2620. Te crezi sarac? România vs. media UE: indicatorii- cheie ai sărăciei

 

În ultimii 5 ani, evoluția gradului de sărăcie din România prezintă un paradox: deși țara a înregistrat o creștere economică solidă și progrese remarcabile în reducerea sărăciei pe termen lung, ea continuă să rămână în topul țărilor Uniunii Europene în ceea ce privește riscul de sărăcie și excluziune socială. 

Practic, ritmul de dezvoltare a crescut nivelul de trai general, însă falia dintre categoriile vulnerabile și restul populației a rămas una dintre cele mai adânci din UE.

Situația detaliată a României comparativ cu restul blocului comunitar se prezintă astfel:

Indicator (Date Eurostat recente)	Situația în România	Situația în Restul UE / Comparație
Sărăcia Materială și Socială Severă	17,2% - 17,5% din populație	Locul 1 în UE (peste Bulgaria - 16,6% și Grecia - 14%).
Rata Sărăciei Subiective (oamenii care se consideră săraci)	23,8% (în scădere accentuată de la ~36% în 2018)	Locul 4 în UE. Media UE este de 17,4%. Cel mai bine stau Țările de Jos și Germania (7,3%).
Sărăcia în rândul angajaților (Working Poor)	15,3% (media pe ultimii 5 ani)	Cea mai mare rată din UE. În Finlanda este 2,8%, iar media UE este de 8,8%.
Puterea de cumpărare (PIB per capita la PPP)	A ajuns la 79% din media UE	A depășit țări precum Ungaria, Croația și Slovacia, coborând pe locul 7 în topul celor mai sărace țări după acest indicator.

 Principalele tendințe în ultimii 5 ani

• Reducere record, dar punct de pornire critic: Potrivit datelor Eurostat analizate de Financer, în ultimul deceniu România a redus indicatorul general de sărăcie cu 21,8%, fiind pe locul 5 în UE la ritmul de recuperare. Cu toate acestea, pentru că am plecat de la un nivel extrem de abandon social, măsurile nu au fost suficiente pentru a părăsi complet subsolul clasamentului. 
• Scăderea constantă a sărăciei subiective: Românii se simt tot mai puțin săraci de la an la an. Datele Eurostat citate de Calea Europeană arată o traiectorie clară: de la 35,8% în anul pandemic 2020, rata a scăzut treptat la 29% (2021), 26% (2022) și a atins cel mai mic nivel din ultimii 6 ani în 2024, respectiv 23,8%. 
• Fenomenul „Sărac deși muncesc”: O vulnerabilitate cronică autohtonă rămâne ineficiența salariului minim de a acoperi coșul minim de consum. Rapoartele Fundației Friedrich Ebert România evidențiază că 1 din 7 muncitori români nu își poate asigura cheltuielile de bază, bărbații (18,9%) fiind mai afectați statistic decât femeile (10,3%) din cauza ponderii mari a muncii necalificate în construcții sau agricultură. 
• Răsturnări în restul UE: În timp ce România și-a îmbunătățit indicatorii macro, alte țări au regresat. De exemplu, Ungaria a înregistrat o scădere severă a nivelului de trai, ajungând în privința consumului individual efectiv (AIC) sub Bulgaria, devenind cea mai slab plasată din UE la acest capitol.