Se afișează postările cu eticheta alex stoian. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta alex stoian. Afișați toate postările

28 septembrie 2026

2654. Buldozerul UTB S1800 si Buffel 180: singura reusita tehnica romano- germana


Post

Acest articol clarifică parcursul istoric al produsului, demontând miturile și restabilind adevărul tehnic si istoric pe baza documentației de uzină.
 
   Buldozerele UTB din seria medie-grea reprezintă un capitol fascinant și mai puțin cunoscut din istoria industriei de utilaje din România, evidențiind o colaborare tehnică directă între Uzina Tractorul Brașov (UTB) și parteneri din Republica Federală Germană (RFG). În perioada Războiului Rece, când majoritatea utilajelor din blocul estic se bazau pe tehnologie sovietică, România a reușit să producă sub licență vest-germană utilaje competitive la nivel european.
 Originea proiectului: parteneriatul UTB și MKW (Büffel)

25 septembrie 2026

2652. Romania intre fostele tari de rit comunist europene: e mai bine sau mai rau?

  
  Analiza țărilor din fostul bloc comunist după căderea regimurilor socialiste arată o divergență economică masivă. În timp ce statele care s-au integrat rapid în Uniunea Europeană au înregistrat salturi uriașe, țările din fostul spațiu sovietic (non-UE) sau din Asia Centrală au rămas în urmă.
    Structura actuală a acestor economii se împarte în funcție de venituri, standard de viață, costul coșului zilnic și regimul proprietăților:
 Clasificarea veniturilor și a standardului de viață (PIB per capita PPP)
Standardul de viață și veniturile sunt cel mai bine reflectate de PIB-ul pe cap de locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare (PPP). Țările se împart în trei mari categorii: 
  • Grupul de top (Venituri mari): Slovenia, Cehia, Estonia și Lituania. Aceste state au depășit deja câteva țări din Europa Occidentală (cum ar fi Spania sau Grecia) la puterea de cumpărare. 
  • Grupul de Mijloc (Venituri medii-mari): România, Polonia, Ungaria, Letonia și Slovacia. România și Polonia au avut cele mai rapide ritmuri de recuperare (convergență) economică din regiune în ultimele două decenii.
  • Grupul rămas în urmă (Venituri medii-mici / mici): Bulgaria (cea mai săracă din UE), o duce mult mai bine si e urmată la distanță mare de statele non-UE precum Ucraina, Moldova și țările din Asia Centrală (Uzbekistan, Tadjikistan), unde standardele sunt drastic reduse. 
 Coșul zilnic și costul vieții
Raportul dintre prețurile alimentelor/serviciilor și salarii definește accesibilitatea vieții de zi cu zi: 
Categoria de țăriNivelul prețurilor la alimentePuterea de cumpărare a coșuluiExemple
Puteri de cumpărare ridicateMediu spre ridicatFoarte bună. Salariile acoperă ușor coșul de bază și permit economii.Cehia, Slovenia, Estonia
Echilibru în TranzițieMediuÎn creștere. Prețurile s-au aliniat la media UE, dar salariile încă recuperează, rapid.România, Polonia, Ungaria
Vulnerabilitate EconomicăScăzut (valoare nominală)Redusă. Deși prețurile par mici pentru un străin, coșul zilnic consumă o parte uriașă din venitul local.Moldova, Ucraina, Macedonia de Nord
Proprietățile și situația locuitorilor (Housing)
Una dintre cele mai interesante moșteniri ale comunismului este rata uriașă a proprietății private asupra locuințelor. După 1989, fostele state socialiste au privatizat masiv fondul de locuințe de stat către chiriași, la prețuri derizorii.
  • Campioanele proprietății: România ocupă constant primul loc în Europa (peste 95% dintre locuitori sunt proprietari), urmată îndeaproape de Slovacia, Ungaria, Croația și Lituania.s
  • Contrastul cu Vestul: În timp ce în Germania sau Elveția jumătate din populație locuiește cu chirie, în Europa de Est proprietatea este un pilon de siguranță socială.
  • Provocarea actuală: Deși est-europenii sunt "bogați în cărămizi", calitatea fondului locativ (blocuri vechi nerezolvate termic) și accesibilitatea creditelor ipotecare pentru tineri în orașele mari (Varșovia, Praga, București) au devenit probleme majore în ultimii ani. 

    "Alex Stoian"

21 septembrie 2026

2646. INCAPABILI

 ORIBIL!

Lucrand cu AI la o serie de documentari, mi-a trantit asta:

"În socialism, sistemul s-a manifestat ca o uzină socială. Intrarea era obligatorie pentru toți, parcursul era strict ghidat de manualul unic, iar realizarea finală era integrarea perfectă în angrenajul industrial al statului. A produs specialiști de excepție în inginerie și cercetare teoretică, dar a lăsat în urmă o masă de oameni incapabili să acționeze în afara directivelor de la centru.".
"...incapabili să acționeze în afara directivelor de la centru. "
Sa nu va mai mirati ca avem psdeii,sosocii si auricii la conducere!!!!
Sper sa intelegeti imaginea pe care am realizat-o:


18 septembrie 2026

2644. Cine a copiat pe cine? Buran versus Columbia

Sistemul sovietic functional  "Spiral"

 
In discutiile mondiale cu privire la tehnica aerospatiala exista doua subiecte care nasc animozitati mereu cand sunt deschise, acestea pornind dintr-un mit urban comun cu altele, privind cercetarea si industria sovietica: acuzatiile de copiere a absolut tot ceea ce a fost generat de acest stat.
  Cred ca aceasta acuza porneste de la putina cunoastere a istoriei cercetarii si productiei industriale a acelei zone a lumii, confundand cu licente legale de exemplu, inca din perioada tarista (tehnica automobila militara de ex., recte Austin- Putilov) si necesitatea de industrializare rapida a URSS-ului format dintr-un imperiu majoritar agrar,medieval, inapoiat pe toate planurile, necesitate care a insemnat licente si parteneriate economice diverse (  Ford, Christie's, etc.) in toate planurile stiintifico-industriale. Desigur, nestiutorii si cei care "invata" istoria pe jumatate sau sfert sustin copierile masive. 
   In fapt, URSS nu a depasit alte state la spionajul economic si copiere, in unele cazuri "inspirarea" tehnologica fiind absolut geniala, dand rezultate incredibil de bune, dezvoltand enorm cunoasterea si realizarile mondiale.
   Fiind realisti, pragmatici, putem spune: automobilul initial, pornind de la da Vinci si Cugnot, a avut 3 roti, primul Mercedes fiind echipat la fel. Cine de la cine a furat ideea si apoi cine de la cine s-a inspirat sa aiba 4??? Deci: caruta avea 4...... Nu?

16 septembrie 2026

2641. Invazia chineza cu marfuri proaste dar ieftine. Cate tari din U.E. mai produc incaltaminte si confectii, inclusiv UK ?


   China chiar a invadat piata europeana cu produse ieftine, majoritar de slaba calitate, dar si cele de foarte buna calitate sunt cu mult mai ieftine decat cele europene, productia locala chineza beneficiind de subventii uriase de la statul comunist in intern dar si la desfacere, pe extern.
   Batalia real declarata intre industriile usoare europene versus China, este efectiv pe viata si pe moarte, total necinstita, facand UE sa gafaie efectiv si, usor-usor sa isi orienteze fabricatia ori in marginile estice, ori in zone foarte ieftine ale lumii.
   Interesant de vazut cum rezista Romania acestui asalt, in tandem cu restul UE:

Toate cele 27 de țări din Uniunea Europeană (UE) produc încălțăminte și confecții, însă volumele și importanța acestei industrii variază semnificativ de la un stat la altul. Principalii piloni industriali ai acestui sector din UE sunt Italia, Spania, Portugalia, Germania, Franța și România. 
Răspunsul la întrebarea legată de Regatul Unit (UK) este NU. Regatul Unit nu mai face parte din Uniunea Europeană de la finalizarea oficială a Brexit-ului, prin urmare nu este inclus în numărul statelor membre menționate mai sus.

13 septembrie 2026

2639. Fabrica romaneasca versus cea turceasca

Simulare
  Ultima mea perioada de angajat oriunde, din intreaga viata de pana acum, s-a terminat la finele definitive ale 90-ului, dupa o specializare ce mi a schimbat complet perceptia asupra vietii, revelatie mirifica realizata intr-o unitate de productie industriala din Turcia, un fel de "Aria 52 " pentru mine, atunci.
 Acolo am realizat distanta in ani-lumina la care erau faimoasele capabilitati romanesti de cele ale unui stat de care faceam mishto ca industrie si care pe zi ce trecea ne dadea peste nas invatandu-ne umilitor sa uitam de Iepoca de Abur.

 In primul rand, zidurile fabricilor turcesti erau colorate si curtile foarte aranjate, ingrijite si luminate noaptea ca ziua.
 In interior curatenie lucie, chiar si la  prelucrari prin aschiere si la turnatorie. Vazusem turnatorii in Ro, mai mici si mai mari, toate ca din Infern: toxice la maxim, intunecate si ziua, murdare, oribil de murdare, ca toata fabrica detinatoare, curent, frig, geamuri mizerabile si sparte. Oribil!!! Muncitorii si in anii socialismului si ulterior, in astfel de unitati retarde, cu conduceri politizate parazite, erau cenusii, alergati aiurea, continuu disperati sa faca combinatii, ciubucuri si sa duca acasa un surub, o siguranta, un carnat, o sticla de ulei. Grozava "siguranta" a zilei de maine era disperarea alimentarii casei si cadouri pentru medic, avocat, director, diriginte si altii. 
  Acestea se reflectau continuu in aspectul  si viata oribila de munca si de familie, desigur si a felului in care aratau fabricile.

08 septembrie 2026

2635. Avem locuri de munca, dar multi someri. De ce?

.
 Care este problema reală: salariile prea mici sau lipsa de adaptare a forței de muncă?

 Angajat- angajator. Este de fapt un conflict continuu? Sau impresia unui conflict aduce in piata muncii o discrepanta incredibila: existenta locurilor de munca diverse, dar lipsa dorintei de angajare a persoanelor disponibile. Practic, un paradox greu de inteles.

 Piața muncii din România pune la dispoziție o bază dinamică de aproximativ 30.000 de locuri de muncă vacante raportate oficial în evidențele ANOFM, la care se adaugă alte zeci de mii de posturi active pe platformele private de recrutare și prin portalul guvernamental de angajări publice Posturi Gov. 

  Problema grava: desi raportat la forta de munca neangajata, sunt mai putine locuri de munca, oriunde in tara, acestea sunt constant intre aceste cifre, in fapt NEOCUPANDU-SE statistic si real.
  Motivele sunt complexe si rezolvabile daca se va merge la radacina lor.
  Distribuția pe județe este profund inegală: peste 60% dintre oportunități și cele mai mari bugete de salarii se concentrează în 5-6 poli de dezvoltare economică, în timp ce restul județelor oferă cu precădere joburi în producție, comerț sau agricultură.
 Situația pe județe: distribuția ofertelor, salarii și cerințe
  Pentru o imagine de ansamblu clară, județele din România se împart în trei mari categorii de performanță economică și salarizare:

07 septembrie 2026

2634. Noi si vechi- benzi magnetice de magnetofon


 Ne tot "dam" cu magul, dar uitam cat de importanta e de fapt amarata aia de panglica fara de care acesta nu ar exista.
 Piața benzilor magnetice este împărțită astăzi în două tabere clare: benzi noi de producție curentă (fabricate cu tehnologie modernă) și benzi vintage (New Old Stock - NOS sau utilizate).

Alegerea benzii potrivite este la fel de importantă ca deținerea unui magnetofon bun. O bandă greșită vă poate distruge capetele aparatului prin abraziune sau le poate bloca cu o pastă lipicioasă în doar câteva minute de funcționare.
1. Producătorii de benzi noi (Producție curentă)
Spre surprinderea multor neinițiați, banda magnetică pe role încă se fabrică și oferă performanțe superioare celor din trecut, având o stabilitate chimică mult mai mare a liantului poliuretanic.

2633. Venituri salariale nete in Romania

 Pe baza celor mai recente date centralizate din piața muncii (Inspecția Muncii / REVISAL și analizele financiare ale Ziarul Financiar din a doua jumătate a anului 2026), numărul românilor cu salarii mari a crescut spectaculos, depășind 1,5 milioane de angajați care câștigă peste 1.000 de euro net. Cu toate acestea, piața muncii rămâne polarizată, restul de peste 72% dintre salariați situându-se sub acest prag. 

La un curs estimat de ~5 RON pentru 1 EUR, iată distribuția procentuală exactă a angajaților din România pe tranșe de venit net:
 Procentul angajaților din România pe tranșe de venit net (2026)
Venit Net Lunar (EUR)Echivalent în RON (Aprox.)% Angajați în acest interval% Cumulat (Câți câștigă PESTE acest prag)
Sub 1.000 EURSub 5.000 RON72,7%—
1.000 — 1.500 EUR5.000 — 7.500 RON13,5%27,3% încasează peste 1.000 EUR
1.500 — 2.000 EUR7.500 — 10.000 RON8,4%13,8% încasează peste 1.500 EUR
2.000 — 2.500 EUR10.000 — 12.500 RON1,3%5,4% încasează peste 2.000 EUR
2.500 — 3.000 EUR12.500 — 15.000 RON1,1%4,1% încasează peste 2.500 EUR
Peste 3.000 EURPeste 15.000 RON3,0%3,0% încasează peste 3.000 EUR



.