2041."Ziua Eroilor",Comana,2021-videoreportaj.

   

.

Devenit traditional, acest eveniment creat de catre dl.g-al mr.av.rtr. Radu Theodoru, cunoscut scriitor de romane istorice dar si de SciFi si realizat impreuna cu A.R.P.I.A. si monahii Manastirii Comana, a fost impresionant ca de fiecare data, chiar cu audienta restransa din motive pandemice.

   Riguros si demn, petrecut in limitele necesare dar si impuse de ritualurile militare, evenimentul a prilejuit celor prezenti ca sa arate respectul si consideratia fata de inaintasii fara de care identitatea noastra ca popor si natie ar fi fost grav stirbite sau pierdute.
   Va invit in numele organizatorilor si al "Suntem Romania!" ca reporteri-cronicari, sa vedeti scurta filmare a momentelor importante petrecute in data de 10 iunie in incinta Manastirii Comana.

2026. Ghicitoare cu rafinarie istorica (adică "Steaua Română "Câmpina, fondata in 1895)

,

.

     Avem doua harti ale acestei rafinarii unice in lume, inca in picioare, un adevarat monument al puterii industriale petroliere române: una din 1909 si una din 1944
     Folosindu-va de Google Earth aratati-ne ce cladiri sau instalatii mai sunt in picioare in ziua de azi.
      Dati click pentru marire.

1951. "Sefu',am pierdut camionu',e in Dunare!""Bine, ia cheile de la altu' si continua treaba!"-În numele luminii - despre construirea Hidrocen...

   Se castiga atat de bine, incat nu-si permitea nimeni sa piarda timpul si sa nu-si indeplineasca norma.

   Recorduri bune, unice in lume, care au adus bine unei tzari, dar si recorduri mai putin bune, tipice oricarui stat care se dezvolta si lupta ca sa sara peste etape, sa fie in randul lumii.

   O poveste vesel-trista despre cum se creste o lume civilizata, moderna, pe inevitabilele ruine ale celei vechi.

1950. Ce nu stim sa citim despre daci:

(Deceneu) i-a instruit în aproape toate ramurile filosofiei, căci el era în aceasta un maestru priceput. El i-a învăţat morala (…), i-a instruit în ştiinţele fizicii (…), i-a învăţat logica, făcându-i cu mintea superiori celorlalte popoare (…), demonstrându-le teoria celor 12 semne ale zodiacului, le-a arătat orbita lunii, şi cum globul de foc al Soarelui întrece măsura globului pământesc şi le-a expus sub ce nume şi sub ce semne cele 346 de stele trec în drumul lor cel repede de la răsărit şi până la apus, spre a se apropia sau îndepărta de polul ceresc. (Iordanes, Getica, XI, 69-70).

Dio Cassius – “Decebal era foarte priceput în planurile de război şi iscusit în înfăptuirea lor, ştiind să aleagă prilejul de a-l ataca pe duşman şi a se retrage la timp. Dibaci în a întinde curse, era un bun luptător şi se pricepea să folosească izbânda, dar şi să iasă cu bine dintr-o înfrângere. Din aceasta pricină, mult vreme a fost un duşman de temut pentru romani.”

DA PAGINA!

1239.Mărturiile unui ofițer din Corpul Voluntarilor Ardeleni de la Hârlău.

.

 

 Tot pe la sfârşitul lunii dec. 1917, înființându-se la Hârlău Corpul de voluntari ardeleni-bucovineni am fost trimişi şi vărsați cu toții acolo, înființându-se 3 regimente: Reg. 1 Turda, în satul Scobinți, de lângă Hârlău; Reg. 2 Alba-Iulia, în localitatea Cotnari şi Ceplenița şi Reg. 3 Avram Iancu, în satul Deleni, la 4 km nord-est de Hârlău, regiment care s-a înființat ulterior, după dezastrul suferit de soldații ardeleni în Basarabia, care au reuşit să fugă din captivitatea bolşevicilor, aşa cum am reuşit şi eu, ceea ce voi povesti îndată pe pagina  care va urma. Comandantul Corpului Voluntarilor era colonelul, ulterior devenit general, Olteanu, cu reşedința în Hârlău. (…) În acest orăşel, în care multe veri o fi petrecut Ştefan cel Mare, care a zidit o frumoasă biserică, ce se vedea că este foarte veche.

 

 Localitatea era năpădită de comercianți evrei, cum erau de altfel şi celelalte oraşe şi târguri din Moldova, în majoritate locuite de evreii ce se revărsau din Galiția, printre răbdătorii moldoveni, eliminând prin concurență şi solidaritatea lor pe comercianții şi proprietarii băştinaşi.(…).

 

DA PAGINA!

1236.Câte ceva despre "bulibașă"- istoria nestiuta

.

    În perioada fanariotă, la domnie, erau demnitari sau militari, care aveau diferite funcții militare: buluc-bașa din turcescul bölúk-bašy,  care era un șef  (comandant) de companie. Bimbașa, comandant peste 1000 de militari (bim – 1000, bašy – comandant șef), echivalentul maiorului de mai târziu.


Da pagina! 

1187.Acum 100 de ani la Hârlău, o mare aplicație tactică cu trupe și o paradă militară.

Despre acest subiect am mai scris . Acum voi prezenta impresii din presă și declarațiile participanților la aceste evenimente.

.

.

    Ziarul “România”  era organul de presă  a apărării naţionale, ce apare la Iaşi din 1917, oferea publicului articole despre efortul de război al României în 1917 alături de Antantă, până la încheierea armistiţiului de la Focşani  (9 decembrie 1917).

    In luna mai, Marele Cartier General, Misiunea Militară Franceză, aliații ruși și celelalte misiuni militare aflate la Iași, constatau că există un curs ascendent al reorganizării armatei române pentru ofensiva planificată a se executa de aliați în vara anului 1917.

   Buna reorganizare a armatei române reiese din articolele ce prezintă aprecierile ministrului francez al armamentului, Albert Thomas, care la venirea dintr-o vizită din Rusia, se opreşte pentru trei zile la Iaşi. Presa română consacră în paginile sale importanţa cuvenită unui astfel de eveniment, această vizită arătând nu numai importanţa  României pentru Aliaţi, ci fiind şi un semn de încurajare pentru a fi „mai încrezători decât oricând în viitor”,  această încredere putându-se întemeia pe faptul că „aspiraţiile participării României la război sunt cunoscute de Aliaţi şi conforme cu principiile ce călăuzesc popoarele Înţelegerii”. În opinia conducerii armatei și guvernului român, aceste afirmaţii urmăreau să încurajeze participarea la luptă a armatei române alături de Aliaţi şi să creeze optimism în rândul combatanţilor şi civililor români.

DA PAGINA!

1178. 140 de ani de la Războiul pentru Independență (1877-1878)

Eșalon militar la îmbarcare în gara Iași pentru a pleca pe front.

  9 Mai 2017.

  Despre Războiul de Independență a României se vorbește prea puțin, cu toate că după sute de ani de opresiune otomană, România își obținea independența de stat cu mari sacrificii, pe câmpurile de luptă din Bulgaria.

  Si mai puțin se cunoaște despre contribuția orașului Hârlău, a locuitorilor acestora la efortul de război a țării. In afara de rezerviștii care au fost mobilizați și au participat efectiv la lupte în cadrul regimentelor din Botoșani, orașul Hârlău a contribuit cu bani, furaje, cereale, căruțe cu cai, cai de tracțiune pentru trenurile regimentare și de călărie pentru unitățile de cavalerie. Pe timpul războiului spitalului Pulcheria Ghica din cadrul Epitropiei Spitalelor Sf.Spiridon a trata răniți și bolnavi evacuați de pe câmpul de luptă.

 DA PAGINA!

1115.Ajutam la un film? "Zalmoxis" - dupa 35 de ani un film cu si despre daci!

.

  E in lucru !
  Si va fi o mare realizare !
  Dar...a si fost atacat din faza de teaser (film scurt de prezentare ) in youtube.
  Era de asteptat!
  Dar hai sa povestim despre el si ce a patit al nostru film de abia inceput!
  O sa va lamureasca initiatorul si realizatorul acestui proiect:

     Așa cum mă și așteptam, de altfel, chiar și ideea realizării unui film artistic despre ZALMOXIS naște opoziția unor indivizi pentru care un astfel de film este un mare deranj. Într-un alt articol vă voi vorbi cu detalii despre cei care sunt adversarii neîmpăcați ai spiritualității geto-dacice, despre cei care vor deveni dușmanii filmului artistic ZALMOXIS, un film susținut deja de trei mari actori români – Florin Zamfirescu, Dorel Vișan și Mihai Gruia Sandu.

DA PAGINA!

1114.Cărţi româneşti de învăţătură (Iaşi – 1643, 1646), la împlinirea a 370 de ani de la oficializarea limbii române în Țara Moldovei.

.

     Anul 2016 este, declarat de către Patriarhia Română “An comemorativ al Sfântului Ierarh Antim Ivireanul și al tipografilor bisericești”

     Aniversarea  a 370 de ani de la oficializarea limbii romȃne ȋn Moldova şi a două acte singulare de cultură majoră ale ilustrei domnii a lui Ioan Vasile Lupu (1636-1653): publicarea la Iași a „Cărții românești de învățătură în 1643” (cunoscută mai ales sub numele de „Cazania lui Varlaam” – prima carte tipărită în Moldova) și promulgarea, tot la Iași, în 1646 a unei alte „Cărți românești de învățătură (Pravila)”, ambele „cu dzisa și cu toată cheltuiala lui Vasile, Voievodul și Domnul Țărâi Moldovei”.

     Prin această aniversare se readuce în atenția publicului larg faptul că oficializarea limbii române în Moldova s-a petrecut la Iași, acum 370 de ani.

     Bibliotecile mitropolitane sau universitare la aniversări și praznice ale limbii române  mai prezintă în expoziții aceste cărți rare ce au căutare în lumea colecționarilor de carte veche.

     Voi cita un fragment din lucrarea lui Florea Mureșanu, “Cazania lui Varlaam (1643-1943), prezentare în imagini”  apărută la editura ERAM 1944, Cluj, și anume Prodoslovenia Prea Sfinții Sale Episcopul Nicolae Colan  membru al Academiei Române:

DA PAGINA!

1103.Planoarele din România în perioada 1909 -2016 (Istoria mai putin stiuta)

Echipa de acrobatie aeriana cu planoare a Aeroclubului Romaniei
 "White Wings" la "Clinceni Airshow 2015": IS28B2 -foto:Ana-Maria,"Suntem Romania!"

  Se pare ca nu intotdeauna in data de 13 sunt niste ceasuri rele! Si asta pentru ca Joi,13 oct a.c., am avut parte numai de ceasuri bune, pentru ca am fost invitat la Academia Romana de catre unul dintre "taticii" industriei aviatice romane, Dl.Traian Tomescu plecat din IAR Ghimbav in anul 2011, dar care din anul 1970 a pus umarul la tot ceea ce a iesit din faimoasa fabrica, de la elicoptere si avioane pana la planoare.

  Va dati seama ca nu aveam cum sa ratez o asemenea onoare si mai ales de a discuta off-record cate in luna si in stele. Si chiar de a cunoaste membri ai AGIR - Asociatia Generala a Inginerilor din Romania, o Asociatie cu o activitate deosebit de bogata plus ca, are si o divizie de Istoria Tehnicii si Tehnologiei - o adevarata mina de aur  pentru mine si activitatea mea personala dar si a grupului din care fac parte - "Suntem Romania!" ,
  
  Ei bine, orele petrecute acolo au fost deosebit de interesante si ca discutii in for, dar si in particular si astfel m-am ales cu bafta de a aduce doua materiale excelente, originale, cu privire la industria aviatica romana.

  Primul, cel despre istoria planoarelor si indeosebi ale celor romanesti, pe care acum il vedeti, este absolut complet, plin, detaliat, asa cum nu am mai vazut altul cu acelasi subiect.

  BUCURATI-VA de el !

1089.Iugani, un sat din vecinătatea Hârlăului dispărut în secolul al XVII-lea. .(Istoria mai putin stiuta)

     Iugani și Tulburea, erau două cuturi ce se aflau în hotarul târgului Hârlău, pe moșia boierilor din Deleni. Aceste cuturi (cătune) se găseau la poalele pădurii seculare din dealul Pietrăria, pe cursul inferior  a două pârâuri ce vin din dealul Delenilor și anume Iugani și Tulburea, la vărsarea în iazul Gurguiata (Gurgueta).  In vechime, șleahul domnesc de la Tg.Frumos, Hârlău, prin Deleni, către Botoșani trecea pe sub deal, iar din Deleni, prin pădure se ajungea la Gurguiata, care era heleșteu al boierului din dealul Delenilor.

.

;

   Datarea satului Iugani. Cele dintâi date despre cătunul Iugani,  sunt din vremea domniei lui Ștefan cel Mare. Posibil ca satul sau cătunul să fi fost pe moșia vistiernicului lui Ștefan cel Mare, pan Ignatie, care în hisoavele domnești apare sub numele de Iuga vistier.

     La 1 iunie 1476 (6984), la Putna, pan Ignatie zis Iuga, mare vistiernic a lui Ștefan cel Mare, face o danie mănăstirii Putna, mai multe obiecte mănăstirești precum și o vie în Hârlău, care este în vecinătatea viei mănăstirii. Precum și un câmp din vecinătate. (Documenta Romaniae Historica A.Moldova, vol.II, Ed. Academiei Române, 1976 București, doc.207, p.314-315).

     Cum obiceiul în acele vremuri numele la sate, cuturi, să se dea numele stăpânilor, este posibil ca Iuganii să fi fost pe moșia lui Iuga mare vistiernic.

     DA PAGINA!

1086.Si iar o comoara nestiuta de multi: geamia Esmahan Sultan

Esmahan sultan cami (Geamia Esmahan)

.

   Pai cam asa se intampla prin lumea asta: trecem nestiutori pe langa mari valori, incantati de ceea ce vad toti, orbi la multe comori.

   Adevarul este ca, desi Mangalia este un punct principal pentru traficul turistic (nu doar pe directia nord-sud), chiar daca vrei-nu vrei o traversezi sau te incurci prin ea cand doresti un Balcic, un tratament la faimosul sanatoriu, o Vama Veche sau un Venus, ei bine, nu prea mergi mai departe de locul tau de interes care de multe ori este piata sau faleza si atat! Astfel ajungi sa nu cunosti, sa nu stii, sa nu afli. Sa nu vezi.Si pierzi!

   De ceva mii de ani Callatisul, inca inainte ca grecii sa-i dea acest nume glorios, a fost de adapost tuturor natiilor de calatori dar si de oameni care s-au impamantenit, ca de altfel toate cetatile grecesti indeosebi, pe unde au fost ele prin lume. Banuiti ca se vorbeau toate limbile posibile, se faceau toate mancarurile stiute si nestiute si rugaciunile erau in toate religiile mai stiute si mai nestiute.

   Si asta ca peste tot in Dobrogea inca din Cadrilater pana la Chilia, apoi pana la Dunare, pamant mai mult sterp decat bogat, dar plin de liniste si pace, caci oamenii lui de la daci, greci si chiar navalitori, dar si evrei, rusi, tatari, odata ramasi nu s-au certat nicicand intre ei, oricine stiind ca pacea si intelegerea dintre oamenii Dobrogei nu se mai gaseste nicaieri in lume.
   
   Dovada este si aceasta mica geamie care in curand implineste 500 de ani de la deschidere si fiind primul lacas de cult musulman din teritoriile romanesti. Si care are o poveste frumoasa, fiind infiintata de fata sultanului Selim II - Esma-Han.

  Hai la povesti!

1083.Cum au fost sparte marile moșii din zona Hârlăului în 1919- expropieri si impropietariri.

   Regele Ferdinand I Întregitorul de țară și guvernul liberal condus de Ion I.C. Brătianu, încă din 1919, în condițiile în care România se afla încă în război în est cu bolșevicii ruși și ucraineni, iar în vest cu bolșevicii unguri, au pus în aplicare promisiunea făcută țăranilor ostași în ianuarie 1917 din tranșeele Mărășeștilor, că vor primi pământ.

.

   Și au primit pământ în condițiile stabilite la acea vreme, prin răscumpărare și despăgubirea stăpânilor de moșii expropiați.

   Pentru prima data voi publica documentele comisiei a-IV județeană de expropiere  Hârlău,  județul Botoșani așa cum au fost publicate în Monitorul Oficial Nr.80, apărut sâmbătă 26 iunie 1919. Și anume moșia Deleni, moșia Maxut, moșia Hârlău, moșia Sângeap – Deleni.

DA PAGINA!

1076.Bijuteria uitata de lume: biserica de lemn din Soimus

   De cand eram mic... ( adica foarte mic, zau de glumesc!) acele locuri de basm m-au atras intr-un mod miraculos: caci de acolo imi vine o parte din sange si o mare parte din fire. Da, sunt si ardelean, motz, din tzara lui Avram Iancu. Mai precis din lumea de basm a poalelor Zarandului... Arad, la granita cu Hunedoara.
   Este o tzara molcoma, brazdata de izvoare si parauri din care sar singuri pastravii si clenii, tinutul Crisurilor binecuvantat cu minuni de livezi si pomi incarcati de fructe pe toate drumurile si dealurile, cu "bivole" ca tuciul de negre umbland stapane prin fanete si cu tzatze doldora de lapte atat de gras ca ti-e si greu sa-l bei...

   Cu cruci mari, inalte in tintirimurile de pe dealuri si cu multa rabdare in firea localnicilor - pana-i calci pe coada - si atunci atine-te ca nici mama necuratului sau sfanta Fecioara nu te mai scapa de gura si facaletul muierii sau de coasa si brisca motzului!

   In lumea asta de basm inca sunt locuri la un pas de drumul catre si prin civilizatie, unde timpul nu mai exista si-ti vine ca dupa o pruna si o gura de apa rece si gustoasa, asa, sa te lasi cu capul in faneata si sa atipesti putin in cantat de cosasi ascunsi in fan. Sub un nuc falnic, langa o biserica din fundul timpului si povestilor, la poalele unui pui de munte ce-i de fapt deal.

  Soimus (tarziu l-am descoperit, in 2014) nu mai are multi locuitori, iar casele sale vechi, superbe, cu lemn lucrat in dantela de dalta mestera, se prabusesc uitate de toti. Si carora le iau locul casoaiele de rigips si cu termopan. Poate ca stapanii nu mai gasesc rostul in a veni macar sa le propteasca ori sa mai faca vreun chef de sfarsit de saptamana...Ori poate stapanii s-au dus pe vecii.
 IA DATI PAGINA SA AFLATI POVESTEA!

1074.Acum 94 de ani, filologii ieșeni despre numele târgului Hârlău. (Istoria MAI PUTIN STIUTA)

    In publicația ARHIVA, organul societății istorico-filologice din Iași, în numărul 4, anul 29 din octombrie 1922, în articololul semnat de Margareta Ștefănescu: toponime românești, p.503, susține că numele târgului medieval Hârlău, atestat documentar din 1384 ar fi din…bulgară. Nu comentez argumentele autoarei articolului, doar remarc diversitatea opiniilor privind originea numelui Hârlău.

.

   Un rezumat al ipotezelor: origine pecenegă, maghiară, cumană, românească.

   Personal susțin ipoteza originii maghiare. Am mai scris despre această ipoteză, pe acest blog:

https://harlau625.wordpress.com/2012/03/26/inaintea-venirii-domniilor-musatine-harlaul-era-un-oras-unguresc/

*col.(r) Miron Dumitru*

reeditare:nemotoujours

1061.Marele logofăt Ion Tăutu, cancelarul lui Ștefan cel Mare (istoria mai putin stiuta)

 

Ioan Tăutu, fragment din tabloul  Bisericii "Sf. Nicolae" din Bălineşti

   Ion Tăutu  (n. ? – d.1511) a fost  mare logofăt  moldovean în timpul domnitorilor  Ștefan cel Mare (1457-1504) și Bogdan al III-lea cel Orb – fiul lui Ștefan (1504-1517). A fost un om învățat, cunoscător a mai multor limbi străine, un bun cunoscător a regulile diplomatice ale curților străine, fiind trimis în misiuni diplomatice în  Polonia, Turcia și Veneția.   Numele logofătului Tăutu (Tăutul în documentele vremii) a fost consemnat în letopisețul lui  Grigore Ureche  și de Ion Neculce, precum și în sutele de ispisoace, hrisoave, cărți domnești plecate  de la curțile domnești de la Iași, Suceava, Hârlău, Huși, Bârlad, Vaslui sau de pe câmpurile de bătălie ale marelui Ștefan și fiului acestuia Bogdan al III-lea.

DA PAGINA!

1053.Hrisovul lui Scarlat Vodă Callimachi, pentru înstituirea unei Case a doftorilor în Moldova. (istoria mai putin stiuta).

   Hrisovul întărește niște reglementări mai vechi date de Ioan Vodă Mavrocordat, privind cuantumul lefilor doctorilor. Acesta fiind prima încercare de reglementare a serviciului medical în Moldova.

.

   La 1813 Scarlat Vodă Callimachi, dă un hrisov domnesc prin care se dorește o reglementare a serviciului medical în Moldova.Se preconiza înființarea unei Case a doctorilor, condusă de o epitropie, cu un regulament, care să prevadă drepturile și atribuțiile doctorilor. Doctorii primeau salarii și un număr de scutelnici (persoane aflate în slujba doctorilor și care erau scutite de bir către domnie prin hrisov domnesc). In hrisov pe lângă doctori erau prevăzute și moașele.

Da pagina

.

1028.Oamenii care aduceau apa- o poveste adevarata

.

   Șantierele firmei de apă-canal, care parcă nu se mai termină, bântuind lumea din Hârlău când pe o stradă, când pe alta, cu șanțuri și gropi, dar și o fotografie găsită în fototeca iadului, care este internetul, m-a făcut să scriu despre oamenii care aduceau  apa, în  Hârlăul de acum aproape 100 de ani.

   Povestea este din anii interbelici, și este povestită cu un deosebit haz de Marcel (Marcovici) Meridan în cartea “Hârlău, târgușorul evreiesc al tinereței mele”, apărută în 1993 la Tel – Aviv, Israel.
   În Hârlăul de atunci erau trei categorii de consumatori de apă. Boierii care aveau curți, slugi și bineînțeles fântâni în curte, cum ar fi inginerul Totoescu,  doctorul Agapie și Gheorghiu, foști primari ai Hârlăului, care aveau rezolvată permanent problema apei din sursă proprie. Mai erau creștinii din periferiile urbei: Munteni, Siliște, Bojica care apelau la fântânile publice, relativ numeroase în târg. Cel mai rău era de târgoveții, majoritatea evrei, care aveau casele, prăvăliile și atelierele meșteșugărești, cârciumile, cofetării, brutăriile pe Strada Mare (strada Ștefan cel Mare), strada Deleni (Bogdan Vodă), strada Bahlui (Logofăt Tăutu), cartierul Burdujeni (unde acum este judecătoria  și parcul Tineretului). Pentru aceștia existau așa numiții wasser-führeri, mai pe românește sacagii.
 DA PAGINA!

1026.Un document foarte interesant pentru...cei interesati!

DECRET nr.379 din 27 octombrie 1984
privind unele măsuri pentru imbunatatirea activităţii de productie în domeniul fabricatiei de tractoare şi autovehicule

Textul publicat în B.Of. nr. 80/27 oct. 1984

DECRET NUMAR: 379 DIN 27/10/84 privind unele masuri pentru imbunatatirea activitatii de productie in domeniul fabricatiei de tractoare si autovehicule

EMITENT: CONSILIUL DE STAT

APARUT IN BULETINUL OFICIAL NR. 80 DIN 27/10/84

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza: