![]() |
| . |
A fost realizata odata cu la fel de fantasticul Observator seismologic de mai sus, la Muntele Rosu, nu la fel de secret, dar la fel de nelaudat si nemediatizat ca "Mare Realizare a Iepocii de Abur".
In statia electrica de 110 kv de la Maneciu, Centrul are 2 celule de 20kv de alimentare proprii, in afara de generatoarele diesel din facilitate.
Centrul de Comunicații prin Satelit de la Cheia (județul Prahova)
reprezintă cel mai important succes de infrastructură de sol din întreaga istorie a telecomunicațiilor românești. Proiectat și executat într-un ritm record, acesta a transformat România în prima țară din blocul comunist care a spart monopolul tehnologic estic, conectându-se direct la rețeaua globală capitalistă de sateliți.
Duelul global: INTELSAT vs. Intersputnik
În anii '60–'70, lumea comunicațiilor prin satelit era împărțită strict pe criterii ideologice:
- INTELSAT (Occidentul): Înființat în 1964 sub impulsul Statelor Unite, consorțiul opera o rețea globală de sateliți geostaționari comerciali. Era dominat tehnologic și financiar de americani.
- Intersputnik (Blocul Estic): Creat de Uniunea Sovietică în noiembrie 1971 ca replică directă la succesul INTELSAT. Semnatarii inițiali au fost statele din orbita Moscovei, inclusiv România, Polonia și Cuba. Rețeaua folosea inițial sateliții sovietici din clasa Molniya.
Miza României: Deși era membru fondator al Intersputnik, regimul de la București dorea independență diplomatică și economică față de Moscova. Conectarea directă la sateliții INTELSAT în octombrie 1976 prin antena Cheia 1 a permis României să transmită date, telefonie și imagini TV direct către Occident și restul lumii, ocolind complet filtrele și cenzura tehnică de la Moscova.
