Multe orase din Ro si Europa au renuntat la tramvaie. Ulterior au regretat aceasta hotarare ce credeau ca avantajeaza.Aglomerația și poluarea au demonstrat că decizia a fost o greșeală, determinând o revenire in mare la acest mijloc de transport.
Între anii 1950 și 1980, viziunea urbanistică punea mașina personală în centrul orașului. Șinele de tramvai erau văzute ca un blocaj care îngusta benzile destinate autoturismelor.
- Costurile de întreținere: Infrastructura veche necesita investiții mari pentru modernizare. Multe administrații au preferat să înlocuiască tramvaiele cu autobuze diesel sau troleibuze, care păreau mai flexibile și mai ieftine pe termen scurt.
- Lipsa de viziune pe termen lung: În România, mai ales în anii '90 și 2000, subfinanțarea transportului public a dus la degradarea căilor de rulare. Liniile au fost scoase sub pretextul fluidizării traficului și al eliberării bulevardelor.
De ce au regretat orașele această decizie
- Blocajele în trafic: Autobuzele introduse în locul tramvaielor au rămas blocate în aceleași ambuteiaje cu mașinile personale. Capacitatea lor de transport s-a dovedit mult prea mică pentru orele de vârf.
- Poluarea și zgomotul: Trecerea la autobuze pe motorină a crescut nivelul de emisii și de zgomot în zonele centrale. Tramvaiul modern s-a dovedit a fi mult mai silențios și complet nepoluant la nivel local.
- Costuri uriașe de reconstrucție: Orașele care au realizat greșeala au fost nevoite să cheltuiască sume imense pentru a reconstrui infrastructura de la zero.
Exemple din România și Europa
- Franța (un exemplu de revenire spectaculoasă): Aproape toate orașele franceze, inclusiv Parisul, și-au desființat tramvaiele până în anii '60. Începând cu orașul Nantes în 1985, Franța a declanșat o adevărată renaștere a tramvaiului, construind astăzi zeci de rețele moderne.
- Marea Britanie și Spania: Orașe precum Manchester, Edinburgh, Madrid sau Barcelona au eliminat liniile istorice, doar pentru a investi miliarde de euro decenii mai târziu în sisteme moderne de metrou ușor și tramvai.
- România: mai multe orașe au renunțat complet la tramvai, precum Brașov (desființat în 2006), Constanța (2008), Sibiu (2011) sau Botoșani (înlocuit cu autobuze). În prezent, orașe precum Brașov sau Constanța analizează sau caută fonduri europene pentru reintroducerea tramvaiului sau a unor sisteme similare de transport pe șină, recunoscând limitele transportului exclusiv rutier.
Reșița. Este singurul oraș din țară care a desființat tramvaiul (în 2011), a regretat decizia și l-a reconstruit complet de la zero cu fonduri europene, reluând circulația cu tramvaie noi.
Ploiestiul, blamat de catre unii soferi, s-a incapatanat sa pastreze aceste mijloace. Acestia (soferii) vad doar interesul propriu, nu vor sa inteleaga faptul ca interesul orasului este transportul de masa din urmatoarele motive:
1- viteza de deplasare: tramvaiul are cale dedicata si prioritate, mai ales pentru ca transporta in acelasi timp mult mai multe persoane decat autoturismele care circula pe aceeasi suprafata ocupata si revendicata pt. trafic.
2- eficienta: cu toate costurile adunate, intr- o zi de functionare, complet plin sau mai putin, per total nr. de persoane, cheltuielile sunt cele mai mici inclusiv cu amortismentul caii de rulare si al pretului sau de achizitie ca mijloc de transport, in acelasi timp avand capacitate mare de preluare la ore de varf.
3- SIGURANTA: dupa metrou este cel mai sigur mijloc de transport terestru, calitate absolut indiscutabila.
Pe scurt: orasele mari au nevoie de astfel de mijloace de transport in comun care se modernizeaza continuu si devin tot mai confortabile si economice. Orasele moderne au orientarea majora catre transportul in comun, indeosebi electric, mai ales de cand, unele dintre ele, isi fabrica propria energie electrica.
Alex Stoian
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu