18% 0,00% 95,58% 0,00% 0,00% 0,18%
Construcții 0,00% 0,00% 0,00% 5,44% 94,21% 0,36% 0,00% 0,00%
Sănătate 5,08% 0,00% 0,00% 0,00% 94,92% 0,00% 0,00% 0,00%
3.3 Concluziile analizei situației actuale
În anul 2023, cadrul macroeconomic s-a înrăutățit, atât la nivel global, cât și pe plan
național. Creșterea economică a României din anul 2022, de 4,6% față de anul anterior, se află
pe un palier descendent, confirmat de datele provizorii ale anului 2023 (2,1%) și de ținta de
3,4% avută în vedere la fundamentarea bugetului de stat pentru anul 2024. Consumul, care a
avut în ultimii ani contribuția majoritară la avansul economiei, și-a încetinit creșterea, însă a
alimentat în continuare atât deficitul comercial, cât și pe cel bugetar.
Sectorul industrial deține o pondere importantă în economie, similară cu cele din statele
din imediata vecinătate (Bulgaria, Polonia, Ungaria sau Cehia) și substanțial mai mare în
comparație cu state dezvoltate din Vestul Europei. Totuși, agricultura are în continuare o
pondere ridicată în PIB prin comparație cu celelalte state din Uniunea Europeană, dar mai cu
seamă în populația ocupată, care nu mai este un factor de competitivitate economică, ci unul
de adâncire a inegalităților economice și sociale. Sectorul agricol, cu potențialul său des invocat,
nu are capacitatea de a compensa nevoia de forță de muncă din alte sectoare, chiar în condițiile
în care calificările cerute sunt încă de nivel scăzut sau mediu.
Economia României beneficiază în continuare de un impuls consistent de creștere a
productivității muncii, pe fondul creșterii simultane a costurilor cu forța de muncă. Acest avantaj
este susținut de aportul sectoarelor ”campion” ale industriei – industria auto și industria
echipamentelor electrice – prin investițiile realizate și forța de muncă atrasă. Celelalte sectoare
cu aport pozitiv, cum este cel al produselor de mobilier sau al produselor agricole, au o
contribuție redusă la crearea de valoare adăugată și nu pot compensa balanța comercială
negativă a industriilor energo-intensive, în care industria chimică are cea mai mare pondere.
Cauzele acestor evoluții se situează, pe de o parte, atât în spectrul evoluțiilor piețelor de
materii prime și energiei, cât și al lanțurilor de aprovizionare afectate de pandemia de COVID-
19 și de conflictul prelungit din Ucraina, la care s-a adăugat recent cel din Israel și zona
geografică adiacentă. Pe de altă parte, la acestea se adaugă și o serie de cauze interne. Dintre
acestea, am reținut ritmul în scădere al ratei investițiilor din ultimii ani, nivelul extrem de redus
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 39
37
al cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, inclusiv în sectorul întreprinderilor, precum și prețurile
energiei și al gazelor naturale care se află încă la cote ridicate prin comparație, cel puțin, cu
statele incluse în această analiză.
Gradul de integrare a economiei României în lanțurile globale de valoare, măsurată prin
”integrarea în amonte”23 și ”integrarea în aval”24 se situează la un nivel cuprins între 45% - 48%,
împărțit aproximativ egal între cele două direcții. Analiza specializării verticale arată o
dependență mare de importuri a unor sectoare cu tehnologie medie și înaltă
(energie/regenerabile, electronice, aerospațial/apărare, sănătate). Această situație expune
întreprinderile riscului șocurilor externe – ceea ce s-a întâmplat pe parcursul ultimilor trei ani –
atât prin prețurile unor resurse esențiale, cum ar fi energia electrică, gazele naturale sau materii
prime strategice, cât și prin dereglările lanțurilor de aprovizionare și schimbările politicilor
comerciale ale statelor ori regiunilor cu pondere însemnată în comerțul mondial.
Aceste constatări sunt confirmate de analiza lanțurilor de valoare realizată la nivelul
clusterelor, unde majoritatea întreprinderilor, cea mai mare parte a cifrei de afaceri și a
exporturilor sunt realizate pe veriga de Producție, acolo unde valoarea adăugată este cea mai
redusă.
3.4 Definirea problemelor
Conflictul ruso-ucrainian și impactul asupra prețurilor materiilor prime
Conflictul militar ruso-ucrainean a influențat masiv natura ofertei, conducând la
amplificarea semnificativă a cotațiilor materiilor prime pe piețele internaționale. Principalele
domenii afectate de saltul cotațiilor energetice internaționale au fost cele cu un consum
energetic ridicat, în special industria chimică și metalurgia. După cum a admis și Raportul
Draghi25, economia UE suferă pierderi de competitivitate din cauza prețurilor ridicate la energie
și deficitului de resurse de hidrocarburi, care creează depedendența de importuri. La nivelul UE-
27 (2020), producția de profil s-a comprimat cu 6 la sută și respectiv 4 la sută în anul 2022, dar
în cazul României, ajustările au avut o amplitudine mult superioară (-22% și respectiv -15%)26.
Pentru gazul natural, prețurile au crescut de 2,7 ori (chiar mai mult în cazul marilor consumatori,
respectiv de 3,2 ori), nivelul acestora fiind superior cu peste 44 la sută mediei europene. Pentru
energia electrică, prețurile pentru clienții non-casnici s-au majorat de 2,4 ori (de 1,9 ori în cazul
marilor consumatori), situându-se, și de această dată, peste media europeană (cu 44 la sută,
respectiv cu 11 la sută).
Conflictul ruso-ucrainian a afectat sistemul industrial românesc și într-un al doilea mod.
Înainte de începerea războiului, expunerea pe relația cu Rusia era ridicată pentru anumite
categorii de produse27. Izbucnirea conflictului și stabilirea etapizată a măsurilor de embargo
23 Calculată ca proporție a valorii adăugate din importuri în exporturile brute ale economiei naționale, în procente
24 Calculată ca proporție a valorii adăugate create în economia națională încorporată în exporturile altor țări și exporturile brute, în
procente
25 Mario, Draghi, 2024, The future of European competitiveness: Report by Mario Draghi, European Commission
https://commission.europa.eu/topics/strengthening-european-competitiveness/eu-competitiveness-looking-ahead_en
26 Raport anual BNR 2022, https://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=3043
27 Final de pandemie și economii care rezistă la șocul Războiului (Daniel Dăianu coord.), https://www.bnr.ro/Romania---Zona-
Euro-MONITOR--22672.aspx
40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
38
comercial asupra Rusiei au condus la necesitatea pentru firmele românești cu expunere pe
piața rusească la reconfigurarea rețelei de furnizori externi, extinderea capacității interne de
producție și reducerea consumului energetic.
Impactul cadrului de reglementare UE asupra sectoarelor industriale
energointensive
Cadrul legislativ comunitar28 exercită o presiune constantă în vederea eficientizării
marilor consumatori de energie la nivel european. În cazul României, această presiune este și
mai accentuată deoarece unele sectoare industriale au o intensitate energetică ridicată în rândul
țărilor europene – locul trei în cazul chimiei și primul loc în cel al metalurgiei29. Liberalizarea
pieței de energie autohtone pentru consumatori non-casnici a afectat atât sectorul industriei
chimice, cât și sectorul metalurgic, domenii de activitate concentrate, cu firme cu peste 250 de
angajați fiind responsabile pentru 57 la sută și respectiv 78 la sută din totalul cifrei de afaceri30.
O eventuală accelerare a tranziției verzi prin diminuarea numărului de certificate de
emisii alocate gratuit de către Comisia Europeană va avea efecte în creșterea costurilor de
producție și pierderi de competitivitate pentru industriile energointensive. Pentru a își menține
potențialul competitiv pe piața internă și, mai ales, externă, cele două sectoare industriale
energointensive sunt obligate să își revizuiască politica de prețuri/costuri. De asemenea, sunt
necesare măsuri de retehnologizare și/sau captare carbon și instituirea de noi scheme de sprijin
a tranziției verzi (tranzacționare certificate emisii, contracte de diferență, Fondul de
modernizare, Fondul de inovare, PNRR, buget de stat). Decarbonizarea, după cum susține
Raportul Draghi, poate constitui o oportunitate pentru economia europeană, prin tranziția către
resurse energetice mai curate și mai ieftine, dar e necesară o mai bună coordonare a politicilor,
existând riscul ca fără o coordonare efectul să fie unul contrar, să conducă pierderi de
competitivitate.
Sub-capitalizarea cronică a companiilor românești
Firmele care au capitaluri negative reprezintă aproape o treime din totalul firmelor.
Necesarul de recapitalizare se situează la un nivel ridicat (136 miliarde lei, respectiv 11,6 la sută
din PIB)31. În același timp, companiile cu capital privat autohton și-au înrăutățit poziția de capital
la nivel agregat, acestea fiind responsabile pentru 57 la sută din necesarul total de capitalizare.
Mai mult, tot conform BNR, majoritatea companiilor locale își asigură necesarul de finanțare din
resursele proprii32.
28 COM(2020) 102 final O nouă Strategie industrială pentru Europa; regulamentul UE 2023/955 de instituire a Fondului social
pentru climă; COM(2023) 161 final Net Zero Industry Act (NZIA); Directiva (UE) 2023/1791 a Parlamentului european și a
Consiliului privind eficiența energetică.
29 Raport anual BNR 2022, https://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=3043
30 Idem
31 Banca Națională a României - Raport asupra stabilității financiare, decembrie 2022
32 Sondaj privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România, BNR, iunie 2021.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 41
39
Dificultatea obținerii de credite bancare într-un context de rate de dobândă de
referință ridicate
După peste un deceniu (2012-2022) de dobânzi de referință aflate la minime istorice,
aproape de 0%, creșterea accelerată a ratelor de dobândă bancară pe fondul accentuării
fenomenului inflaționist constituie un obstacol major pentru continuarea investițiilor la
nivelul principalelor sectoare industriale, în foarte mică măsură compensat de accesul la resurse
financiare europene. Acest blocaj investițional riscă să îngreuneze și mai mult procesul de
adoptare a tehnologiilor care să faciliteze tranziția industrială către obiectivele fixate la nivel
european (de exemplu, obiectivul obligatoriu al Uniunii Europene de reducere internă a emisiilor
nete de GES cu cel puțin 55 % până în 2030 comparativ cu 199033.
Relocalizarea activităților industriale în statele dezvoltate (Reshoring)
Creșterea tensiunilor geopolitice, ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană,
răspândirea pandemiei Covid-19 cu problemele logistice aferente și, în cele din urmă, invazia
Rusiei în Ucraina au evidențiat fragilitatea interdependențelor profunde dintre economii, cu
impact direct asupra întreprinderilor. Un grup de economiști șefi influenți, intervievați de Forumul
Economic Mondial în mai 2023, au declarat că - în următorii trei ani - vor avea loc schimbări în
structura lanțurilor de aprovizionare și, dintre aceștia, o treime consideră că vor fi și
semnificative. Potrivit unui sondaj realizat de The Economist în rândul a 3.000 de directori
executivi din întreaga lume, în 2022 a crescut ponderea celor care au declarat nearshoring -
relocarea livrărilor în favoarea furnizorilor aflați în țări mai apropiate din punct de vedere
geografic - ca strategie principală (de la 12% în 2021 la 20% în 2022); în același timp, se
înregistrează o creștere a ponderii celor care optează pentru backshoring - deplasarea în
favoarea furnizorilor din țara de origine - (de la 5% la 15%).
Unele state occidentale (SUA, Italia, Franța) au instituit mecanisme de stimulare
financiară a companiilor cu capital autohton să își realoce (parțial) producția în statul de origine,
prin diminuarea cotei impozabile pe profit sau alte tipuri de stimulente.
Parlamentul European a evidențiat în anul 2021 obiectivul Uniunii Europene de a
favoriza reintrarea lanțurilor valorice în anumite sectoare considerate strategice și de înaltă
tehnologie (cum ar fi produsele medicale, produsele farmaceutice, panourile fotovoltaice și
semiconductorii), deoarece acestea sunt sectoare de înaltă tehnologie cu o mare capacitate de
inovare și, prin urmare, capabile să genereze efecte de propagare pozitive asupra tuturor
întreprinderilor din domeniu.
Pentru unele economii - în special cele occidentale, cu rețele de aprovizionare deja
structurate și, prin urmare, capabile să beneficieze de externalizări pozitive puternice – procesul de
relocalizare (reshoring) poate duce la începutul unui proces de re-industrializare; pentru altele -
economiile emergente, cum este și cea a României - poate duce la procesul invers, de
dezindustrializare.
33 REGULAMENTUL (UE) 2021/1119 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de instituire a cadrului pentru
realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999
42 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
40
Impactul inteligenței artificiale asupra sectoarelor industriale
În statele occidentale, companiile industriale deja dezvoltă proiecte IA în domeniile
mentenanței predictive (monitorizarea pe bază de senzori) și a eficientizării producției. Există
astfel riscul creării unui nou ecart de productivitate, implicit de competitivitate, între firmele
industriale din Vestul Europei și cele la nivel național. În condițiile subcapitalizării firmelor
românești (cf. punctelor 1.3 și 1.4) și accesului sub-optimal al firmelor la finanțare europeană,
este prioritară stabilirea unor direcții naționale de sprijin pentru susținerea tranziției industriale
(Industrie 4.0).
Susținere redusă a dezvoltării formelor asociative de tip cluster pentru a întări
competitivitatea IMM-urilor românești din industrie
La nivel european, clusterele sunt recunoscute ca generatori ai ecosistemelor industriale
reziliente, digitale și verzi, DG GROW creditând clusterele pentru identificarea de soluții pentru
întreruperile din lanțurile de valoare apărute ca urmare a pandemiei și elaborarea de foi de
parcurs pentru consolidarea economiei europene.
O analiză a poziționării clusterelor din România pe verigile lanțului de valoare din punct
de vedere al numărului de întreprinderi, cifrei de afaceri și exporturilor arată concentrarea
cvasi-exclusivă pe veriga de producție, ceea ce reprezintă un dezavantaj competitiv.
În ultimii 10 ani, clusterele din România au cunoscut o evoluție ascendentă constantă,
în pofida susținerii financiare reduse din partea statului, confirmându-și rolul de catalizatori ai
proceselor de inovare și internaționalizare ale întreprinderilor mici și mijlocii, totalizând la ora
actuală un număr de 2742 întreprinderi (+235% față de 2013), 245.856 angajați (+245% față de
2013), 61,85 mld lei cifră de afaceri (+182% față de 2013), 8 mld EUR exporturi (+156% față de
2013) și 607 milioane lei cheltuieli CDI (+131%) față de 2013.
Diversificarea ofertei industriei auto prin producția de autovehicule comerciale și
componente pentru autovehicule electrice
Sectorul industriei auto reprezintă principalul vector de difuzare a inovării productive în
întreaga economie. Este de vitală importanță ca România să își mențină pe teritoriul național
unități de producție auto și centre de cercetare legate de sectorul auto deoarece ele vor
reprezenta avangarda transformării sistemului industrial național în contextul proceselor de
tranziție industrială (Industrie 4.0, robotică, utilizarea de noi materiale), reducere a emisiei de
gaze cu efect de seră, digitalizarea și utilizarea inteligenței artificiale în cadrul proceselor
industriale etc. Conform statisticilor International Organization of Motor Vehicle Manufacturers34,
producția totală de mașini în România a fost de 509.465 unități în anul 2022, comparativ cu
64.181 unității în anul 2000, o creștere de aproape 800%, plasând România peste nivelul de
producție al Italiei în Uniunea Europeană. În schimb, România a pierdut producția de
autovehicule comerciale, care încă se ridica la aproape 14.000 unități în 2000 după o continuă
reducere în cursul deceniului 1990-2000. Patru dintre prioritățile enunțate în programul de
34 https://www.oica.net/category/production-statistics/2022-statistics/
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 43
41
guvernare în sectorul industrial sunt strâns legate de dezvoltarea industriei auto și a domeniilor
conexe la nivel național:
Promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție (minereu de
cupru - produs finit) în România în industria cuprului prin identificarea unui investitor
strategic pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată
mare. Acest lucru ar trebui făcut în concordanță cu dezvoltarea industriei auto pentru
a micșora importurile de produse similare din alte țări.
Asigurarea exploatării superioare a grafitului în România, în vederea producerii pe
teritoriul țării a bateriilor.
Sprijinirea industriei producătoare de componente și subansamble pentru mașini
electrice.
Adaptarea la tranziția către un transport curat și electro-mobilitate.
3.5 Analiza SWOT
Tabelul 6: Analiza SWOT
Puncte forte Puncte slabe
Ponderea industriei în PIB a rămas la
cote ridicate (peste 20%)
Forță de muncă înalt calificată
Mixul energetic divers al României
(combustibili fosili, surse regenerabile și
energie nucleară)
Învățământ terțiar relativ performant
Existența unor clustere de top la nivel
european
Sector antreprenorial dinamic in domeniul
ICT
Investițiile străine directe în sectorul
industrial românesc
Existența unei industrii de furnizori pentru
industria auto dezvoltată și cu o dinamică
accentuată
Existența unui sector IT foarte
performant, cu competențe în domeniile
esențiale: inteligența artificială,
securitatea datelor, Big Data, rețele de
comunicații etc.
O bază industrială solidă a unor companii
campion în sectoare industriale
strategice, dar energointensive
Ponderea agriculturii rămâne una din cele
mai ridicate din Uniunea Europeană, dar
valoarea adăugată în industria alimentară
este scăzută
Declinul demografic și migrația
Lipsa unei abordări unitare la nivelul
ministerelor pentru domeniul industrial
Ineficiența exploatării resurselor minerale
energetice și non-energetice
IMM-uri cu capacitate redusă de inovare,
Susținerea slabă a politicilor de inovare,
Costuri ridicate cu dezvoltarea și
implementarea produselor
Lipsa resurselor financiare ale
întreprinderilor românești, ponderea mare
a firmelor cu capital negativ și finanțarea
bancară redusă
Vulnerabilitatea la schimbările economice
globale și la instabilitatea piețelor
internaționale
Gradul redus de dobândire a
competențelor digitale de bază în rândul
populației,
Utilizarea redusă a digitalizării în
întreprinderi,
Decalajul între tematicile abordate în
activitățile CDI din mediul public și nevoile
mediului economic
44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
42
Oportunități Amenințări
Accesarea fondurilor europene
structurale și de investiții
Folosirea de surse regenerabile (energie
solară, geotermală și bioenergie)
Soluțiile de CCUS și hidrogen verde
Creșterea competitivității produselor
asociate panourilor solare fotovoltaice
(PV), turbinelor eoliene și vehiculelor
electrice (VE)
Posibile relocări de unități de producție în
România pe fondul tensiunilor din Asia și
Rusia
Principalele documente strategice în
domeniul CDI pun accent pe sprijinirea
accesului actorilor economici la serviciile
de CDI, mobilizarea resurselor de
cercetare către inovare și dezvoltarea
transferului tehnologic și de cunoștințe
Sprijinirea clusterelor în vederea creșterii
gradului de inovare și internaționalizare a
firmelor membre și a integrării acestora în
lanțuri de valoare regionale (în special
regiunea Dunării) și globale;
Creșterea nivelului de competitivitate a
IMM-urilor și întreprinderilor mari
autohtone prin investiții în noi
echipamente și dezvoltare tehnologică,
inclusiv prin folosirea inițiativei STEP și a
fondurilor destinate investițiilor în
tehnologii critice: digitale, curate și
biotehnologii;
Identificarea de noi piețe de desfacere
pentru produsele și serviciile industriale;
Creșterea capacității sectoarelor
productive în furnizarea de
bunuri/produse cu un înalt grad de
personalizare în funcție de necesitățile
clienților
Creșterea puterii de cumpărare a
populației
Conflictul ruso-ucrainian și impactul
asupra prețurilor materiilor prime
Pierderi de competitivitate în industriile
energointensive din cauza costurilor de
reducere a emisiilor GES
Prețurile ridicate ale energiei electrice,
gazelor naturale și a materiilor prime
Volatilitatea prețului la bursă a
certificatelor ETS
Concurență neloială din partea
întreprinderilor din afara UE
Intensificarea politicilor climatice și
crearea unui cadru de reglementare al UE
dezavantajos pentru sectoarele
industriale energointensive
Dificultatea obținerii de credite bancare
într-un context de rate de dobândă de
referință ridicate
Continuarea migrației forței de muncă
înalt calificată, deficitul de forță de muncă
calificată și cu competențe digitale și grad
redus de mobilitate internă
Lipsa de sprijin adecvat pentru IMM-urile
din sectoarele tradiționale în vederea
creșterii gradului lor de inovare și
internaționalizare poate conduce la
dispariția acestor sectoare cu efecte
economice și sociale negative
Grad ridicat de expunere în fața lanțurilor
globale de valoare
Relocarea în țările dezvoltate sau în
vecinătate (Africa de Nord, Asia de Sud)
a unor companii parte din diferite lanțuri
de producție și aprovizionare, precum și
din sectorul IT
Scăderea cererii externe pe piețele
europene cauzate de pierderi de
competitivitate ale UE în sectoare din
avalul producției românești (industria
auto, aparate și echipamente electrice,
industria chimică)
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 45
43
4 PRIORITĂȚILE, POLITICILE ȘI CADRUL LEGAL
EXISTENTE
Această secțiune prezintă pe scurt o analiză succintă a strategiilor, reglementărilor
și/sau documentelor relevante la nivel european și național cu impact asupra politicii industriale.
O nouă Strategie industrială pentru Europa - COM(2020) 102 final35
Strategia industrială pentru Europa subliniază faptul că industria trebuie să declanșeze
schimbări ca să răspundă nevoii dublei tranziții: neutralitatea climatică și digitalizarea
proceselor. Scopul acestei strategii este cel de obținere a unei autonomii industriale a
continentului european prin reducerea dependenței de alte state în ce privește: materiale și
tehnologii critice, alimente, infrastructură, securitate și alte domenii strategice.
Dubla tranziție ecologică și digitală va afecta toate segmentele economiei, ale societății
și ale industriei. Va fi nevoie de noi tehnologii și investiții în inovare pentru crearea de noi
produse, servicii, piețe și modele de afaceri. De aici, vor apărea noi tipuri de locuri de muncă
care necesită competențe inexistente astăzi care să faciliteze trecerea de la producția liniară la
economia circulară.
Obiectivele noii strategii industriale pentru Europa:
Piață unică aprofundată și mai digitalizată. Piața unică este factorul determinant
al competitivității, facilitează integrarea întreprinderilor de toate dimensiunile în
lanțurile valorice europene și globale.
Menținerea unor condiții de concurență echitabile la nivel mondial.
Sprijinirea industriei către neutralitatea climatică. Modernizarea și
decarbonizarea industriilor mari consumatoare de energie reprezintă o prioritate
absolută. Uniunea Europeană are nevoie de procese industriale noi și de tehnologii
mai curate care să contribuie la reducerea costurilor și la îmbunătățirea stadiului de
pregătire pentru introducere pe piață
Crearea unei economii mai circulare. Revoluționarea modului în care sunt
proiectate, confecționate, folosite și eliminate produsele. Accelerarea acestui proces
contribuie la crearea unui număr de 700.000 de locuri de muncă în UE. Noul plan
privind economia circulară propune un nou cadru de politică privind sustenabilitatea
produselor, incluzând dreptul la reparații, precum și o procedură de achiziții publice
verzi.
Integrarea spiritului inovării industriale. Strategia industrială trebuie să fie, în
esență, o strategie privind inovarea în industrie.
Calificare și recalificare. Statele membre, partenerii sociali și alte părți interesate
să întreprindă acțiuni colective prin care să contribuie la perfecționarea și la
35 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52020DC0102
46 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
44
recalificarea lucrătorilor și care să deblocheze investiții publice și private în forța de
muncă, cu precădere în sectoarele cu un potențial de creștere ridicat pentru Europa
sau pe cele care suferă schimbări majore.
Pachetul noii strategiei industriale conține un set mai larg de reglementări din care
menționăm: Plan de acțiune pe termen lung pentru o mai bună implementare și asigurare a
respectării normelor privind piața unică COM (2020) 94 final, O strategie pentru IMM-uri pentru
o Europă sustenabilă și digitală COM (2020) 103 final, Regulamentul UE 2024/173536 privind
stabilirea unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european de producere de
tehnologii „zero net” , Regulamentul UE 2024/79537 de instituire a platformei „Tehnologii
strategice pentru Europa” (STEP) și Regulamentul de instituire a unui cadru pentru asigurarea
aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice COM(2023) 160 final.
Regulamentul UE 2024/1735 al Parlamentului European și al Consiliului din 13
iunie 2024 de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului
european de producere de tehnologii „zero net” și de modificare a Regulamentului
(UE) 2018/1724 (Text cu relevanță pentru SEE)
Piața mondială a principalelor tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete
fabricate în masă se va tripla până în 2030, ajungând la o valoare anuală de aproximativ 600
de miliarde EUR38. Valoarea ecosistemului Uniunii Europene axat pe tehnologiile cu zero emisii
nete a fost de peste 100 de miliarde EUR în 2021, dublă față de 202039. Principalele sectoare
industriale europene, în special industriile mari consumatoare de energie, cum ar fi industriile
îngrășămintelor, oțelului și cimentului, au fost grav afectate de criza energetică. Pentru a
rămâne competitive și circulare și a-și atinge în același timp obiectivele de decarbonizare și de
reducere la zero a poluării, aceste industrii au nevoie de acces la tehnologii care contribuie la
obiectivul zero emisii nete, precum baterii, pompe de căldură, panouri solare, electrolizoare, pile
de combustie, turbine eoliene și sisteme de captare și stocare a dioxidului de carbon.
Planul industrial al Pactului verde40 a prezentat un plan cuprinzător pentru sporirea
competitivității industriei care contribuie la obiectivul zero emisii nete din Europa și pentru
sprijinirea tranziției rapide către neutralitatea climatică. Planul se articulează în jurul următorilor
patru piloni: (i) un mediu de reglementare previzibil și simplificat; (ii) un acces mai rapid la
finanțare; (iii) îmbunătățirea competențelor și (iv) un comerț deschis pentru lanțuri de
aprovizionare reziliente.
Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete se
încadrează în primii doi piloni.
Regulamentul pentru stabilirea unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului
european de producere de tehnologii „zero net” are ca obiectiv să îmbunătățească funcționarea
pieței interne prin instituirea unui cadru care să asigure accesul Uniunii la o aprovizionare sigură
și durabilă cu tehnologii „zero net”, inclusiv prin extinderea capacității de producere de tehnologii
36 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=OJ:L_202401735
37 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=OJ:L_202400795
38 Energy Technology Perspectives (2023) - Agenția Internațională a Energiei https://www.iea.org/reports/energy-technology-
perspectives-2023
39 https://dealroom.co/uploaded/2022/04/Dealroom-Talis-Climate-Tech-Europe-2022.pdf
40 https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/priorities-2019-2024/european-green-deal/green-deal-industrial-plan_en
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 47
45
„zero net” și a lanțurilor lor de aprovizionare pentru a le proteja reziliența, contribuind în același
timp la realizarea obiectivelor climatice. Printre tehnologiile ”zero net” se regăsesc următoarele:
tehnologii panouri fotovoltaice și energie termică, tehnologii eoliene terestre și tehnologii
regenerabile offshore, baterii/tehnologii de stocare a energiei, pompe de căldură și tehnologii
de energie geotermală, electrolizoare și pile de combustie, tehnologii sustenabile biomasă și
biometan, tehnologii de captare și stocare a carbonului, tehnologii de rețea distribuție și
transport energie electrică, fisiune nucleară și surse de energie sustenabile etc. Uniunea și-a
propus ca, până în 2030, capacitatea de producție în Uniunea Europeană a tehnologiilor
strategice care contribuie la obiectivul zero emisii nete să acopere cel puțin 40 % din nevoile
Uniunii Europene, iar cota Uniunii de producție pentru tehnologiile corespunzătoare să atingă
15% din producția mondială până în 2040.
Regulamentul UE 2024/795 al Parlamentului European și al Consiliului din 29
februarie 2024 de instituire a platformei Tehnologii strategice pentru Europa
(STEP) și de modificare a Directivei 2003/87/CE și a Regulamentelor
(UE) 2021/1058, (UE) 2021/1056, (UE) 2021/1057, (UE) nr. 1303/2013, (UE)
nr. 223/2014, (UE) 2021/1060, (UE) 2021/523, (UE) 2021/695, (UE) 2021/697 și
(UE) 2021/241
Regulamentul are două obiective, respectiv să sprijine dezvoltarea sau producția de
tehnologii critice în UE sau să protejeze și să consolideze lanțurilor valorice ale acestora și să
reducă deficitele de forță de muncă și de competențe în sectoarele strategice. Regulamentul
vizează, de asemenea, simplificarea și accelerarea procesului de autorizare, promovarea
proiectelor strategice europene și dezvoltarea standardelor necesare pentru extinderea
tehnologiilor în cadrul pieței unice. Sectoarele strategice sunt cele prevăzute în Regulament
privind stabilirea unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european de
producere de tehnologii „zero net” și în Regulamentul de instituire a unui cadru pentru
asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice. Aceste sectoare strategice
pot beneficia de finanțare prin intermediul mai multor programe UE, respectiv FEDR, FC, FTJ,
FSE+, PNRR, InvestEU, programul „Europa digitală”, programul Orizont Europa și Fondul
pentru inovare. De asemenea, din Fondul european de apărare sunt alocate fonduri în cuantum
de până la 1,5 miliarde euro pentru realizarea obiectivelor platformei STEP în conformitate cu
Regulamentul 2021/697 de instituire a Fondului european de apărare.
Regulamentul (UE) 2023/955 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 mai
2023 de instituire a Fondului social pentru climă și de modificare a Regulamentului
(UE) 2021/1060
Obiectivul general al fondului este de a contribui la o tranziție echitabilă din punct de
vedere social către neutralitatea climatică prin abordarea impactului social al includerii emisiilor
de gaze cu efect de seră generate de clădiri și de transportul rutier în domeniul de aplicare al
Directivei 2003/87/CE. Fondul social pentru climă va trebui instituit pentru a furniza fonduri
statelor membre în vederea sprijinirii politicilor lor de abordare a impactului social avut de
introducerea schemei de comercializare a certificatelor de emisii în sectoarele clădirilor și
transportului rutier asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor vulnerabile și a
utilizatorilor de transport vulnerabili.
48 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
46
Regulamentul (UE) 2024/1781 al Parlamentului European și al Consiliului din 13
iunie 2024 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de
proiectare ecologică pentru produsele sustenabile, de modificare a Directivei (UE)
2020/1828 și a Regulamentului (UE) 2023/1542 și de abrogare a Directivei
2009/125/CE (Text cu relevanță pentru SEE)
Regulamentul vizează instituirea unui cadru de reglementare armonizat pentru a
introduce treptat standarde în materie de adecvare a produselor disponibile pe piața internă a
UE pentru o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, eficientă din
punctul de vedere al utilizării resurselor și circulară și pentru reducerea cantității de deșeuri.
Existența unor standarde comune la nivelul Uniunii în materie de proiectare ecologică ar permite
dezvoltarea, implementarea și extinderea noilor modele de afaceri ale economiei circulare în
întreaga piață internă europeană. Un alt scop al regulamentului este acela de a oferi industriei
și consumatorilor acces la date fiabile și clare, permițând astfel efectuarea unor alegeri mai
sustenabile.
Instituirea unor cerințe în materie de proiectare ecologică pentru produse sustenabilă
acoperă următoarele componente: preîntâmpinarea obsolescenței premature a produselor,
înlocuirea non-distructivă a unor componente ale produsului, proiectare pentru limitarea
greutății pentru a reduce generarea preconizată de deșeuri și pentru a spori conținutul de
materiale reciclate din produse. Standardele în materie de proiectare ecologică definesc cerințe
de performanță și cerințe privind informațiile furnizate consumatorilor.
Regulamentul instituie și introducerea unui pașaport al produselor, un instrument
important pentru punerea informațiilor la dispoziția actorilor de-a lungul întregului lanț valoric.
Existența acestui pașaport al produsului ar trebui să îmbunătățească în mod semnificativ
trasabilitatea de la un capăt la altul a unui produs de-a lungul întregului său lanț valoric.
Este foarte importantă precizarea privind necesitatea estimării impactului cerințelor în
materie de proiectare ecologică asupra IMM-urilor care își desfășoară activitatea în sectorul de
produse relevant. Statele membre și Comisia ar trebui, în domeniile lor de responsabilitate
respective, să furnizeze informații adecvate, inclusiv orientări, să asigure o formare specifică și
specializată și să ofere asistență și sprijin specific, inclusiv financiar, IMM-urilor care își
desfășoară activitatea în domeniul fabricării produselor pentru care sunt stabilite cerințe în
materie de proiectare ecologică. Aceste acțiuni sunt deosebit de importante pentru grupele de
produse în care prezența IMM-urilor este relevantă și ar trebui, de exemplu, să acopere
calcularea amprentei de mediu a produselor și punerea în aplicare din punct de vedere tehnic
a pașaportului produsului.
Programul de guvernare 2023-2024
Necesitatea unei politici industrială și a unei politici de reindustrializare națională,
completă și complexă. Sunt menționate și clusterele/ecosistemele/hub-uri industriale, industriile
creative, hub-uri de inovare.
Documentul introduce conceptul de “reindustrializare a României” operaționalizabil prin:
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 49
47
Reducerea deficitului comercial provenit din importul de echipamente de eficiență
energetică prin stimularea investițiilor în capacități de producție (panouri fotovoltaice,
pompe de căldură, baterii etc.);
Tehnologii și procese inovatoare cu emisii scăzute de carbon în industriile mari
consumatoare de energie, inclusiv produse care le înlocuiesc pe cele cu emisii mari
de carbon.
Captarea și utilizarea carbonului (CCU), construirea și exploatarea captării și stocării
carbonului (CCS).
Energie regenerabilă.
Construcție/dezvoltare instalații green field oțel verde
Industria producătoare de componente și subansamble pentru mașini electrice
Noi tehnologii digitale și de comunicații.
Reducerea deficitului comercial provenit din importul de materiale de construcții.
În vederea creșterii competitivității sectoarelor industriale naționale, Programul de
Guvernare listează următoarele acțiuni pentru perioada 2023-2024:
1. Revizuirea și continuarea Programului creșterea competitivității produselor
industriale, având în vedere experiența sesiunilor derulate în 2023, cu acțiuni de
susținere precum: clustere, industrii creative. Programul vizează competiții de
proiecte finanțate prin schema de ajutor de Minimis aferentă.
2. Program pentru dezvoltarea lanțurilor de producție locale. Implementarea unei
scheme de ajutor de stat cu scopul de a echilibra balanța comercială a României.
Domenii prioritare: activitatea de producție în industria de medicamente și de
echipamente medicale; chimică; petrochimică; alimentară; de tractoare; mașini,
unelte și utilaje agricole; îngrășăminte; construcția de nave; piese auto; IT; energie.
3. Program de industrializare pe bază de licență. Fond de investiții care va contribui
total sau parțial la cumpărarea de licențe de către fabricile autohtone, urmând să
returneze anual un procent din încasări pentru utilizarea licențelor. Domeniile
prioritare: sectoarele de producție cu intensitate tehnologică medie și înaltă și
sectoarele „verzi” (green) – tranziția către o producție prietenoasă cu mediul.
4. Program pentru incubatoare și parcuri industriale. Construirea/operaționalizarea a
câte minimum un parc industrial/tehnologic pentru fiecare județ, cu implicarea
autorităților locale pentru asigurarea utilităților și infrastructurii. Cel puțin unul pentru
Start-up-uri în fiecare județ. Creșterea numărului de firme în centrele universitare în
conlucrare cu parteneri locali.
“Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice pentru perioada
2024-2030 cu perspectiva anului 2050” (SNASC)
Prin Hotărârea Guvernului nr. 1010/2024 a fost adoptată Strategia Națională privind
Adaptarea la Schimbările Climatice pentru perioada 2024-2030 cu perspectiva anului 2050
(SNASC) și Planul național de acțiune pentru implementarea acesteia (PNASC). Acest
50 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
48
document programatic asigură revizuirea Strategiei naționale privind schimbările climatice și
creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016–2020, aprobată
prin Hotărârea Guvernului nr. 739/201641.
Obiectivul general al SNASC îl constituie îmbunătățirea capacității de adaptare și
creșterea rezilienței sistemelor socio-economice și naturale la impactul variabilității și
schimbărilor climatice pe diferite areale și intervale de timp. În același timp, SNASC vizează
dezvoltarea sectorială în concordanță cu principiile noii Strategii a UE privind adaptarea la
schimbările climatice, respectiv adaptarea inteligentă, rapidă, sistemică și conectată la scara
globală de acțiune.
Obiectivul specific 12 al SNASC se adresează sistemului industrial. Deși nu sunt
prevăzute termene sau responsabili, masurile incluse pentru acest obiectiv specific pot fi
relevante pentru strategia industriala a României. Obiectivul 12 include 3 sub-obiective:
12.1 Conștientizarea riscurilor climatice pentru industrie și formularea elementelor
de adaptare diferitelor sectoare industriale
12.3. Politici și planificare pe termen lung în vederea adaptării la schimbările
climatice
12.4. Reducerea riscurilor în lanțul de aprovizionare și distribuție în sprijinul
economiei circulare
Strategia pe Termen Lung a României pentru Reducerea Emisiilor de Gaze cu
Efect de Seră – România neutră în 2050
Strategia pe termen lung a româniei pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
a fost elaborată în conformitate cu prevederile Anexei IV a Regulamentului (UE) 2018/1999.
Pentru a atinge neutralitatea climatică în 2050, obiectivul obligatoriu al Uniunii în materie de
climă pentru 2030 este o reducere internă a emisiilor nete de GES cu cel puțin 55% până în
2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Conform Regulamentului (UE) 2018/1999 fiecare Stat
Membru (SM) elaborează și prezintă Comisiei Europene (CE) strategia sa pe termen lung
pentru reducerea gazelor cu efect, cu o perspectivă de cel puțin 30 de ani. Conform scenariului
România Neutră, care este cel selectat în cadrul strategiei, România își propune să devină
neutră din punct de vedere climatic în 2050, ajungând la o reducere a emisiilor nete cu 99% în
2050, comparativ cu nivelul anului 1990.
ȚINTE 2050
În producția cimentului, nivelul factorului emisiilor din proces (calculat pe baza CaO si MgO) va scădea de la
0,52 la 0,49 t CO2 / t clincher de ciment în 2050 în conformitate cu BR 442;
Nivelul emisiilor rezultate din producția varului va fi, în 2050, în conformitate cu BR4;
Nivelul emisiilor din producția de sticlă va fi, în 2050, în conformitate cu BR4;
41 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/182746
42 BR4 se referă la țintele asumate de România în al 4-lea raport bianual (2019) către Națiunile Unite în cadrul Convenției Cadru
privind Schimbările Climatice (UNFCC)
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 51
49
Nivelul emisiilor din producția de ceramică și al celorlalte industrii care folosesc mineralele nemetalice ca
materie primă va fi, în 2050, în conformitate cu BR4;
Rata de creștere anuală a emisiilor din producția de sodă va fi de 1,8%, conform BR 4;
Factorul de emisii din sectorul producției de oțel va scădea de la 1,01 tCO2 / tonă la 0,3 tCO2 / tonă în 2030, pe
măsură ce vor fi adoptate tehnologiile EAF (Electric Arc Furnace / Cuptor cu arc electric) și DRI-EAF.
Pentru sectorul industrie sunt incluse atât emisiile provenite din utilizarea energiei,
precum și cele provenite din procesele industriale și utilizarea produselor (IPPU). Politicile și
măsurile generale aplicate sectorului industrie (IPPU și utilizarea energiei în industrie) includ:
Reducerea folosirii combustibililor fosili (gaz natural, huilă, lignit) în toate ramurile
industriale (siderurgie, chimie și petrochimie, metale neferoase, minerale
nemetalice, echipamente de transport, mașini, minerit, industria alimentară și a
tutunului, textile, celuloză și hârtie, lemn și produse din lemn, construcții, alte
industrii) și înlocuirea acestora cu SRE, hidrogen, energie electrică și energie
termică (inclusiv energie termică produsă de auto-producători și căldura reziduală
recuperată din procesele termice industriale);
Creșterea eficienței energetice a tehnologiilor folosite în conformitate cu celor mai
avansate standarde.
Strategia pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră trebuie să fie în
concordanță cu planurile naționale integrate de energie și climă, în cazul României, Planul
Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice – PNIESC 2021-2030 și cu
strategiile și planurile naționale din domeniile relevante.
Planul National Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030
Strategia Uniunii Energetice își propune combaterea schimbărilor climatice la nivelul
Uniunii Europene prin cinci direcții principale de acțiune: securitate energetică, decarbonizare,
eficiență energetică, piața internă a energiei și cercetare, inovare și competitivitate. Planului
Național Integrat în domeniul Energiei și schimbărilor climatice (PNIESC) stabilește următoarele
ținte la nivel național în orizontul anului 2030:
Ținte 2030
Ținta de reducere a emisiilor de GES la nivelul economiei pentru România este de 85% în 2030, comparativ cu
1990. Traiectoria indicativă arată că până în 2022, România a atins deja un punct de referință de 85% din ținta
totală de reducere a GES din ținta totală de reducere a GES aferentă anului 2030, iar 93% vor fi atinse în 2025.
În 2050, obiectivul este de a ajunge la o reducere de aproximativ 105% a emisiilor, comparativ cu nivelul din
1990.
Pentru sectorul industrial ținta este de reducere cu 77% a emisiilor de GES (obținută în principal prin reducerea
utilizării combustibililor fosili și înlocuirea acestora cu energie electrică și SRE și îmbunătățirea eficienței
tehnologiilor) pana in 2030, față de nivelul din 1990.
În ceea ce privește cota de energie regenerabilă, România și-a asumat o pondere a
energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie la o cotă de 38,3%.
Creșterea ponderii energiei din surse regenerabile va fi asigurată și prin dezvoltarea
facilităților de producere a energiei electrice de către consumatorii industriali;
52 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
50
În direcția integrării pe piața internă europeană a energiei, România și-a asumat
adoptarea unui calendar de liberalizare care va asigura formarea liberă a prețurilor,
în funcție de cerere și ofertă, cu mecanisme de protecție a consumatorilor vulnerabili;
În sectorul industrial vor fi adoptate cele mai bune tehnologii pentru a reduce
intensitatea energetică simultan cu nivelul emisiilor în sectoarele industriale aflate
sub incidența schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect
de seră;
Implementarea celor mai bune tehnologii disponibile (BAT) în sectorul industrial va
determina necesarul de noi investiții private, precum și atragerea fondurilor
disponibile prin Mecanismul EU-ETS (Fondul de Inovare), pentru retehnologizarea
și implementarea tehnologiilor moderne în procesele industriale;
Promovarea economiei circulare (reciclarea) contribuie la atingerea țintei de eficiență
energetică, prin reducerea consumului de energie utilizată în industrie, în cadrul
proceselor de prelucrare a materiilor prime.
Strategia Națională privind Economia Circulară (SNEC)
Strategia Națională privind Economia Circulară stabilește prioritățile și măsurile
necesare la nivel național în vederea procesului de decuplare a dezvoltării economice de
utilizarea resurselor naturale și degradarea mediului. Obiectivul general al SNEC este strâns
legat de obiectivele Agendei ONU 2030 de obiectivele globale privind clima, precum și de
principiile și acțiunile promovate în cadrul Pactului Verde al UE.
Strategia prezintă principalele direcții de acțiune pentru atingerea obiectivelor de
economie circulară în România:
I. reducerea consumului de materii prime virgine prin activități durabile de extracție,
reciclare și recuperare;
II. reducerea consumului de bunuri de consum prin prelungirea duratei de viață a
produselor;
III. reducerea impactului activităților de producție asupra mediului;
IV. reducerea impactului activităților de gestionare și de eliminare a deșeurilor și a
apei reziduale asupra mediului;
V. îmbunătățirea coerenței politicilor și guvernanței, comunicarea și colaborarea
dintre autoritățile locale, regionale și naționale.
Pe baza unei analize la nivelul celor 14 ecosisteme economice la nivel național, strategia
individualizează câteva sectoare economice cu potențialul cel mai ridicat în creșterea utilizării
mecanismelor economiei circulare: agricultură și silvicultură, industria constructoare de
autovehicule, construcții, bunuri de consum, cum ar fi produsele alimentare și băuturile,
ambalajele, textilele și echipamentele electrice și electronice. Separat, sunt abordate
transversal sectoarele energie, apă și deșeuri, pentru a evidenția provocările și potențialul lor
de circularitate, având în vedere infrastructura încă slab dezvoltată din România în aceste
domenii.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 53
51
Plecând de la cele cinci direcții de acțiune prezentate in cadrul strategiei, Departamentul
pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României a elaborat un Plan de acțiune
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 918 bis/11 octombrie 2023, care
operaționalizează prioritățile la nivel de măsuri, acțiuni, termene și responsabili. MEAT va avea
un rol în procesul de monitorizare și implementare a Planului de acțiune pentru SNEC.
Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027
(SNCISI)
Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027 (SNCISI),
document strategic aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 933/2022, stabilește ca obiectiv
general OG 3 Mobilizare către inovare, prevăzut a fi atins prin 3 obiective specifice care
adresează mediul economic:
OS.3.1. Susținerea și încurajarea colaborării între organizațiile de cercetare și mediul
privat pentru implicarea în proiecte de inovare și valorificarea rezultatelor
OS 3.2. Dezvoltarea transferului tehnologic și de cunoștințe la nivel național pentru
creșterea vizibilității rezultatelor și impactului în mediul economic
OS 3.3. Susținerea antreprenoriatului de inovare
Raport - Limitarea schimbărilor climatice si a impactului lor: o abordare integrată
pentru România (Administrația Prezidențială)
Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor: o abordare integrată pentru România
(Administrația Prezidențială) prezintă măsurile propuse de Guvernul României pentru limitarea
schimbărilor climatice și a impactului lor asupra mediului. Documentul propune 28 masuri care
încearcă sa răspundă acestor provocări. Una dintre măsurile cu impact asupra sectorului
industrial este măsura nr. 6 (MEAT este desemnat drept coordonator al acestui demers):
Sprijinirea competitivității economiei românești prin: a) promovarea sectoarelor economice cu
emisii reduse sau negative de dioxid de carbon în care România deține avantaje competitive;
b) soluții de relocare din străinătate în România a unor lanțuri globale de producție legate de
atenuarea schimbărilor climatice, astfel încât țara noastră să beneficieze de cât mai multe
investiții și plusvaloare; c) promovarea, pe baza unei metodologii publice, a companiilor
autohtone competitive care produc bunuri și servicii pentru atenuarea și pentru adaptarea la
schimbările climatice.
Documentul propune si alte măsuri care pot avea impact asupra industriei din România.
De exemplu, măsura 5.1 vizează elaborarea sau aducerea la zi a unor planuri de decarbonizare
industriale pe mai multe segmente din lanțurile valorice astfel încât România să beneficieze de
cât mai multe investiții și plusvaloare create în diferite etape. Măsura 5.2 vizează elaborarea de
parteneriate cu mediul de afaceri din sectoarele economice care contribuie semnificativ la
emiterea de gaze cu efect de seră, în vederea stabilirii voluntare a unor ținte și angajamente de
reducere/eliminare a emisiilor de gaze cu efect de seră din partea sectorului privat pe termen
scurt, mediu și lung.
54 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
52
Documentul de Politică industrială al României (2018)
Documentul a fost construit în jurul a șapte obiective transversale:
Acces sporit pe piața internă (UE) și internațională al produselor industriale
românești («Piața UE și internațională»);
Dezvoltarea de lanțuri industriale integrate cu potențial competitiv în contextul
specializării inteligente («Lanțuri de valoare»);
Dezvoltarea și încurajarea relațiilor de cooperare în clustere inovative (“Clustere”) ;
Stimularea inovării prin investiții în noi produse, servicii și baze de producție
(«Business Driven Innovation»)
Identificarea necesarului de forță de muncă specializată și instruire/perfecționare
adecvată pentru sectoarele industriale («Forța de muncă ») ;
Stimularea competitivității prin energie, climă, dezvoltare durabilă, resurse și
eficiență energetică («Eficientă energetică»)
Întărirea capacității administrative la nivelul Ministerului Economiei în vederea
implementării politicii industriale a României.
Strategia națională de competitivitate 2021-2027 (Planul de Tranziție Industrială)
Strategia națională de competitivitate 2021-2027 este un document integrator al
politicilor publice cu impact asupra completivității economice, în complementaritate cu SNCISI,
strategiile de specializare inteligentă regionale precum și în contextul mai larg al politicilor
publice europene (Noua Strategie Industrială Europeană, Pactul Verde European, Tranziția
industrială).
Primele două obiective generale ale Strategiei naționale de competitivitate vizează
“Modernizarea industrială a întreprinderilor, inclusiv prin susținerea mecanismelor economiei
circulare și a economiei colaborative” și “Sprijinirea procesului de transformare digitală (Industrie
4.0) pentru creșterea gradului de competitivitate a întreprinderilor”. Creșterea competitivității
economiei naționale se poate realiza doar prin intermediul modernizării tehnologice a țesutului
industrial contribuind astfel la reducerea decalajelor regionale interne și, simultan, a decalajului
de productivitate comparativ cu media Uniunii Europene.
Strategia națională de competitivitate conține un plan de măsuri privind gestionarea
procesului de tranziție industrială - „Creșterea gradului de adoptare a industriei 4.0 în rândul
întreprinderilor”, propunând patru tipuri de intervenții publice:
Investiții cu caracter inovativ (încurajarea investițiilor întreprinderilor pentru
adoptarea tehnologiilor industriei 4.0): Finanțarea dezvoltării tehnologice în domenii
precum soluții de producție avansate, 3D printing, realitate augmentată/virtuală,
simulation tools, conectivitate, smart factory, internet of things, cloud computing,
securitate cibernetică, big data and analytics etc; finanțarea start-up-urilor relevante
pentru Industria 4.0; relansarea/reactualizarea Planului sectorial in domeniul
cercetării-dezvoltării din industrie; finanțarea unui hub industrial pentru susținerea
cooperării inter-regionale pe domeniile de interes pentru tranziția către Industria 4.0,
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 55
53
pentru participarea în alianțe industriale europene, programe europene colaborative
si proiecte de cooperare inter-regională.
Investiții în factorii favorizanți pentru adoptarea industriei 4.0: cadru legislativ,
definirea standardelor de interoperabilitate, securitatea, eficiență energetică etc.:
susținerea organizațiilor catalizator de tip entități de transfer tehnologic și inovare,
clustere, huburi de inovare digitală; Adaptarea cadrului de reglementare privind
standardizarea în vederea favorizării introducerii tehnologiilor Industriei 4.0 în
România; promovarea conceptului de Industrie 4.0 la nivel național prin programe
de informare/diseminare; raportare standardizată a eficienței energetice și a emisiilor
de CO2 pentru sectorul industrial; finanțare proiecte de transformare a proceselor
de funcționare a întreprinderilor conform principiilor economiei circulare.
Competențe (formarea de competențe și parcursuri de formare la nivel de
întreprinderi): dezvoltarea și implementarea unui sistem de anticipare a nevoilor de
formare profesională pe termen scurt, mediu și lung, precum și de monitorizare a
tranziției de la educație și formare la piața de muncă; programe de formare atașate
investițiilor în tehnologie.
Conștientizare și guvernanță (difuzarea cunoștințelor și ale aplicațiilor
tehnologiei Industrie 4.0 și garantarea unei guvernanțe eficiente, bazate pe
colaborarea cu purtătorii de interes): consolidarea Comitetului Interministerial
pentru Competitivitate pentru coordonarea planului de management al tranziției
industriale.
56 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
54
5 OBIECTIVE GENERALE ȘI SPECIFICE
Logica intervenției pentru o strategie industrială a României pornește de la identificarea
principalelor probleme ale industriei românești și urmărește stabilirea unor obiective generale și
specifice pentru a aborda aceste probleme. Obiectivele sunt susținute de acțiuni concrete și
programe de finanțare care vizează modernizarea și dezvoltarea durabilă a industriei, creșterea
competitivității pe piețele internaționale, protejarea mediului înconjurător și formarea și
calificarea forței de muncă cu respectarea principiului egalității de șanse și de tratament între
femei și bărbați. Această logică de intervenție este esențială pentru a asigura o dezvoltare
echilibrată și sustenabilă a sectorului industrial românesc în contextul provocărilor actuale și
viitoare.
OG 1: Modernizarea industriei românești prin tehnologizare avansată,
eficientizarea produselor și proceselor și promovarea inovației sustenabile, cu
accent pe trecerea la economia circulară
Obiectivul general 1 al Strategiei industriale a României se concentrează pe
modernizarea industriei prin adoptarea unei abordări multidimensionale. Aceasta include
tehnologizarea avansată, cu scopul de a îmbunătăți eficiența și competitivitatea în toate ramurile
industriale și eficientizarea produselor și proceselor prin reducerea consumului de resurse și a
impactului asupra mediului. De asemenea, obiectivul include promovarea inovației sustenabile,
accelerând tranzițiile verzi și digitale și adoptând principii de durabilitate. Accentul pe trecerea
la economia circulară subliniază necesitatea unei abordări care să minimizeze deșeurile și să
maximizeze utilizarea resurselor, în scopul unui viitor mai sustenabil și ecologic pentru industria
românească.
OS 1.1: Promovarea adoptării tehnologiilor de vârf în toate ramurile industriale
pentru a crește eficiența și competitivitatea
Obiectivul specific 1.1 se axează pe încurajarea adopției tehnologiilor avansate în toate
sectoarele industriale din România, pentru a îmbunătăți eficiența și a spori competitivitatea pe
piața internațională. Adopția tehnologiilor avansate este esențială pentru modernizarea
economiei României, mai ales în contextul transformărilor aduse de conceptul Industry 4.0,
caracterizat prin digitalizare, robotizare, inovație și reconversie profesională. Factorii precum
eficiența energetică, tehnologiile care reduc impactul asupra mediului și achizițiile responsabile
devin tot mai importanți în redefinirea strategiilor de business pe termen lung, mai ales în urma
impactului pandemiei Covid-19.
Cu toate acestea, în prezent, România se află într-o poziție modestă în ceea ce privește
dezvoltarea sustenabilă la nivel european, cu necesitatea unei modernizări urgente pentru a
rămâne competitivă. Investițiile în tehnologiile avansate sunt cruciale pentru ca industriile
productive să rămână relevante în peisajul industrial global. În acest context, industria auto
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 57
55
românească, de exemplu, trebuie să își modernizeze rapid producția și să se adapteze la noi
modele de business și valoare adăugată pentru a rămâne competitivă.
Prin urmare, implementarea acestui obiectiv presupune nu doar adopția tehnologiilor de
vârf, ci și o revizuire profundă a modelului de afaceri industrial, orientat spre sustenabilitate și
inovație. Aceasta include o tranziție de la o economie preponderent manufacturieră și
dependentă de resursele clasice, către un model economic bazat pe tehnologii sustenabile,
cum ar fi energia verde și automatizarea. Această transformare este esențială pentru a asigura
un viitor competitiv și durabil pentru industria românească.
OS 1.2: Reducerea consumului de resurse și a externalităților prin îmbunătățirea
eficienței energetice și a proceselor de producție
Obiectivul specific 1.2 se axează pe reducerea consumului de resurse și externalităților
negative în toate ramurile industriale din România, punând accent pe îmbunătățirea eficienței
energetice și a proceselor de producție, precum și pe valorificarea potențialului de circularitate.
O abordare a economiei circulare poate diminua consumul de resurse și materii prime cu
aproape o treime la nivel global, fără a afecta calitatea și oferta de bunuri și servicii esențiale.
Această transformare include prelungirea duratei de viață a produselor și reintegrarea lor în
cicluri de viață complete prin reciclare și reintroducerea în producție.
Pe fondul provocărilor de mediu globale, cum ar fi despădurirea, degradarea solurilor și
creșterea acidității oceanelor, este esențial ca industriile să adopte practici sustenabile care să
reducă amprenta de carbon și să utilizeze resursele mai eficient. Potrivit unui studiu Deloitte43
privind economia circulară, aproximativ 70% din emisiile de carbon la nivel global provin din
extragerea și prelucrarea resurselor naturale în cadrul economiei liniare.
România a început tranziția de la o economie liniară la una circulară, dar se află încă la
un nivel scăzut de circularitate comparativ cu media UE. Strategia Națională privind Economia
Circulară identifică sectoarele economice cu potențial de circularitate, cum ar fi agricultura, auto,
construcțiile, textilele și industria alimentară, și propune acțiuni concrete pentru a crește
eficiența utilizării resurselor și a materiilor prime.
Pentru a atinge acest obiectiv, România trebuie să promoveze tehnologii care contribuie
la eficiența energetică și la procese de producție sustenabile, să adopte principiile economiei
circulare și să se angajeze în acțiuni strategice pentru reducerea impactului asupra mediului.
Această abordare va contribui la dezvoltarea durabilă a industriei românești, îmbunătățind în
același timp competitivitatea și reducând dependența de resursele naturale.
OS 1.3: Accelerarea tranzițiilor verzi și digitale prin stimularea dezvoltării
industriei verzi bazate pe principiile durabilității, inovației tehnologice și reducerii
la minimum a impactului climatic
Obiectivul specific 1.3 vizează accelerarea tranzițiilor verzi și digitale în România, cu
scopul de a stimula dezvoltarea unei industrii verzi bazate pe sustenabilitate, inovație
tehnologică și minimizarea impactului climatic. În contextul schimbărilor climatice globale și a
43 Deloitte, 2023 “The Circularity Gap”
58 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
56
urgenței tranziției către sustenabilitate, Uniunea Europeană, prin politicile publice adoptate
recent, și-a exprimat ambiția de a deveni un lider global în combaterea schimbărilor climatice.
Aceasta include măsuri legislative concrete, precum pachetul legislativ „Fit for 55”, care vizează
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030, parte a Pactului Verde
European.
Pentru a atinge acest obiectiv, companiile energetice și digitale din Europa, inclusiv cele
din România, pot juca un rol esențial în asigurarea unei tranziții energetice corecte și eficiente.
Aceasta presupune o colaborare între factorii de decizie politică, sectorul privat și părțile
interesate din societatea civilă pentru a modela un mecanism de aplicare eficient al măsurilor
care constituie Pactul Verde European.
În plus, tehnologiile digitale sunt esențiale pentru a face sistemele energetice mai
reziliente, conectate, inteligente și durabile. Progresele în colectarea și analizarea datelor,
schimbul de informații și conectivitate permit dezvoltarea de noi aplicații digitale care pot susține
tranziția energetică. Astfel, digitalizarea va juca un rol cheie în transformarea sistemelor
energetice și în sprijinirea tranziției către o economie verde și sustenabilă.
OS 1.4 Stimularea contribuției activităților de CDI la dezvoltarea economică și a
transferului tehnologic și de cunoaște dinspre sectorul de cercetare către mediul
economic
OS 1.4 are ca punct de pornire ideea că cercetarea, dezvoltarea și inovarea trebuie să
devină un motor pentru dezvoltarea și sprijinirea competitivității mediului economic.
Prin cooperarea dintre mediul economic și mediul de CDI se vor asigura condițiile pentru
adaptarea politicilor și strategiilor din domeniul CDI la condițiile si necesitățile mediului
economic.
Acest obiectiv strategic este cel care va contribui la sprijinirea coordonării Strategiei de
industrializare a României cu SNCISI, în vederea asigurării unui efect sinergic.
OS 1.5 Dezvoltarea unor sectoare integrate pentru producția de baterii,
componente pentru turbine eoliene și componente pentru panouri fotovoltaice,
prin valorificarea resurselor minerale și a materiilor prime critice
Interesul pentru resurse minerale critice a crescut odată cu accelerarea tranziției către
o economie sustenabilă. Necesarul de metale provenind din pământuri rare, precum și de
materii prime critice (aluminiu, cupru, zinc ș.a.m.d.) a crescut la nivel global pentru a realiza
capacitățile previzionate de producție de energie ”verde” și tehnologiile de decarbonizare a
proceselor industriale. Uniunea Europeană a adoptat Legea materiilor prime critice, având
obiectivul de a securiza accesul la materii prime critice și a reduce dependența blocului
economic de importuri. Uniunea Europeană are în prezent o dependență uriașă de importuri de
resurse minerale critice, dar și de tehnologii ”verzi”, în special din China, ceea ce creează riscuri
de aprovizionare.
România dispune de rezerve de minerale care pot fi exploatate, dar pentru o mai bună
valorificare a acestora este necesară crearea unor sectoare integrate sau lanțuri interne de
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 59
57
exploatare - procesare primară și secundară - fabricarea de produse semifabricate și materii
prime. Odată cu modernizarea și redeschiderea minelor, vor fi încurajate investițiile pentru
crearea lanțurilor de producție, rafinarea și topirea minereurilor, capacități locale de producție
de materii prime și componente pentru baterii, turbine eoliene și panouri fotovoltaice. Pentru
dezvoltarea lanțurilor valorice autohtone, vor fi create parteneriate între sectorul public și privat,
cu sprijinul schemelor europene IPCEI.
Implementarea acestui obiectiv se va realiza în corelare cu obiectivele Strategiei
naționale pentru resurse minerale neenergetice, orizont 2035, legate de modernizarea și
redeschiderea minelor și valorificarea sustenabilă a resurselor minerale.
OG 2: Consolidarea poziției României pe piața internațională prin creșterea
volumului exporturilor industriale și creșterea rezilienței lanțurilor de
aprovizionare
Obiectivul general 2 al Strategiei industriale a României se axează pe consolidarea
poziției țării pe piața internațională, punând accent pe două direcții principale. În primul rând, se
urmărește creșterea volumului exporturilor industriale, prin îmbunătățirea calității și
diversificarea produselor românești, explorând noi piețe și capitalizând pe sectoarele existente.
În al doilea rând, se vizează creșterea rezilienței lanțurilor de aprovizionare, adaptându-le la
provocările globale și regionale, și îmbunătățind capacitatea de a răspunde rapid și eficient la
schimbările din mediul de afaceri internațional. Această abordare duală vizează nu doar
extinderea exporturilor, ci și asigurarea unei baze solide pentru stabilitatea și adaptabilitatea
industriei românești în context global.
OS 2.1: Creșterea volumului exporturilor industriale și extinderea pieței de export
pentru produsele industriale românești
Obiectivul specific 2.1 vizează creșterea semnificativă a volumului exporturilor
industriale ale României și extinderea piețelor de export pentru produsele sale. Potrivit raportului
anual al BNR44, în 2021, valoarea totală a exporturilor României a atins aproximativ 75 de
miliarde de euro, reprezentând o creștere de 20,1% față de anul anterior. Aproximativ 25.770
de companii românești au contribuit la aceste exporturi, cu cei mai mari 500 de exportatori
susținând aproape 73% din totalul exporturilor. Această creștere evidențiază potențialul
semnificativ de expansiune a pieței de export pentru produse industriale românești.
Pentru a atinge acest obiectiv, trebuie luate în considerare mai multe aspecte strategice.
În primul rând, este esențială identificarea și exploatarea piețelor emergente și existente pentru
exporturile industriale. Aceasta presupune analiza tendințelor globale, identificarea nișelor de
piață și adaptarea produselor la cerințele specifice ale acestor piețe. În al doilea rând, inovația
și îmbunătățirea calității produselor sunt cruciale pentru a răspunde cerințelor internaționale în
continuă schimbare și pentru a menține competitivitatea pe piețele externe. Adoptarea
standardelor naționale armonizate cu cele internaționale pentru produse și procese sprijină
accesul pe piețele externe prin creșterea conformității și încrederii partenerilor comerciali. În
44 Raportul anual al BNR pentru anul 2021
60 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
58
cele din urmă, cooperarea strategică și parteneriatele cu alte țări și regiuni pot oferi oportunități
suplimentare pentru extinderea exporturilor.
OS 2.2: Sprijinirea rezilienței industriale a României prin susținerea dezvoltării
clusterelor industriale pentru internaționalizare și integrarea pe lanțurile valorice
europene și internaționale
Obiectivul specific 2.2 se concentrează pe consolidarea rezilienței industriale a
României printr-o abordare strategică axată pe clusterele industriale ca vehicul pentru
internaționalizare și integrare pe lanțurile valorice. În contextul actual, lanțurile de aprovizionare
reprezintă un element vital în economia României, cu un potențial semnificativ de a funcționa
ca un facilitator principal între Europa de Vest și Est. Conform unui studiu EY45, 74% dintre
respondenți consideră că România poate deveni un prim furnizor în lanțurile de aprovizionare
între aceste două regiuni. Această perspectivă subliniază importanța unei strategii eficiente
pentru dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare, în special în domenii precum IT & software,
comerț și industria auto.
Pentru a atinge acest obiectiv, este esențial să se susțină și implementeze un program
național pentru sprijinirea dezvoltării clusterelor prin masuri ce vizează creșterea gradului de
inovare și internaționalizare a IMM-urilor membre, reskilling și upskilling al forței de muncă,
tranziția duală și tranziția către Industria 4.0/5.0 și integrarea în lanțurile valorice europene și
internaționale. Scopul este de reducere a dependenței de furnizorii globali și tranziția către
furnizori regionali și locali, aceștia fiind pași importanți pentru a asigura securitatea și
sustenabilitatea lanțurilor de aprovizionare.
OG 3: Sprijin pentru crearea de locuri de munca de înaltă calitate si calificarea
forței de muncă
Obiectivul general 3 al Strategiei industriale a României se concentrează pe sprijinirea
creării de locuri de muncă de înaltă calitate și pe calificarea forței de muncă. Acest obiectiv
implică dezvoltarea de programe educaționale și de formare profesională care să răspundă
nevoilor industriei moderne, punând accent pe competențe digitale și tehnologice, precum și pe
principiile sustenabilității și egalității de gen. În domeniul formării profesionale se va asigura
evitarea stereotipurilor și alinierea ofertei la nevoile pieței muncii, îmbunătățirea accesului
femeilor la competențe profesionale și antreprenoriale, în vederea creșterii șanselor de angajare
și a cacpacității antreprenoriale. Strategia va încuraja promovarea participării femeilor la viața
economică și îmbunătățirea accesului acestora la știință, tehnologie, inginerie și matematică,
precum și creșterea reprezentării femeilor în procesle de luare a deciziilor din domeniul
economiei industriale.
Se urmărește atragerea investițiilor în sectoarele cu valoare adăugată ridicată și
promovarea antreprenorialului, pentru a crea un mediu propice inovației și dezvoltării
economice durabile. Prin aceste inițiative, se dorește asigurarea unei forțe de muncă bine
pregătite, capabilă să susțină și să contribuie la creșterea industriei românești și să se adapteze
ușor multiplelor provocări create de tranziția industrială.
45 Ernst&Young, 2022 “Lanțurile de aprovizionare Un sprijin pentru economia României?” accesibil la
https://assets.ey.com/content/dam/ey-sites/ey-com/ro_ro/noindex/ey-romania-studiu-lanturi-aprovizionare-nov22.pdf
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 61
59
OS 3.1: Dezvoltarea de programe de formare profesională adaptate la cerințele
industriei românești
Obiectivul specific 3.1 se axează pe dezvoltarea de programe de formare profesională,
pentru a răspunde cerințelor dinamice ale pieței muncii și a industriei moderne. Această inițiativă
este esențială pentru creșterea ratei de ocupare și pentru asigurarea unei forțe de muncă
calificate și adaptabile. Conform Strategiei naționale pentru ocuparea forței de muncă 2021-
2027, principalul obiectiv îl constituie atingerea unei rate de ocupare de 75% pentru persoanele
cu vârsta cuprinsă între 20-64 ani până la sfârșitul anului 2027. Această strategie propune o
viziune integrată asupra politicilor pentru piața muncii și accentuează nevoia de integrare pe
piața muncii a diferitelor categorii de persoane, inclusiv șomeri de lungă durată și tineri NEETs,
prin dezvoltarea resurselor umane și stimularea inițiativei antreprenoriale.
Implementarea acestei strategii implică crearea unui mediu de muncă flexibil, funcțional
și rezilient și consolidarea sistemului de formare profesională a adulților, pentru a asigura o mai
bună aliniere la cerințele pieței muncii. Pe termen lung, măsurile sectoriale care vor fi
implementate în cadrul acestei strategii urmăresc realizarea obiectivelor Agendei 2030 și ale
Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030.
De asemenea, inițiativa se va corela obiectivului general de asigurare a egalității de
șanse între femei și bărbați pe piața muncii, în special în ceea ce privește rata de ocupare,
veniturile și domeniile de ocupare, conform Strategiei naționale privind promovarea egalității de
șanse și de tratament între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice
pentru perioada 2022-2027.
OS 3.2: Stimularea antreprenorialului în contextul Strategiei industriale a
României
Obiectivul specific 3.2 se axează pe promovarea antreprenorialului ca element cheie în
cadrul Strategiei industriale a României. În vederea susținerii creșterii economice și a inovării,
acest obiectiv vizează stimularea și susținerea antreprenorialului în sectoarele industriale cheie.
Accentul este pus pe încurajarea dezvoltării de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) în domeniile
tehnologice avansate, sustenabilitate și digitalizare, contribuind astfel la modernizarea și
diversificarea economiei naționale.
Pentru realizarea acestui obiectiv, este esențială implementarea de măsuri de sprijin
care să faciliteze accesul la finanțare, mentorat, rețele de afaceri și piețe noi pentru antreprenorii
emergenți. De asemenea, se propune crearea unui cadru favorabil pentru start-up-uri și IMM-
uri, inclusiv prin politici de incubare și accelerare, precum și prin reglementări adaptate nevoilor
specifice ale antreprenorilor din industrie.
În plus, este importantă colaborarea cu instituțiile educaționale pentru a integra educația
antreprenorială și formarea profesională în programele de studiu, pregătind astfel noile generații
de antreprenori cu competențe adaptate cerințelor industriei moderne. În acest scop, a fost
identificată nevoia unui program pentru împuternicirea economică, care ar putea include
formarea și perfecționarea profesională, învățământul terțiar, dezvoltarea competențelor pentru
diverse meserii și profesii, dezvoltarea abilităților de căutare a unui loc de muncă, legislație
62 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
60
pentru o reprezentare mai mare în consiliile de administrație ale companiilor cotate pe bursă,
promovarea femeilor în cele mai înalte posturi în instituțiile guvernamentale, sprijin pentru
femeile antreprenoare, introducerea în sectorul privat a Planului de egalitate de gen. MEAT și
ADR vor depune eforturi specifice pentru a se asigura că inițiativele antreprenoriale au integrat
în mod corespunzător nevoile femeilor antreprenoare din mediul rura și urban.
Prin aceste inițiative, se urmărește nu doar creșterea economică, ci și consolidarea
inovației și competitivității industriei românești pe piața internațională.
OG 4: Înlesnirea accesului la finanțare a companiilor din industrie
Obiectivul general 4 al Strategiei industriale a României se concentrează pe facilitarea
accesului la finanțare pentru companiile din sectorul industrial. Acest obiectiv este crucial pentru
a asigura resursele necesare dezvoltării și inovării în industrie. Prin implementarea de măsuri
și programe care sprijină accesul la capital, se urmărește stimularea creșterii economice,
sprijinirea investițiilor în tehnologii noi și sustenabile, și încurajarea dezvoltării antreprenoriale.
Această abordare include nu doar facilitarea accesului la finanțări tradiționale, cum ar fi
creditele bancare și investițiile de capital, dar și promovarea finanțărilor alternative, precum
capitalul de risc, fondurile de investiții și programele de finanțare europeană. În acest sens, un
rol important îl au instituțiile financiare internaționale, în particular Grupul BEI, prin Fondul
european de investiții.
Înlesnirea accesului la finanțare va permite companiilor din industrie să investească în
modernizare, să adopte tehnologii noi, să crească eficiența operațională și să dezvolte produse
și servicii inovatoare. Aceasta va contribui la creșterea competitivității industriei românești pe
piața internațională și la promovarea unei dezvoltări economice durabile.
OS 4.1: Implementarea schemelor de ajutor pentru companiile din industrie
Obiectivul specific 4.1 se concentrează pe implementarea de scheme de ajutor financiar
pentru companiile din sectorul industrial românesc. Această inițiativă este concepută pentru a
îmbunătăți lichiditatea și a spori capitalizarea companiilor industriale, oferindu-le astfel resursele
necesare pentru dezvoltare și inovație. Prin introducerea de programe specifice de finanțare și
subvenții, se urmărește să se ofere sprijin direct companiilor industriale pentru a le facilita
investițiile în modernizare, tehnologii noi și practici sustenabile.
Acest obiectiv include atât programe de finanțare guvernamentale, cât și acces la fonduri
europene și internaționale, asigurând o diversitate de surse de finanțare pentru nevoile variate
ale industriei. Se va pune accent pe adaptarea acestor programe la specificul fiecărui sector
industrial, cu scopul de a sprijini eficient creșterea economică și competitivitatea pe piața
internațională. Spre exemplu, schemele pot include finanțare pentru retehnologizarea
proceselor de producție, investiții în eficiența energetică, dezvoltarea de produse noi și
sustenabile, sau sprijin pentru adaptarea la economia digitală.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 63
61
OS 4.2: Facilitarea accesului la finanțări alternative pentru companiile din
industrie
Obiectivul specific 4.2 se concentrează pe facilitarea accesului la finanțări alternative
pentru companiile din industrie. Această inițiativă are ca scop sprijinirea investițiilor în sectorul
industrial și încurajarea creșterii economice. Prin utilizarea diverselor instrumente financiare de
tipul capitalurilor de risc, a fondurilor de investiții, a programelor de finanțare europeană și a
fondurilor de garantare, se urmărește stimularea investițiilor în industrie, inclusiv în tehnologii
inovatoare și sustenabile. Aceste măsuri vor ajuta companiile să acceseze mai ușor finanțarea
necesară pentru expansiune și modernizare, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a
sectorului industrial și la creșterea competitivității pe piața internațională.
OG 5: Susținerea potențialului competitiv al sectoarelor industriale
energointensive
Obiectivul general 5 vizează sprijinirea și consolidarea potențialului competitiv al
sectoarelor industriale energo-intensive. Acest obiectiv este esențial în contextul creșterii
prețurilor la energie și a necesității de a menține competitivitatea acestor sectoare esențiale. O
serie de acțiuni specifice sunt planificate pentru a susține aceste sectoare pentru investitorii
interesați să investească în companii industriale energointensive și promovarea de instrumente
financiare destinate susținerii sectorului industrial. Această abordare include și măsuri
compensatorii concepute pentru a atenua efectele negative ale creșterii prețurilor la energie și
pentru a ajuta aceste companii să mențină o poziție competitivă pe piață.
În plus, strategia prevede crearea unui cadru favorabil pentru atragerea de investiții în
sectorul industrial energointensiv, cu accent pe inovare și eficiență energetică și susținerea
cercetării și producției de cipuri și semiconductori, esențiale în domeniul microelectronicii, și de
investiții în dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice, cum ar fi bateriile. Aceste
măsuri sunt menite să stimuleze creșterea economică, să promoveze tehnologii sustenabile și
să asigure o tranziție echitabilă către o economie verde, fără a compromite capacitatea de
producție și competitivitatea industriei românești. Implementarea acestor acțiuni va contribui la
reziliența sectorului industrial energointensiv și la adaptarea sa la schimbările din mediul
economic și energetic global.
Abordarea politicilor industriale în aceste sectoare va fi particularizată pe specificul
fiecărei industrii, ținând cont de baza industrială, infrastructură, direcțiile europene,
regulamentele și directivele aflate în vigoare. Un tip de abordare va urmări crearea unor noi
modele economice care să valorifice în continuare baza industrială și să mențină
competitivitatea produselor românești în perspectiva internalizării costurilor de mediu.
OS 5.1: Facilitarea accesului la finanțări europene în vederea modernizării
activităților economice sau a activelor existente în cadrul sectoarelor industriale
energointensive
Obiectivul specific 5.1 vizează facilitarea accesului la finanțări europene pentru
modernizarea activităților economice ale sectoarelor industriale energointensive. Aceste
sectoare includ prelucrarea lemnului, producția de hârtie și produse din hârtie, cocserie și
64 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
62
prelucrarea țițeiului, produse chimice, cauciuc și mase plastice, produse din minerale
nemetalice, precum și industria metalurgică.
Implementarea acestui obiectiv implică adaptarea măsurilor și programelor de finanțare
și a subvențiilor dedicate pe nevoile specifice acestor sectoare, cu scopul de a le ajuta să își
îmbunătățească lichiditatea și capitalizarea. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a susține
companiile industriale în fața provocărilor economice actuale, cum ar fi creșterea prețurilor la
energie și necesitatea de adaptare la noi standarde de eficiență și sustenabilitate.
Facilitarea accesului la finanțare se va face în concordanță cu abordările strategice și
normative ale UE, în special în ceea ce privește implementarea prevederilor Pactului Verde
European.
OS 5.2: Sprijinirea sectoarelor industriale energointensive in vederea susținerii
costurilor de adaptare a acestora la dubla tranziție, verde și digitală
Obiectivul specific 5.2 se axează pe sprijinirea sectoarelor industriale energointensive,
ajutându-le să facă față provocărilor aduse de dubla tranziție – verde și digitală. Această
inițiativă este vitală în contextul schimbărilor climatice și al avansului tehnologic rapid, cerând
industriei să se adapteze pentru a rămâne competitivă și sustenabilă.
Pentru atingerea acestui obiectiv, se propune implementarea unei scheme de ajutor de
stat destinată sprijinirii costurilor asociate cu reducerea consumului de energie, modernizarea
tehnologică și digitalizarea în cadrul companiilor din sectoarele industriale energointensive.
Această măsură este concepută pentru a facilita tranziția către un model de producție mai
eficient din punct de vedere energetic și mai puțin poluant, sprijinind în același timp adoptarea
tehnologiilor digitale care pot optimiza procesele de producție și gestiune.
Implementarea acestui obiectiv specific va contribui la îmbunătățirea performanței
energetice și la creșterea competitivității industriei românești. În același timp, va stimula inovația
și va deschide calea pentru noi oportunități de afaceri în domeniul tehnologiilor verzi și digitale,
consolidând astfel poziția României pe piața internațională și răspunzând eficient provocărilor
climatice și tehnologice actuale.
OS 5.3: Dezvoltarea industriei auto românești prin susținerea producției de
componente electrice
Obiectivul specific 5.3 se concentrează pe dezvoltarea industriei auto românești, cu un
accent particular pe susținerea producției de componente electrice, ca răspuns la evoluția
rapidă a tehnologiei și cerințelor de piață. Această inițiativă este esențială pentru a asigura că
industria auto românească rămâne competitivă și relevantă în peisajul global, în contextul
creșterii cererii pentru vehicule electrice și a tranziției către mobilitatea sustenabilă.
Acest obiectiv include susținerea cercetării și dezvoltării în domeniul componentelor
electrice și al microelectronicilor, esențiale pentru producția de automobile electrice și hibride.
De asemenea, se pune accent pe investiții în dezvoltarea capacităților de stocare a energiei
electrice, cum ar fi bateriile, care sunt cruciale pentru succesul vehiculelor electrice.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 65
63
Implementarea acestui obiectiv va contribui semnificativ la adaptarea industriei auto
românești la noile trenduri tehnologice și la cerințele de sustenabilitate. De asemenea, va sprijini
crearea de locuri de muncă de înaltă calitate și va consolida lanțul de aprovizionare auto,
contribuind la creșterea economică și la promovarea tehnologiilor verzi în România. În acest
mod, industria auto românească va putea să-și asume un rol activ în tranziția globală către o
mobilitate curată și eficientă din punct de vedere energetic.
OS 5.4: Promovarea modelelor de economie circulară a materiilor prime
Industriile energo-intensive de importanță strategică vor fi țintite prin facilitarea creării de
modele de economie circulară care să crească eficiența utilizării materiilor prime, în special a
metalelor feroase și neferoase pe întreg lanțul de producție, de la extracția de minereu,
prelucrarea primară, până la fabricarea produselor finite, recuperarea și reciclarea deșeurilor
metalice și reutilizarea lor în procesele industriale. Crearea de astfel de modele va determina
un salt productiv, de inovare, noi locuri de muncă și formare de personal calificat, odată cu
menținerea competitivității în plan regional și global.
OS 5.5: Susținerea proceselor tehnologice nepoluante, electrificarea proceselor
de producție sau trecerea la utilizarea hidrogenului obținut din surse regenerabile
de energie sau gaze naturale
Prin mixul energetic existent și sursele de energie regenerabilă, România dispune de un
avantaj comparativ ce poate fi valorificat în producția de fier, oțel, îngrășăminte chimice și alte
procese tehnologice cu mare consum energetic. Tranziția către economia cu emisii reduse de
carbon necesită crearea de modele de producție sustenabile, implicând energia verde, altfel
aceste industrii ar putea pierde din competitivitate. Siderurgia este printre sectoarele industriei
prelucrătoare cele mai orientate spre export, dar pentru a își menține competitivitatea necesită
investiții de decarbonizare și retehnologizare. O soluție este utilizarea energiei din surse
regenerabile în procesele de producție.
În prezent, cel mai mare deficit comercial cu bunuri este înregistrat în România la
categoria de produse chimice. Dat fiind dimensiunea agriculturii și potențialul industriei
alimentare, cererea de îngrășăminte chimice pentru agricultură este mare și va trebui acoperită.
Amoniacul poate fi produs indiferent de proveniența gazului utilizat ca materie primă, dacă este
din combustibil fosil sau lichefiat sau obținut prin biosinteză. Dat fiind posibilitatea creșterii
producției interne de gaze naturale, acesta poate fi destinat utilizării industriale. Amoniacul
”albastru” se obține din procesarea gazului metan, fiind considerat și combustibil de viitor, prin
posibilitatea practică de transport al hidrogenului și energiei. Aceasta este o soluție fezabilă de
tranziție dacă folosim gaz ieftin, concomitent cu captarea carbonului rezultat în urma procesării
gazului. Avem posibilități tehnice de stocare a carbonului în vechile zăcăminte de gaz.
OG 6: Consolidarea și modernizarea cadrului de politici de sprijin pentru
dezvoltarea industriei
Obiectivul general 6 este axat pe consolidarea și modernizarea cadrului de politici de
sprijin pentru dezvoltarea sectorului industrial. Acest obiectiv include acțiuni strategice cum ar fi
66 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
64
extinderea ponderii naționale a lanțurilor valorice în sectoare considerate strategice și de înaltă
tehnologie pentru economia românească, ce presupune identificarea și promovarea sectoarelor
cu potențial ridicat de creștere și inovație, cum ar fi tehnologia avansată, industria digitală și
sectoarele sustenabile, cu scopul de a amplifica impactul lor asupra economiei naționale.
Facilitarea accesului la finanțare se va face în concordanță cu abordările strategice și normative
ale UE, în special în ceea ce privește implementarea prevederilor Pactului verde european.
De asemenea, obiectivul include operaționalizarea Comitetului Interministerial pentru
Competitivitate (CIC), o inițiativă esențială pentru coordonarea implementării planului de
gestionare a tranziției industriale. CIC va colabora strâns cu parteneri instituționali relevanți,
inclusiv MIPE, MCID, Ministerul Educației și MMSS, pentru a asigura o abordare integrată și
eficientă în implementarea strategiilor industriale și acțiunea corelată cu celelalte strategii
relevante și programele aferente.
OS 6.1: Extinderea ponderii naționale a lanțurilor valorice în anumite sectoare
considerate strategice pentru economia românească și de înaltă tehnologie
Obiectivul specific 6.1 se concentrează pe extinderea ponderii naționale a lanțurilor
valorice în anumite sectoare considerate strategice pentru economia românească și de înaltă
tehnologie. Acest obiectiv implică identificarea și promovarea sectoarelor cu potențial ridicat de
creștere și inovație, cum ar fi tehnologia avansată, industria digitală și sectoarele sustenabile.
Scopul este de a amplifica impactul acestor sectoare asupra economiei naționale, contribuind
astfel la dezvoltarea durabilă și competitivă a României și scăderea vulnerabilităților strategice
în lanțurile de aprovizionare..
OS 6.2: Susținerea implementării planului de măsuri privind tranziția industrială
(Industrie 4.0) din cadrul Strategiei naționale de competitivitate 2021-2027
Obiectivul specific 6.2 vizează susținerea implementării planului de măsuri privind
tranziția industrială (Industrie 4.0) din cadrul Strategiei naționale de competitivitate 2021-2027.
În contextul european, România se confruntă cu provocări în adoptarea Industriei 4.0, situându-
se pe locul 26 din 28 de state în clasamentul digitalizării industriei (clasamentul general DESI
2020). Această tranziție spre Industria 4.0 presupune digitalizarea producției, integrarea
tehnologiilor IoT și optimizarea proceselor industriale.
Planul de management al tranziției industriale a României este complementar Strategiei
industriale a României 2024-2030, având ca scop îmbunătățirea competitivității și adaptabilității
sectorului industrial românesc la cerințele și evoluțiile tehnologice globale, prin accelerarea
adopției Industriei 4.0 și susținerea inovației tehnologice.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 67
65
6 PROGRAME DE FINANȚARE ȘI DIRECȚII DE
ACȚIUNE
Alinierea Strategiei cu programele de finanțare de la nivel național și european
În Noua Strategie Industrială pentru Europa sunt prevăzute mai multe posibile surse
de finanțare pentru creșterea competitivității industriei, printre care: Orizont Europa, programul
Europa digitală, programul privind piața unică, Fondul pentru inovare, InvestEU, Fondul social
european, Fondul european de apărare și Programul spațial al UE, precum și toate fondurile
structurale și de investiții europene.
Dat fiind că scopul prezentei strategii este de a ordona fluxurile financiare existente către
nevoile reale ale industriei și către susținerea potențialului autohton, se are în vedere corelarea
pe zona de inovare a politicilor și responsabilităților, sinergia și complementaritatea finanțărilor
din bugetul național și fonduri externe, considerându-se necesară identificarea și prezentarea
structurată a surselor de finanțare disponibile la nivel național și european care pot susține
implementarea măsurilor prevăzute în Strategia industrială a României 2024-2030. Maparea
este realizată pe baza celor 3 componente:
finanțare europeană nerambursabilă: programe finanțate prin MRR, FEDR, FSE+,
FTJ, FM, etc
finanțare rambursabilă: programe finanțate de BID, BEI, BERD
finanțare națională de la bugetul de stat: programe finanțate prin intermediul
MEAT, MF, ME, MCID, cu încadrare în creditele de angajament și creditele bugetare
aprobate anual prin legile bugetare, în condițiile legii, ordonatorilor principali de
credite implicați.
Sursele de finanțare detaliate în Tabelul 8: Programe de finanțare identificate pentru
sprijinirea implementării Strategiei industriale a României 2024-2030 sunt analizate din
perspectiva următoarelor domenii de intervenție:
1) Întreprinderi energointensive/ IMM
2) Transformare digitală
3) Clustere
4) Forță de muncă
5) Inovare
6) Economie circulară
Cartografierea surselor de finanțare include măsurile din programele de finanțare,
indicatorii de măsurare și țintele, acolo unde ele sunt detaliate.
68 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
66
Finanțare europeană nerambursabilă
Programul Tranziție Justă (PTJ)46 are ca obiectiv, în corelare cu strategiile de
dezvoltare ale teritoriilor identificate pentru perioada 2021 – 2027, sprijinirea unei diversificări
economice durabile din punct de vedere al mediului, în special a sectorului antreprenorial
productiv mic și mijlociu, inclusiv a antreprenoriatului feminin, în vederea creșterii competitivității
și capacității economiilor locale afectate de a genera locuri de muncă durabile, sigure și cu un
nivel de salarizare atractiv. Scopul măsurilor din cadrul PTJ este de a permite regiunilor și
cetățenilor să facă față efectelor sociale, asupra ocupării forței de muncă, economice și de
mediu ale tranziției către țintele energetice și climatice ale UE pentru 2030 și o economie neutră
din punct de vedere climatic până în 2050, în temeiul Acordului de la Paris. Acțiunile principale
din cadrul PTJ vizează dezvoltarea întreprinderilor și a antreprenoriatului, sprijinirea tranziției
forței de muncă, energie verde și mobilitate nepoluantă, sprijin pentru ecologizarea și
reconversia imobilelor afectate de activități economice în declin sau în transformare, cât și
investiții productive în întreprinderi mari. PTJ răspunde nevoilor de investiții definite la nivelul
Planurilor teritoriale pentru o tranziție justă (PTTJ), elaborate pentru județele Gorj, Hunedoara,
Dolj, Galați, Prahova și Mureș.
În plus, Programul Dezvoltare Durabilă (PDD) susține proiecte privind eficiența
energetică în industrie, inclusiv prin producerea descentralizată a energiei electrice din surse
regenerabile exclusiv pentru consumul propriu al IMM-urilor și întreprinderilor mari (cu
consumuri de peste 1.000 tep/an, definite conform Legii 121/2014 privind eficiența energetică,
cu modificările și completările ulterioare).
Prin Programul Educație și Ocupare (PEO) este vizată creșterea participării pe piața
muncii prin furnizarea unor pachete de măsuri personalizate în funcție de nevoile grupurilor
dezavantajate (subvenții, stagii, ucenicii, formare etc.), precum și prin programe de
antreprenoriat și economie socială.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)47 finanțează eficiența energetică
în sectorul industrial, care urmează să fie monitorizată printr-o platformă IT pentru centralizarea
și analiza consumului național de energie. PNRR are prevăzută o finanțare doar pentru 30 de
proiecte de eficiență energetică (atât pentru întreprinderi mari, cât și pentru IMM-uri), iar
investițiile urmăresc reducerea consumului de energie, dezvoltarea sistemelor de digitalizare a
măsurării consumului de energie și creșterea consumului din producția proprie de energie și
energie termică. Această finanțare este corelată cu finanțarea PDD care completează cu
proiecte ce au drept obiectiv creșterea eficienței energetice în IMM-uri și în întreprinderile mari,
inclusiv prin intermediul producției de energie din surse regenerabile exclusiv pentru consumul
propriu. De asemenea, prin PNRR sunt instrumentalizate scheme de finanțare pentru sectorul
privat, prin garanții de portofoliu, fonduri pentru digitalizare și acțiune climatică și scheme de
ajutor de minimis. În Tabelul 7, sunt prezentate obiectivele individuale din PNRR care contribuie
la dezvoltarea sectorului industrial, fără a fi exclusive. În mod indirect, multe dintre obiectivele
prevăzute la alți piloni pe lângă cei menționați, cum ar fi managementul deșeurilor, valul
renovării sau transport sustenabil, ar putea da un impuls producției industriale interne și
46 https://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/
47 https://proiecte.pnrr.gov.ro/#/home
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 69
67
diversificării ofertei de materiale de construcții, mijloace de transport, produse inovatoare
obținute din reutilizarea deșeurilor reciclate ș.a.
Tabelul 7: Obiective individuale (ținte) din PNRR care contribuie la dezvoltarea sectorului industrial
Nr Măsura conexă Denumire Obiectiv Calendar
Pilonul III. Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune
economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și
inovare, precum și o piață internă funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri)
puternice.
Componenta C9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare
249 I2.1 Instrumente financiare
pentru sectorul privat –
Garanția de portofoliu pentru
reziliență
Operațiuni de finanțare sau de
investiții în valoare de 100 % din
resursele alocate
instrumentului, aprobate de
Comitetul pentru investiții al
InvestEU.
100% Q2 2024
252 I2.2 Instrumente financiare
pentru sectorul privat –
Garanția de portofoliu pentru
acțiune climatică
Operațiuni de finanțare sau de
investiții în valoare de cel puțin
100 % din cuantumul total al
resurselor alocate
instrumentului, aprobate de
Comitetul pentru investiții al
InvestEU.
100% Q2 2024
255 I2.3 Instrumente financiare
pentru sectorul privat – Fondul
de fonduri de capital de risc
pentru redresare
Operațiuni de finanțare sau de
investiții în valoare de cel puțin
100 % din cuantumul total al
fondurilor sau al investițiilor
vizate, aprobate de Comitetul
pentru investiții al InvestEU.
100% Q2 2026
258 I2.4 Instrumente financiare
pentru sectorul privat – Fondul
pentru digitalizare, acțiune
climatică și alte domenii de
interes
100 % din beneficiarii vizați au
beneficiat de sprijin.
100% Q2 2026
261 I2.5 Instrumente financiare
pentru sectorul privat - Investiţii
în eficienţă energetică în
sectorul rezidenţial și al
clădirilor
Operațiuni de finanțare sau de
investiții în valoare de cel puțin
100 % din cuantumul total al
fondurilor sau al investițiilor
vizate, aprobate de Comitetul
pentru investiții al InvestEU.
100% Q2 2024
263 I3.1 Scheme de ajutor pentru
sectorul privat – Schemă de
ajutor pentru digitalizarea IMM-
urilor
Număr de contracte de finanțare
semnate
5492 Q2 2024
265 I3.2 Scheme de ajutor pentru
sectorul privat - Schema de
minimis pentru ajutarea firmelor
din România în procesul de
listare la bursă
Număr de contracte de finanțare
semnate care vor permite
listarea la Bursa de Valori
București
280 Q2 2025
70 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
68
Nr Măsura conexă Denumire Obiectiv Calendar
269 I4. Proiecte transfrontaliere
și multinaționale
– Procesoare cu consum redus
de
energie și cipuri
semiconductoare
Contracte semnate de
întreprinderile participante
360 Q2 2024
277 R4. Consolidarea cooperării
dintre mediul de afaceri și cel
de cercetare
40% din proiectele de cercetare,
dezvoltare și inovare finanțate
din fonduri publice au ca
partener cel puțin o entitate
comercială
Q2 2026
Pilonul I. Tranziția verde.
Componenta C6. Energie
137 I4. Lanț industrial de producție
și/sau reciclare a bateriilor, a
celulelor și panourilor
fotovoltaice (inclusiv
echipamente auxiliare) și noi
capacități de stocare a energiei
electrice
instalații de producție și/sau de
asamblare și/sau de reciclare a
bateriilor
2 GW Q2 2026
138 I4. Lanț industrial de producție
și/sau reciclare a bateriilor, a
celulelor și panourilor
fotovoltaice (inclusiv
echipamente auxiliare) și noi
capacități de stocare a energiei
electrice
capacitate de producție a
celulelor și panourilor
fotovoltaice
200 MW Q2 2026
139 I4. Lanț industrial de producție
și/sau reciclare a bateriilor, a
celulelor și panourilor
fotovoltaice (inclusiv
echipamente auxiliare) și noi
capacități de stocare a energiei
electrice
Capacitatea de stocare a
energiei electrice este instalată
240 MW Q2 2026
141 I5. Asigurarea eficienței
energetice în sectorul industrial
Proiectul privind eficiența
energetică este finalizat
30 de
proiecte
Q4 2025
Programul creștere inteligentă, digitalizare și instrumente financiare (PCIDIF)
sprijină IMM-urile în vederea introducerii inovării de produs/proces/serviciu în activitatea proprie
precum și formarea personalului din cadrul acestora si din organizațiile de cercetare în
domeniile specializare inteligentă, antreprenoriat și tranziție industrială. Intervențiile stimulează
organizațiile de cercetare și întreprinderile pentru o mai bună poziționare pe lanțul valoric al
inovării, creându-se astfel premisele unui ecosistem în care este facilitată corelarea în termeni
reali între nevoie și oferta, cu utilizarea infrastructurilor existente.
Programele Regionale (POR) finanțează măsuri cu privire la crearea si maturizarea de
start-up/spin-off în domenii de specializare inteligentă regionale, dezvoltarea de structuri de
sprijin, sprijin pentru IMM/start-up corelat cu activitățile structurii de sprijin (parcuri
industriale/parcuri de specializare inteligentă/clustere).
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 71
69
Planul național strategic 2023-2027 (PNS) al României acordă sprijin pentru
investiții la nivelul microîntreprinderilor din sectorul neagricol din mediul rural, ca acțiune
eligibilă în cadrul proiectelor pentru eficiență energetică, dar și sprijin pentru eficiență energetică
în cadrul investițiilor la nivel de ferme și unități de procesare. De asemenea, Programul pentru
acvacultură și pescuit (PAP) susține investițiile pentru eficiență energetică a IMM din sectorul
pescăresc în cadrul proiectelor de modernizare a acestora.
Fondul de modernizare48 are ca obiectiv general să susțină modernizarea și
eficientizarea sistemelor energetice, îmbunătățirea eficienței energetice și tranziția spre
neutralitate climatică în 10 State Membre UE cu venituri reduse, inclusiv România. Fondul
pentru modernizare este implementat prin programe-cheie, relevant pentru Strategia industrială
a României este Programul-cheie 7: Eficiență energetică în instalații industriale incluse în EU-
ETS – Suport pentru achiziționarea și folosirea de instalații de captare și folosire a CO2
(CCS/CCU) și pentru modernizarea la nivel BAT a instalațiilor incluse în EU ETS din industriile
oțelului, cimentului, petrolului și gazelor, producției de energie și din alte industrii intens
poluatoare.
Alte programe de finanțare identificate la nivel european
Fondul de inovare49 reprezintă fondul UE pentru politica climatică, cu accent pe energie
și industrie. Acesta își propune să aducă pe piață soluții de decarbonizare a industriei europene
și să sprijine tranziția acesteia la neutralitatea climatică, încurajând în același timp
competitivitatea. Finanțat din veniturile din licitarea cotelor din EU ETS al UE și cu un venit
estimat în prezent de aproximativ 38-40 de miliarde EUR până în 2030, Fondul pentru inovare
își propune să creeze stimulentele financiare potrivite pentru companii și organismele publice
să investească acum în următoarea generație de tehnologii cu emisii reduse de carbon. Fondul
pentru inovare sprijină până la 60% (în cazul granturilor obișnuite) și până la 100% (în cazul
unei licitații competitive) din costurile relevante pentru proiect.
Fondul European de Apărare50 este inițiativa Comisiei de sprijinire a cercetării și
dezvoltării colaborative în domeniul apărării și de încurajare a bazei industriale de apărare
inovatoare și competitivă. Fondul sprijină financiar consorții de companii care desfășoară
activități de cercetare în domeniul apărării și dezvoltarea de produse și tehnologii de apărare,
încurajând, totodată, participarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) la proiecte de
colaborare ce promovează soluții inovatoare.
Programul pentru mediu și politici climatice (LIFE) contribuie la tranziția către o
economie circulară curată, eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii scăzute de dioxid
de carbon și rezistentă la schimbările climatice. În domeniul antreprenorialului, programul pentru
Mediu și Politici Climatice (LIFE) va încuraja și susține ideile ecologice promovate de
companii mari, IMM-uri, ONG-uri, autorități publice, grupuri de cetățeni și mediul academic.
Programul Orizont Europa, Pilonul 2 – „Provocări globale și competitivitate
industrială europeană”, Clusterul 5 – „Climă, energie și mobilitate” își propune să combată
schimbările climatice prin înțelegerea mai bună a cauzelor, evoluției, riscurilor, impacturilor și
48 https://energie.gov.ro/category/fondul-pentru-modernizare/
49 https://climate.ec.europa.eu/eu-action/eu-funding-climate-action/innovation-fund_en
50 https://oportunitati-ue.gov.ro/program/programul-fondul-european-de-aparare/
72 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
70
oportunităților și prin transformarea sectoarelor energetice și a transporturilor într-un mediu mai
ecologic, mai eficient și competitiv, mai inteligent, mai sigur și mai rezistent.
Programul Europa digitală are ca obiectiv sprijinirea și accelerarea transformării
digitale a economiei, a industriei și a societății europene. Programul se va derula pe perioada
2021-2027, având un buget total de 7 588 de milioane EUR și va asigura finanțare pentru
proiecte în cinci domenii : calculul de înaltă performanță, inteligența artificială, securitatea
cibernetică și încrederea, competențe digitale avansate și implementarea, utilizarea optimă a
capacităților digitale și interoperabilitatea51.
Platforma STEP (Tehnologii Strategice pentru Europa) are ca obiectiv sprijinirea
industriei europene și stimularea investițiilor în tehnologii critice. STEP va mobiliza și direcționa
finanțarea din 11 programe UE către trei domenii țintă de investiții: tehnologii digitale și inovație
în tehnologii de vârf, tehnologii curate și eficiente din punct de vedere al resurselor,
biotehnologii. STEP sprijină, de asemenea, proiectele care dezvoltă competențele necesare
pentru dezvoltarea tehnologiilor critice.
Finanțare rambursabilă
PNRR prevede implementarea prin intermediul BEI52 a unui instrument prin care se
acordă împrumuturi garantate întreprinderilor mari non - ETS inclusiv pentru transformarea
capacităților de producție și eficientizarea proceselor productive în vederea reducerii
impactului asupra mediului, precum și pentru digitalizare. Împrumuturile garantate de BEI vor
avea o valoare cumulată estimată între 1,6 și 2,14 miliarde euro.
Operaționalizarea Băncii de Investitii si Dezvoltare va oferi o alternativă suplimentară de
finanțare rambursabilă, prin instrumente financiare ce vor fi implementate prin Cadrele
Financiare Multianuale, cel curent și cele viitoare.
Programul InvestEU53 va contribui la politicile Uniunii privind economia albastră
durabilă. Programul va putea susține intervenții în domeniile antreprenorialului și industriei
maritime - o industrie maritimă inovatoare și competitivă, energiei marine din surse regenerabile
și economiei circulare.
Finațare națională de la bugetul de stat
Planul național de cercetare, dezvoltare și inovare 2022-2027 (PNCDI IV), elaborat de
MCID, prin Programul 5.7. Parteneriate pentru inovare urmărește realizarea de proiecte comune
de cercetare-inovare, bazate pe parteneriatul dintre mediul de afaceri și mediul public/privat
CDI, sprijinirea accesului actorilor economici la servicii CDI, precum și sprijinirea dezvoltării
ecosistemelor de inovare.
51 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A32021R0694&qid=1623079930214
52 https://www.eib.org/en/projects/country/romania
53 https://ec.europa.eu/investeuportal/desktop/en/index.html
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 73
71
Finanțări facilitate de Banca de Investiții și Dezvoltare în condiții de operator de
piață
Ca urmare a operaționalizării BID, vor deveni disponibile in piață instrumente financiare
dezvoltate de aceasta în baza capitalului propriu sau atras, atât finanțări directe, cât și garanții
individuale sau de portofoliu, asigurând creșterea accesului la surse de finanțare atât pentru
IMM-uri, cât și pentru alți operatori economici.
74 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
72
Tabelul 8: Programe de finanțare identificate pentru sprijinirea implementării Strategiei industriale a României 2024-2030
Program
de finanțare Prioritate Domeniu politică industrială Măsură din program Indicatorii de măsurare ai programului
Țintă Buget alocat
PDD P4 Întreprinderi mari/
IMM
Reducerea consumului de energie la nivelul
consumatorilor industriali, inclusiv prin
producerea descentralizată a energiei electrice
din surse regenerabile exclusiv pentru consumul
propriu
RCO01 Întreprinderi
care beneficiază de
sprijin
259
întreprinde
ri
115 milioane
euro
PTJ P1,P2, P3,
P4, P5,P6
Întreprinderi
energointensive
Decarbonizarea întreprinderilor cu mari emisii
de CO2
RCO01 Întreprinderi
care beneficiază de
sprijin
Selectate
doar
întreprinde
rile mari
N/A
PTJ P2 Întreprinderi
mari/IMM
Investiții în producția de tehnologii și
infrastructuri pentru energie curată cu emisii
reduse
RCO01 Întreprinderi
care beneficiază de
sprijin
N/A
POCIDIF P1, P2 Inovare
Clustere
Transformare
digitală
Sprijin pentru întreprinderile inovatoare
(întreprinderile mari sunt eligibile doar ca
parteneri cu IMM-uri)
Sprijin pentru creșterea competitivității
întreprinderilor
RCO01 Întreprinderi
care beneficiază de
sprijin
Selectate
doar
întreprinde
rile mari
N/A
PEO P2 Forța de muncă 2.a.2. Pregătirea și furnizarea ofertei de servicii
de formare/ocupare pentru tineri, inclusiv pentru
tineri NEET, prin pachete integrate de măsuri
active personalizate în funcție de profilul tinerilor
EECR01 Participanți
aflați în căutarea unui
loc de muncă la
încetarea calității de
participant
EECR01.01Participanți
roma aflați în căutarea
unui loc de muncă la
încetarea calității de
participant
EECR03 Participanți
care obțin o calificare la
încetarea calității de
participant,
EECR03.01 Participanți
roma
N/A
PEO P1,P3 Forță de muncă 3.a.1 Furnizarea de pachete prestabilite de
măsuri de ocupare, în vederea integrării socio-
EECR01 Participanți aflați în căutarea unui N/A
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 75
73
Program
de finanțare Prioritate Domeniu politică industrială Măsură din program Indicatorii de măsurare ai programului
Țintă Buget alocat
profesionale a persoanelor din grupuri
dezavantajate pe piața muncii
3.d.1. Măsuri de sprijin pentru adaptarea la
schimbare a angajaților și angajatorilor și
sprijinirea tranzițiilor pe piața muncii
3.d.2. Sprijinirea angajatorilor pentru condiții de
muncă adaptate nevoilor lucrătorilor:
loc de muncă la
încetarea calității de
participant
EECO01 Număr total
de participanți
5SR15 Participanți care
obțin sau își mențin
locul de muncă la
sfârșitul intervenției
EECO19 Numărul de
microîntreprinderi și de
întreprinderi mici și
mijlocii care
beneficiază de sprijin
5SR06 Entități active la
finalul intervenției
PEO P4 IMM 4.a.3 Sprijin acordat sectorului de economie
socială pentru
dezvoltare/inovare/scalare/extindere de
întreprinderi sociale și întreprinderi sociale de
inserție
EECO19 Numărul de
microîntreprinderi și de
întreprinderi mici și
mijlocii care
beneficiază de sprijin
N/A
PNRR I3. Scheme
de ajutor de
pentru
sectorul privat
– schema de
ajutor pentru
digitalizarea
IMM
IMM Digitalizarea IMM prin:
- sistem de granturi pentru dezvoltarea
tehnologiilor digitale avansate (IA, date și
cloud computing, blockchain, calculatoare
cuantice, internetul lucrurilor, securitate
cibernetică),
- sistem de granturi de până în 100.000 euro
pentru adoptarea tehnologiilor digitale
Număr contracte
semnate
5492 500 milioane
euro
PNRR IPCEI
Proiecte
transfrontalier
e și
multinaționale
– procesoare
Trei entități de
consorții din
România
Sprijin pentru dezvoltarea microelectronicii prin:
- structurarea și dezvoltarea competențelor
de concepție, fabricație și aplicare a
componentelor sistemelor microelectronice,
- securizarea proprietății intelectuale și
accelerarea implementării tehnologiilor
Participanți direcți
Participanți indirecți
>=3
>=10/360
400 milioane
euro
76 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
74
Program
de finanțare Prioritate Domeniu politică industrială Măsură din program Indicatorii de măsurare ai programului
Țintă Buget alocat
de mică
putere
avansate în domenii esențiale ale economiei
naționale,
- coordonarea cu capabilitățile și nevoile de la
nivel european, prin participarea a cel puțin
10 membri ai ecosistemului național la un
proiect multinațional
PNRR I5. Asigurarea
eficienței
energetice în
sectorul
industrial
Întreprinderi
energointensive/
IMM
Creșterea eficienței energetice a industriei, în
special prin reducerea consumului de energie,
dezvoltarea sistemelor de digitalizare a
contorizării consumului de energie și creșterea
autoconsumului de energie și căldură
Număr întreprinderi
sprijinite
Finalizarea
a cel puțin
30 de
proiecte
de
eficiență
energetică
în industrie
64 mil. Euro
PNRR I4. Lanț
industrial de
producție
și/sau
reciclare a
bateriilor, a
celulelor și
panourilor
fotovoltaice și
noi capacități
de stocare a
energiei
electrice
IMM Construirea de noi capacități de producție și/sau
asamblare și/sau reciclare a bateriilor de tip
LiIon (inclusiv Li-metal, Li – sulfur, Zn, flow, high
temperature
Construirea de noi capacități de producție și/sau
asamblare și/sau reciclare a celulelor sau
panourilor fotovoltaice
Instalarea de capacități de stocare a energiei
electrice
Număr întreprinderi
sprijinite (propunere
SPI)
Capacitate
anuală
totală de
fabricație
și
asamblare
al bateriilor
de cel >=
2 GW
Lanțul
valoric
industrial
al celulelor
și
panourilor
fotovoltaic
e va atinge
o
capacitate
anuală
totală >=
200 MW
279 milioane
euro
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 77
75
Program
de finanțare Prioritate Domeniu politică industrială Măsură din program Indicatorii de măsurare ai programului
Țintă Buget alocat
Instalarea
de
capcități
de stocare
a energiei
electrice
PR Prioritatea 1,
OS 4
IMM,
întreprinderi,
institute de
cercetare
Dezvoltarea competențelor pentru specializare
inteligentă, tranziție industrială și antreprenoriat
Număr întreprinderi
sprijinite
3500 IMM,
140
institute
38,56 milioane
euro
Fondul
european de
investiții
I 2.1
Instrumente
financiare
pentru
sectorul privat
– garanția de
portofoliu
pentru
reziliență
Întreprinderi Îmbunătățirea accesului la finanțare pentru
întreprinderile românești și revitalizarea
canalelor de împrumut blocate în timpul și după
criza Covid-19, prin sprijinirea investițiilor pe
termen lung și a nevoilor de capital de lucru.
Operațiuni de finanțare
sau de investiții în
valoare de 100% din
cuantumul resurselor
alocate
100% 300 milioane
euro
Fondul
european de
investiții
I 2.2
Instrumente
financiare
pentru
sectorul privat
- garanția de
portofoliu
pentru acțiune
climatică
IMM cu maxim
249 angajați, IMM
cu maxim 500
angajați,
persoane fizice
Furnizarea de finanțare și investiții pentru IMM și
persoane fizice prin intermediul capitalului
circulant, al liniilor de credit, al împrumuturilor
pentru investiții sau al leasingului destinate
finanțării pentru îmbunătățirea eficienței
energetice în întreprinderi sau sectorul
rezidențial și clădiri
Operațiuni de finanțare
sau de investiții în
valoare de 100% din
cuantumul resurselor
alocate
100% 200 milioane
euro
Fondul de
fonduri de
capital de
risc pentru
redresare
I 2.3
Instrumente
financiare
pentru
sectorul privat
- Fondul de
fonduri de
capital de risc
IMM,
Întreprinderi cu
capitalizare
medie,
Întreprinderi nou
înființate, în stadii
incipiente sau
avansate,
Sprijin sub forma capitalurilor proprii Operațiuni de finanțare
sau de investiții în
valoare de 100% din
cuantumul resurselor
alocate
100% 400 milioane
euro
78 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
76
Program
de finanțare Prioritate Domeniu politică industrială Măsură din program Indicatorii de măsurare ai programului
Țintă Buget alocat
pentru
redresare
Proiecte de
infrastructură
energetică
BEI I 2.4
Instrumente
financiare
pentru
sectorul privat
- Fondul
pentru
digitalizare,
acțiune
climatică și
alte domenii
de interes
Întreprinderi mari
(peste 500
angajați sau cifra
de afaceri peste
50 milioane euro)
Entități publice
Sprijin pentru investiții în economia cu emisii
reduse de carbon, investiții în digitalizare și în
active fixe
Operațiuni de finanțare
sau de investiții în
valoare de 100% din
cuantumul resurselor
alocate
100% 300 milioane
euro
BERD I 2.5
Instrumente
financiare
pentru
sectorul privat
- investiții în
eficiență
energetică în
sectorul
rezidențial și
clădiri
Sectorul
rezidențial și
clădiri
Finanțare și investiții pentru eficiența energetică
și energie regenerabilă în clădiri
Operațiuni de finanțare
sau de investiții în
valoare de 100% din
cuantumul resurselor
alocate
100% 50 milioane
euro
BID Instrumente
financiare
pentru
facilitarea
accesului la
piata
IMMuri si UATuri Reducerea disfuncționalităților pieței financiare
în scopul facilitării accesului la finanțare a
IMMurilor și spijinirea proiectelor de
infrastructură locale și regionale
#IMMuri, operatori
economici, UATuri
carora li s-a facilitat
accesul la finantare
>7000 >1000 milioane
euro (garantii si
credite directe)
Fondul de
modernizare
Programul
cheie 7:
Eficiență
energetică în
Întreprinderi
energointensive
Sprijin pentru achiziționarea și folosirea de
instalații de captare, transport, stocare și folosire
a CO2 -CCS/CCU și pentru modernizarea la
nivel BAT a instalațiilor incluse în EU-ETS din
Număr întreprinderi
sprijinite (propunere
SPI)
10 150 milioane
euro
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 79
77
Program
de finanțare Prioritate Domeniu politică industrială Măsură din program Indicatorii de măsurare ai programului
Țintă Buget alocat
facilitățile
industriale
incluse în EU-
ETS
industriile oțelului, cimentului, petrolului și
gazelor naturale, producției de energie și din
alte industrii intens poluatoare
PNCDI IV 5.7.
Programul
Parteneriate
pentru
Inovare
IMM 5.7.1 Subprogram Parteneriate pentru
competitivitate
IMM-uri care introduc
produse și/sau procese
inovative;
IMM-uri care introduc
inovații la nivel intern;
Investiții private care
completează sprijinul
public (granturi,
instrumente financiare);
Număr de spin-off-uri
create;
Număr de
tehnologii/produse
transferate;
4%
10 %
0,3 % din
PIB
50
50
120.000.000
PNCDI IV 5.7.
Programul
Parteneriate
pentru
Inovare
IMM 5.7.4 Subprogram Transfer tehnologic în
sprijinul competitivității – pentru crearea și
dezvoltarea de servicii CDI
IMM-uri care introduc
produse și/sau procese
inovative;
IMM-uri care introduc
inovații la nivel intern;
Investiții private care
completează sprijinul
public (granturi,
instrumente financiare);
Număr de spin-off-uri
create;
Număr de
tehnologii/produse
transferate;
7 %
10%
0,3 %
50
50
29.800.000
80 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
78
7 REZULTATE AȘTEPTATE
Obiective Generale Obiective Specifice Rezultate așteptate
1. Modernizarea
industriei românești
prin tehnologizare
avansată,
eficientizarea
produselor și
proceselor, și
promovarea inovației
sustenabile, cu
accent pe trecerea la
economia circulară
1.1 Promovarea adoptării tehnologiilor de
vârf în toate ramurile industriale pentru a
crește eficiența și competitivitatea
Creșterea adopției de
tehnologii de vârf în cadrul
companiilor din industrie
1.2 Reducerea consumului de resurse și a
externalităților prin îmbunătățirea eficienței
energetice și a proceselor de producție.
Eficientizarea proceselor
de producție în cadrul
companiilor din industrie
1.3 Accelerarea tranzițiilor verzi și digitale
prin stimularea dezvoltării industriei verzi
bazate pe principiile durabilității, inovației
tehnologice și reducerii la minimum a
impactului climatic
Investiții în proiecte de
dezvoltare a unor noi
ramuri industriale verzi și
neutre din punct de vedere
climatic
1.4 Stimularea contribuției activităților de
CDI la dezvoltarea economică și a
transferului tehnologic și de cunoaște
dinspre sectorul de cercetare către mediul
economic
Creșterea capitalului de
finanțare a activităților de
CDI și transfer tehnologic.
Crearea unor mecanisme
instituționale de colaborare
între sistemul CDI si
mediul de afaceri.
Elaborarea și finanțarea
Planului sectorial de
cercetare-dezvoltare,
propriu MEAT.
1.5 Dezvoltarea unor sectoare integrate
pentru producția de baterii, componente
pentru turbine eoliene și componente pentru
panouri fotovoltaice, prin valorificarea
resurselor minerale și a materiilor prime
critice
Investiții în proiecte de
dezvoltare a unor ramuri
industriale integrate pentru
producția de baterii,
componente pentru turbine
eoliene și componente
pentru panouri fotovoltaice
2. Consolidarea
poziției României pe
piața internațională
prin creșterea
volumului
exporturilor
industriale și
creșterea rezilienței
lanțurilor de
aprovizionare
2.1 Creșterea volumului exporturilor
industriale și extinderea pieței de export
pentru produsele industriale românești
Echilibrarea balanței
comerciale pentru
categoriile de produse
industriale
2.2 Sprijinirea rezilienței industriale a
României prin susținerea dezvoltării
clusterelor industriale pentru
internaționalizare și integrarea pe lanțurile
valorice europene și internaționale
Integrarea întreprinderilor
românești în lanțuri de
aprovizionare regionale și
clustere; creșterea gradului
de inovare și
internaționalizare a IMM-
urilor din industrie
3. Sprijin pentru
crearea de locuri de
munca de înaltă
calitate si calificarea
forței de muncă
3.1 Dezvoltarea de programe de formare
profesională adaptate la cerințele industriei
românești
Creșterea disponibilității și
pregătirii forței de muncă
din industrie
3.2 Stimularea antreprenorialului în contextul
Strategiei industriale a României
Stimularea înființării de
întreprinderi inovative în
sectorul industrial
4. Înlesnirea
accesului la finanțare
4.1 Implementarea schemelor de ajutor
pentru companiile din industrie
Adoptarea de măsuri de
sprijin pentru investiții
inovative în industrie
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 81
79
Obiective Generale Obiective Specifice Rezultate așteptate
a companiilor din
industrie
4.2 Facilitarea accesului la finanțări
alternative pentru companiile din industrie
Utilizarea fondurilor de risc,
a fondurilor de garantare
și/sau a altor instrumente
financiare pentru sprijinirea
accesului la finanțare a
întreprinderilor din industrie
5. Susținerea
potențialului
competitiv al
sectoarelor
industriale
energointensive
(prelucrarea
lemnului;
hârtie/produse din
hârtie;
cocserie/prelucrarea
țițeiului; produse
chimice; cauciuc și
mase plastice;
produse din minerale
nemetalice; industria
metalurgică)
5.1 Facilitarea accesului la finanțări
europene în vederea modernizării
activităților economice sau a activelor
existente în cadrul sectoarelor industriale
energointensive „
Elaborarea de noi măsuri
de sprijin pentru facilitarea
accesului la finanțare a
întreprinderilor din ramurile
industriale energointensive
5.2 Sprijinirea sectoarelor industriale
energointensive in vederea susținerii
costurilor de adaptare a acestora la dubla
tranziție, verde și digitală și a proiectelor
de
eficiență energetică în instalațiile industriale
Creșterea eficienței
energetice și a eficienței în
utilizarea resurselor
primare la nivelul producției
industriale în sectoarele
energointensive
5.3 Dezvoltarea industriei auto românești
prin susținerea producției de componente
electrice
Elaborarea de scheme de
sprijin pentru diversificarea
ofertei industriei auto
5.4 Promovarea modelelor de economie
circulară a materiilor prime
Elaborarea de noi măsuri
de sprijin pentru facilitarea
creării modelului de
economie circulară a
materiilor prime
5.5 Susținerea proceselor tehnologice
nepoluante, electrificarea proceselor de
producție sau trecerea la utilizarea
hidrogenului obținut din surse regenerabile
de energie sau gaze naturale
Elaborarea de scheme de
sprijin pentru susținerea
proceselor tehnologice
nepoluante, electrificarea
proceselor de producție
sau trecerea la utilizarea
hidrogenului
6. Consolidarea si
modernizarea unui
cadru de politici de
sprijin a dezvoltării
industriale
6.1 Extinderea ponderii naționale a lanțurilor
valorice în anumite sectoare considerate
strategice pentru economia românească și
de înaltă tehnologie
Lanțuri valorice extinse
pentru sectoare industriale
strategice
6.2 Susținerea implementării planului de
măsuri privind tranziția industrială (Industrie
4.0) din cadrul Strategiei Naționale de
Competitivitate 2021-2027
Atingerea țintelor asumate
în planul de măsuri pentru
gestionarea tranziției
industriale
82 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
80
8 INDICATORI DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE
Indicatorii de monitorizare și evaluare sunt stabiliți pe baza obiectivelor generale și specifice detaliate în secțiunea 5 din strategie. Indicatorii
selectați oferă informații relevante cu privire la progresul și impactul activităților desfășurate pe perioada de implementare a strategiei 2024-
203054, în corelație cu planul de acțiune care va completa strategia.
Tabelul 9: Indicatorii de monitorizare și evaluare
Obiectiv Indicator Tip indicator Unitate de
măsură/Sursă
Valoare de
bază (2021)
Țintă 2027 Țintă 2030
Obiectiv general 1
Modernizarea industriei
românești prin tehnologizare
avansată, eficientizarea
produselor și proceselor, și
promovarea inovației
sustenabile, cu accent pe
trecerea la economia circulară
Productivitatea aparentă a
muncii în industrie (VAB/pers
ocupată) –
Rezultat Mii Euro/
Eurostat; tabela
sbs_sc_ovw
23,4 28,6 31,3
OS 1.1 Promovarea adoptării
tehnologiilor de vârf în toate
ramurile industriale pentru a
crește eficiența și
competitivitatea
Valoarea investițiilor în mașini
și echipamente în industrie
Realizare mil. Euro/
Eurostat; tabela
sbs_ovw_act
5.063,6 5.192 7.000
OS 1.2 Reducerea consumului
de resurse și a externalităților
prin îmbunătățirea eficienței
energetice și a proceselor de
producție
Intensitatea energetică a PIB Realizare Kilograme în
echivalent petrol
per 1000 Euro/
Eurostat; tabela
nrg_ind_ei
186,79 155,0 105
54 Orizontul de 5 ani al strategiei este considerat ca o etapă intermediară, urmând ca obiectivele și țintele să fie reevaluate la orizontul anului 2030.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 83
81
Obiectiv Indicator Tip indicator Unitate de
măsură/Sursă
Valoare de
bază (2021)
Țintă 2027 Țintă 2030
OS 1.3 Accelerarea tranzițiilor
verzi și digitale prin stimularea
dezvoltării industriei verzi bazate
pe principiile durabilității,
inovației tehnologice și reducerii
la minimum a impactului climatic
Proiecte sprijinite în industria
verde
Realizare mil. lei/MySMIS 0 9.420 9.420
OS 1.4 Stimularea contribuției
activităților de CDI la
dezvoltarea economică și a
transferului tehnologic și de
cunoaște dinspre sectorul de
cercetare către mediul economic
Întreprinderi care
beneficiază de sprijin (din
care: micro, mici, medii, mari)
IMM-uri care introduc inovații
în materie de produse sau
procese
Realizare
Rezultat
Număr/PNCDI
2022-2027
Număr/PNCDI
2022-2027
80 (68 IMM, 13
Întreprinderi
mari)
80
120
120
160
160
OS 1.5 Dezvoltarea unor
sectoare integrate pentru
producția de baterii,
componente pentru turbine
eoliene și componente pentru
panouri fotovoltaice, prin
valorificarea resurselor minerale
și a materiilor prime critice
Schemă ajutor de stat
aprobată
Realizare număr 0 1 2
Număr apeluri lansate Realizare număr 0 2 4
Număr întreprinderi finanțate Realizare număr 0 15 30
Proiecte sprijinite în industria
verde
Realizare mil. Euro 0 250 750
Obiectiv general 2
Consolidarea poziției României
pe piața internațională prin
creșterea volumului exporturilor
industriale și creșterea rezilienței
lanțurilor de aprovizionare
Volumul exporturilor de
bunuri
Rezultat mil. Euro/
Eurostat; tabela
ext_lt_intratrd
91.972,8 123.252,3 142.680
Balanța comerciala Rezultat mil. Euro/
Eurostat; tabela
ext_lt_intratrd
-34.104,1 -36.000 -33.000
OS 2.1 Creșterea volumului
exporturilor industriale și
extinderea pieței de export
pentru produsele industriale
românești
Companii sprijinite pentru
adaptarea produselor pentru
export
Realizare Număr/
Programul
Innovation (M
Finante)
0 1.835 1.835
84 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
82
Obiectiv Indicator Tip indicator Unitate de
măsură/Sursă
Valoare de
bază (2021)
Țintă 2027 Țintă 2030
OS 2.2 Sprijinirea rezilienței
industriale a României prin
susținerea dezvoltării clusterelor
industriale pentru
internaționalizare și integrarea
pe lanțurile valorice europene și
internaționale
Nr. clustere asistate
Nr. IMM din clustere asistate
Realizare Număr/MySMIS 0 60
1.500
60
1.500
Obiectiv general 3
Sprijin pentru crearea de locuri
de munca de înalta calitate si
calificarea forței de muncă
Număr angajați în activități
bazate pe cunoaștere (KIABI)
Rezultat număr persoane/
Eurostat; tabela
sbs_ovw_act
748.515 835.325 835.325
OS 3.1 Dezvoltarea de
programe de formare
profesională adaptate la
cerințele industriei românești
Număr absolvenți ȘTIM (KPI) Rezultat Număr
absolvenți de
învățământ
superior în
științe,
matematică,
TIC, industrie
prel., construcții
- la 1000
persoane 20-29
ani/ Eurostat;
tabela
educ_uoe_grad0
4
19,1 20,9 21,0
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 85
83
Obiectiv Indicator Tip indicator Unitate de
măsură/Sursă
Valoare de
bază (2021)
Țintă 2027 Țintă 2030
Număr femei absolvente
ȘTIM (KPI)
Rezultat Număr femei
absolvente de
învățământ
superior în
științe,
matematică,
TIC, industrie
prel., construcții
- la 1000
persoane 20-29
ani/ Eurostat;
tabela
educ_uoe_grad0
4
16,8 18,0 19,0
Locuri de muncă create în
entitățile care beneficiază de
sprijin (cod UE RCR01)
Realizare număr 0 5.800 5.800
Număr de programe de
formare profesională
finanțate
Realizare număr 0 10 10
Participanți care obțin o
calificare la încetarea calității
de participant (Cod UE
EECR03)
Realizare număr persoane 0 6.000 6.000
Participanți aflați în căutarea
unui loc de muncă la
încetarea calității de
participant (cod UE EECR01)
Realizare Număr persoane 0 1.000 1.000
OS 3.2 Stimularea
antreprenorialului în contextul
Strategiei industriale a României
Înmatriculări de firme în
sectorul industrial
Realizare Număr/ Eurostat;
tabela
bd_l_form
6.886 9.743 15.500
Numărul total al firmelor din
industrie
Realizare Număr/ Eurostat;
tabela
bd_l_form
81.383 90.126 106.626
86 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
84
Obiectiv Indicator Tip indicator Unitate de
măsură/Sursă
Valoare de
bază (2021)
Țintă 2027 Țintă 2030
Obiectiv general 4
Înlesnirea accesului la finanțare
a companiilor din industrie
Investiții brute în industrie Rezultat mil. Euro/
Eurostat; tabela
sbs_sc_ovw
8.848,27 11.362 11.362
OS 4.1 Implementarea
schemelor de ajutor pentru
companiile din industrie
Investiții străine directe în
domeniul industrie (BNR)
Realizare mil. Euro/ BNR;
tabela IDT6T_T
10.039,36 11.695 12.000
Cifra de afaceri Realizare mil. Euro/
Eurostat; tabela
sbs_sc_ovw
116.173,99 155.684 180.224
Cheltuieli pentru C&D
industrie (KPI)
Realizare mil. Euro/
Eurostat; tabela
rd_e_gerdtot
689,8 1.410 1.850
OS 4.2 Facilitarea accesului la
finanțări alternative pentru
companiile din industrie
Investiții brute în bunuri
corporale (KPI) - cod
GRSINV_TNCA_MEUR
(Industrie extractivă și
prelucrătoare)
Realizare Mil. Euro/
Eurostat; tabela
sbs_ovw-act
8.848,3 9.600,0 10.100,0
Valoarea ajutoarelor de stat
acordate
Realizare mil. Lei 0 4.000 4.000
Număr întreprinderi asistate
prin instrumente financiare
(RCO03)
Realizare Număr –
MySMIS
POCIDIF
0 490 490
Obiectiv general 5
Susținerea potențialului
competitiv al sectoarelor
industriale energointensive
Productivitatea aparentă a
muncii în sectoarele energo-
intensive
(VAB/pers ocupată)
Rezultat mii Euro/
Eurostat; tabela
sbs_ovw_act
28,2 29,0 32,0
OS 5.1 Facilitarea accesului la
finanțări europene în vederea
modernizării activităților
economice sau a activelor
existente în cadrul sectoarelor
industriale energointensive
Nr. contracte finanțare
europene pentru întreprinderi
activând in sectoare
industriale energointensive
Realizare număr 0 130 130
OS 5.2 Sprijinirea sectoarelor
industriale energointensive in
Schemă ajutor de stat
aprobată
Realizare număr 0 1 1
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 87
85
Obiectiv Indicator Tip indicator Unitate de
măsură/Sursă
Valoare de
bază (2021)
Țintă 2027 Țintă 2030
vederea susținerii costurilor de
adaptare a acestora la dubla
tranziție, verde și digitală
Număr apeluri lansate Realizare număr 0 3 3
Număr întreprinderi finanțate Realizare număr 0 150 150
Nr. întreprinderi finanțate pe
măsura de investiții I.5 PNRR
– Asigurarea eficienței
energetice în sectorul
industrial
Realizare număr 0 30 30
OS 5.3 Dezvoltarea industriei
auto românești prin susținerea
producției de componente
electrice
Valoare proiecte
implementate apelul de
microelectronică - producție
chipuri/ semiconductori
(IPCEI ME-CT)
Realizare mil. Lei 0 2.100 2.100
Valoare proiecte
implementate Măsura de
investiții I.4 Lanț industrial de
producție și/sau asamblare
și/sau reciclare a bateriilor, a
celulelor și panourilor
fotovoltaice
Realizare mil. Lei 0 398 398
OS 5.4 Promovarea modelelor
de economie circulară a
metalelor uzuale
Volum metale feroase
recuperate, reciclate și
exportate
Realizare Mii tone
(COMTRADE)
1600 500 200
Volum metale neferoase
recuperate, reciclate și
exportate (aluminiu, cupru,
zinc)
Realizare Mii tone
(COMTRADE)
82 25 5
OS 5.5 Susținerea proceselor
tehnologice nepoluante,
electrificarea proceselor de
producție sau trecerea la
utilizarea hidrogenului obținut
din surse regenerabile de
energie sau gaze naturale
Schemă ajutor de stat
aprobată
Realizare număr 0 1 1
Număr apeluri lansate Realizare număr 0 3 3
Număr întreprinderi finanțate Realizare număr 0 30 30
88 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
86
Obiectiv Indicator Tip indicator Unitate de
măsură/Sursă
Valoare de
bază (2021)
Țintă 2027 Țintă 2030
Obiectiv general 6
Consolidarea si modernizarea
unui cadru de politici de sprijin a
dezvoltării industriale
Ponderea industriei în PIB -
Calculat pe baza volumelor în
lanț (2010=100)
Rezultat Procent/
Eurostat; tabela
nama_10_a10
19,7 19,0 18,7
OS 6.1 Extinderea ponderii
naționale a lanțurilor valorice în
anumite sectoare considerate
strategice pentru economia
românească și de înaltă
tehnologie
Participarea în lanțurile
globale de valoare, ca
proporție în exporturile brute
(integrare în amonte,
integrare în aval)
Realizare Procent/ OCDE -
TiVA
47,755 +3pp +5pp
OS 6.2 Susținerea implementării
planului de măsuri privind
tranziția industrială (Industrie
4.0) din cadrul Strategiei
Naționale de Competitivitate
2021-2027
Nr. reuniuni CIC Realizare număr 0 4 7
Număr proiecte contractate în
cadrul Acțiunii – 1.4
POCIDIF: Dezvoltarea
competențelor pentru
specializare inteligentă,
tranziție industrială și
antreprenoriat – componenta
de tranziție industrială
Realizare număr 0 100 100
55 Date aferente anului 2018
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 89
87
9 PROCEDURI DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE
Monitorizarea Strategiei industriale a României are ca scop punerea în practică a
acțiunilor și activităților prevăzute de strategie, cât și examinarea progreselor în îndeplinirea
obiectivelor. De aceea, un proces complet de monitorizare include, de asemenea, examinarea
progreselor către obținerea rezultatelor și raportarea lor.
Evaluarea strategiei vizează aprecierea măsurii în care obiectivele sale își dovedesc
relevanța pentru părțile interesate, în mod particular, și pentru economie și societate, în
general. În același timp, o evaluare de calitate privește eficiența și eficacitatea strategiei,
impactul ei și gradul în care ea este sustenabilă.
Sistemul de monitorizare și evaluare a Strategiei industriale a României 2024-2030 este
construit pe cadrul logic al strategiei, în structura căreia obiectivele generale sunt corelate cu
cele specifice iar realizarea activităților contribuie la rândul său, la îndeplinirea obiectivelor
specifice.
Îndeplinirea obiectivelor Strategiei industriale a României 2024-2030 presupune un
proces de planificare a resurselor și activităților. Însă, o caracteristică extrem de importantă a
acestui proces este că resursele și activitățile nu sunt exclusiv în subordinea sau sub controlul
MEAT, ci și în cele ale altor autorități publice centrale. De aceea, monitorizarea și evaluarea
Strategiei necesită o planificare atentă și un efort de coordonare deloc neglijabil. Această
provocare este generată de descentralizarea structurilor și programelor guvernamentale cu
impact asupra politicilor industriale sub multiplele sale aspecte (financiar, de mediu, de
securitate, inovare-cercetare-dezvoltare).
În consecință, ar trebui să existe o relație clară între monitorizarea implementării și
implementarea de zi cu zi a strategiei, prin conexiune cu programele gestionate de MEAT sau
programe aflate în responsabilitatea altor autorități publice cu impact asupra politicii industriale.
Astfel, este necesar un efort consistent de coordonare internă și externă și de schimb de date
pentru monitorizarea implementării Strategiei.
O altă provocare a procesului de monitorizare și evaluare îl reprezintă colectarea datelor
pentru indicatorii selectați. O serie de indicatori, îndeosebi cei din categoria celor de impact și
de efect, se bazează pe surse statistice oficiale, care înregistrează un decalaj de cel puțin un
an față de anul curent și de doi în cele mai multe cazuri.
Tabelul 10: Matricea logică a sistemului de monitorizare și evaluare a Strategiei industriale a României
Logica
Strategiei
industriale a
României
Indicatori Teme de
monitorizare și
evaluare
Caracteristicile la care se referă indicatorii
Obiective
generale
Efecte Monitorizarea
și evaluarea
Schimbările generate la nivel sectorial sau regional, în
modul de formulare și punere în aplicare a politicilor,
în puterea de influență asupra deciziilor
90 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
88
Logica
Strategiei
industriale a
României
Indicatori Teme de
monitorizare și
evaluare
Caracteristicile la care se referă indicatorii
Obiective
specifice
Realizări impactului
Strategiei
Monitorizarea
și evaluarea
implementării
Strategiei
Modificări ale stării beneficiarilor prin intermediul
rezultatelor obținute la nivelul acestora, al mediului
în care activează
Acțiuni Procese Sarcinile efectuate pentru transformarea resurselor
în rezultate
Intrări
(Resurse)
Intrări
(Resurse)
Resurse umane, materiale și financiare necesare
sistemului de M&E și pentru îndeplinirea acțiunilor
Sistemul de monitorizare și evaluare este conceput din trei subsisteme concentrate pe:
oameni, structuri instituționale și relațiile interne și externe sistemului de monitorizare
și evaluare
date colectate sistematic;
utilizarea datelor și a informațiilor construite pe baza acestora pentru luarea deciziilor
la nivelul MEAT.
Sistemul de monitorizare al Strategiei industriale a României se bazează pe colectarea
datelor referitoare la indicatorii utilizați în cadrul strategiei și prezentați în Capitolul 8. Indicatori
de monitorizare și evaluare, Tabelul 9:
date statistice (pentru indicatorii de rezultat asociați obiectivelor specifice ale
Strategiei). Acestea vor fi furnizate de sistemele prin statistice
naționale/europene/OECD;
date provenite din sistemele de raportare aferente implementării programelor cu
finanțare europeană (SMIS/MySMIS, PNRR);
baza de date a MEAT pentru monitorizarea rezultatelor schemelor de stat aflate în
implementare sau care urmează a fi implementate;
reluarea mecanismului de consultare cu factorii interesați implicați în etapa de
elaborare a documentului pe durata perioadei de implementare a strategiei;
alte date calitative și/sau cantitative provenite din rapoarte, strategii, strategii cu
impact asupra sistemului industrial, chestionare și analize referitoare la sistemul
industrial realizate în cadrul MEAT.
Pe baza datelor colectate, procesul de evaluare al Strategiei industriale a României se
va realiza periodic, în două etape: o etapă intermediară (2027) și una la finalizarea perioadei de
implementare (2030). Evaluarea va viza gradul de atingere al indicatorilor Strategiei industriale
a României conform Tabelul 9, numărul, valoarea și rezultatele proiectelor finanțate, precum și
gradul de corelare între țintele diferitelor strategii. Rezultatul primei evaluări (anul 2027) și
consolidarea lor (2028) vor conduce la diferențierea industriilor prioritare și actualizarea
obiectivelor. Criteriile de măsurare avute în vedere prin indicatorii de rezultat vizează fiabilitatea
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 91
89
indicatorilor, validitatea, reactivitatea (modificarea în timp), acuratețea datelor, fezabilitatea
(dacă acești indicatori pot fi obținuți ușor) și relevanța în privința atingerii obiectivelor strategice.
Procesul de evaluare va putea fi realizat fie prin implicarea resursei umane din cadrul MEAT,
fie cu experți externi.
Strategia nu condiționează ca actualele programe să fie modificate, ci se va ține cont
de prioritățile și angajamentele deja stabilite cu Comisia Europeană și statuate prin programele
aprobate și aflate în implementare. Prevederile strategiei vor contribui la fundamentarea
formulării pozițiilor naționale în contextul pregătirii cadrului financiar multianual pentru perioada
post-2027.
92 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024
90
10 INSTITUȚII RESPONSABILE
Instituțiile responsabile pentru implementarea Strategiei industriale a României 2024-
2030 sunt:
- Ministerul Economiei, Antreprenorialului și Turismului, în calitate de coordonator,
inclusiv prin Comitetul Interministerial pentru Competitivitate;
- Ministerul Energiei;
- Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin finanțarea din politica de coeziune
și PNRR;
- Ministerul Educației;
- Ministerul Muncii și Protecției Sociale;
- Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării;
- Agențiile de Dezvoltare Regională.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1214 bis/3.XII.2024 93
91
11 IMPLICAȚII BUGETARE ȘI SURSELE DE
FINANȚARE
Sursele de finanțare disponibile pentru perioada 2024-2030, destinate implementării
Strategiei industriale a României, furnizează un sprijin fără precedent atât pentru companii, cât
și pentru angajații din sectoarele industriale. Aceste surse de finanțare sunt prezentate în mod
detaliat în Tabelul 8: Programe de finanțare identificate pentru sprijinirea implementării
Strategiei industriale a României 2024-2030. Cartografierea este realizată pe baza celor trei
componente principale:
finanțare europeană nerambursabilă: PNRR, FEDR, FSE+, FTJ, FM, etc
finanțare rambursabilă: BEI, BERD, BID
programe finanțate de la bugetul de stat: MEAT, MF, ME, MCID, cu încadrare în
creditele de angajament și creditele bugetare aprobate anual prin legile bugetare, în
condițiile legii, ordonatorilor principali de credite implicați.
capital privat atras prin coparticiparea în programele de finantare ale UE.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu