11 februarie 2014

406.Istoria nestiuta:cine era Margareta Mușata, care acum 630 de ani se afla la curtea domnească de la Hârlău?

    Cum vremurile de demult erau tulburi, curtea domnească moldovenească nu era așezată încă, iar la curte nu era încă obiceiul consemnării faptelor și evenimentelor domnești.
   Principalele surse de informare pentru istorici, au fost documentele de la cancelaria domnească, scrisori de la curțile străine și consemnările în cronicele străine.
   Cea mai amplă descriere a Curții Domnești de la Siret unde domnea Petru I Mușat, este drept cam romanțată, este de la C.Gane în lucrarea premiată de Academia Română în 1933, “Trecute vieți de domne și domnițe”
   Cine era această Mușată, care a dat numele ei întregului șir de domni ce s-au perindat în Moldova, timp de aproape 250 de ani?
DA PAGINA!



Unii ca A.D. Xenopol, susțineau origine munteană, de vița Basarabilor. Alții spun că ar fi unguroaică sau poloneză. Insă Mușata (în limba aromână, frumoasa), era moldoveancă, fiica domnului descalecător și întemeietor al Moldovei, Bogdan I (1359- 1365). Era sora domnului Lațcu Vodă (1368- 1375).
Soțul Margaretei Mușata, Stefan (Costea în alte surse istorice) era un voievod al ținutului Șepeniței, situat între Nistru și Prut, cam pe unde se intindea județul Hotin din România Mare.
Ștefan (după alte documente Costea), voevodul de Șepenița, nu era venit ca Bogdan, din Maramureș. El era de-a pământului, urmaș al Bolohovenilor.
După moartea lui Bogdan I, s-a stins dinastia Bogdăneștilor, neavând urmași de parte bărbătească. La tron urmând Petru I Mușat, așa că dinastia Bogdăneștilor a continuat pe linie feminină prin Margareta Mușata.
Petru I Mușat (1375- 1391) a fost un domn care a desăvârșit întregirea Moldovei, a construit cetați, mânăstiri, a mutat capitala de la Siret la Suceava. A întărit economia și comerțul Moldovei.

A consolidat biserica creștin – ortodoxă, cu toate că mama acestuia Margareta Mușata, era catolică. A înzestrat totuși episcopia catolică de la Siret, înființată printr-o bulă a papei în 1371.  Episcopia Romano-Catolică de Siret, este prima episcopie ecumenică romano-catolică din Moldova. Episcop este numit Andrei de Cracovia, confesor al reginei Elisabeta de Ungaria, sora regelui Cazimir al Poloniei. În același an apare pe lângă mănăstirea franciscană o școală cu predare în limba latină, prima școală înființată în principatul Moldova.

Creştina catolică Margareta cheamă în 1377 un număr de călugări dominicani din Ungaria şi le clădeşte o biserică la Siret, pe lângă mănăstirea franciscanilor. Această biserică avea hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”. La data de 28 ianuarie 1378, Grigore al IX-lea va dărui această biserică vicariatului dominicanilor peregrini. După aproximativ zece ani, aceasta va deveni catedrala episcopilor de Siret. Se spune că Margareta Muşata a clădit la Baia, în 1377, o mănăstire pentru călugării franciscani. În acest oraş mai exista o biserică construită de coloniştii saşi. Fiul ei, Petru I Muşat, a dăruit Bisericii „Sfântul Ioan”, în ziua de 1 mai 1384, venitul cântarului din oraşul Siret. Margareta Muşata a fost înmormântată în biserica din Siret, iar după dărâmarea acesteia de către Bogdan Orbul, osemintele ei au fost reînhumate sub baptisteriul bisericii catolice din Baia, construită de Alexandru cel Bun în jurul anului 1418.

Despre Margareta Mușata, se vorbește într-o corespondență papală. Este numită Margareta de Siret, doamna Valahiei Mici. Astfel la 1377, la curia papală prin călugării dominicani, se primeau scrisori de la această doamnă.
Margaretei_Muşat Siret Statuia Margaretei Mușat(a), creație din 2009 a sculptorului Cezar Suceveanu. Statuie aflată în orașul Siret, în fața policlinicii.
Un al document celebru, este un uric de donație, scris în limba latină, fiind primul act păstrat, dat de o cancelarie domnească a Moldovei, la 1 mai 1384, de Petru 1 Mușat-Voievod. Reiese că mama acestuia Margareta,  este catolică,  și avea curtea la Hârlău. Alții spun că, de fapt reședința domnei Margareta era la Corlățeni, aproape de orașul Siret, și Dorohoi. Acel Horleganoio din finalul uricului domnesc, a stârnit multe controverse printre istorici. Insă majoritatea argumentelor înclină spre identificarea Hârlăului ca  reședință a Margaretei. (despre această controversă. voi scrie într-un alt articol).
Referințe:
„Romano-slavica vol.XI – istorie” – Asociația Slaviștilor din România, București 1965
C.Gane – „Trecute vieți de domne și domnițe”, Ed.Ziarul Universul , București 1933
Simion Reli – „Orașul Siret – în vremuri de demult: din trecutul unei capitale a Moldovei”   Institutului de Arte Grafice – Editura Glasul Bucovinei – Cernăuți 1927
Institutul A.D.Xenopol Iași  „Documenta Romaniae Historica – Moldova” – Editura Academiei Române 1975

col(r) Miron Dumitru