24 februarie 2015

771.TANCUL ROMANESC – prezent si perspective (ce se prevedea in anul 2000 )


TR 77-580
  Indiferent de proiectele si ideile cu privire la tancurile romanesti comuniste si post (excluzand TR 125 care a ramas in faza de prototip,fiind realizate doar cateva bucati de testare), va prezentam dintr-o lucrare de specialitate a anului de gratie 2000 consideratiile de atunci:




    1. Tancurile romanesti aflate in dotarea actuala a fortelor terestre
    Experienta acumulata pe timpul proiectarii si construirii transportoarelor amfibii blindate a permis specialistilor sa treaca la conceperea unui tanc care sa poata fi fabricat in tara noastra.
    Din punct de vedere tehnico-tactic, tancul romanesc trebuia sa indeplineasca cele trei cerinte esentiale ale campului de lupta: mobilitate, putere de foc si protectie sporita [1]. La conturarea constructiei si definirea lui s-au efectuat numeroase studii tehnice de fundamentare, ce au fost dezbatute in consilii cu specialisti in domeniu, ale caror concluzii s-au materializat in teme de cercetare-proiectare.
    Tancul romanesc a fost realizat in trei etape distincte, fiecare dintre ele reprezentand dezvoltarea celei dinainte, atat in ceea ce priveste componentele de baza, cat si procesele tehnologice adoptate. In prima etapa s-a urmarit crearea unui tanc mijlociu, cu carcasa blindata noua si echipament mecanic (motor 500 C.P., transmisie, instalatii anexe) de tipul celor existente in dotarea armatei romane, provenite din import.
     Astfel, in anii 1974-1980 a fost asimilat tancul mijlociu TR-77-580, productia de serie fiind realizata intre 1979-1985; intre anii 1978-1986 a fost asimilat tancul mijlociu TR-85-800, cu motor de 830 C.P. si transmisia hidromecanica, constituite in agregat energetic monobloc similar tancurilor occidentale, productia de serie fiind executata intre anii 1986-1990 cu un ritm mediu de 100 bucati pe an, comparabil cu cel al unor state cu veche traditie in constructia de blindate [1].

 
DA PAGINA:


TR 85-800
      In prezent specialistii romani in cooperare cu companii specializate din Franta, cea mai importanta fiind MATRA DEFENSE, au elaborat si pus in aplicare programul de modernizare al tancului TR-85 rezultand tancul TR-85 M1 care este un produs compatibil cu standardele NATO [2]:
  • greutate 50 t;
  • echipaj 4 oameni;
  • puterea motorului 860 C.P.;
  • viteza maxima 60 km / h;
  • raza de actiune 310 km;
  • motor 8 cilindri, transmisie hidromecanica.

    1. Modernizarea agregatului energetic de pe tancul TR-85M1
Agregatul energetic de pe tancul TR-85M1 este de tip monobloc in forma de „T" obtinut prin modernizarea agregatului energetic de pe tancul TR-85-800. Agregatul energetic este format din [3]:
  • motorul 8VS-A2T2M, diesel in patru timpi, cu injectie directa, racit cu lichid, turbosupraalimentat, cu racirea aerului de supraalimentare si cu pompa de preungere;
  • transmisia THM-5800, hidromecanica, cu cuplare in sarcina, cu transmisia puterii cu un flux la mersul rectiliniu si pe doua fluxuri in viraj, cu patru trepte de viteza la mersul inainte si doua inapoi, cu doua raze de viraj pe treapta de viteza si sens de deplasare;
Instalatii anexe [3]:
  • instalatia de alimentare cu aer cu doua filtre in doua trepte;
  • instalatia de racire de tip presurizat, cu lichid si vas de expansiune, compensare si supapa abur-aer; ventilator antrenat printr-un hidroambreiaj comandat de un regulator termostatic si cu hota pentru dirijarea aerului;
  • instalatia de evacuare a gazelor, care asigura suplimentar evacuarea prafului din colectoarele de praf ale filtrelor de aer si vaporizarea motorinei in cazul fumizarii termice;
  • compresorul de aer de tip AK-150 cu doi cilindri in trei trepte de comprimare.

    1. Tendinte privind dotarea ulterioara cu tancuri a fortelor terestre
TR 85-M1
Dupa finalizarea omologarii si introducerii in inzestrare a tancului TR-85M1 se vizeaza pe termen lung realizarea si introducerea in inzestrare a unui nou tip de tanc, care sa indeplineasca urmatoarele cerinte tactice [3]:
  • Tancul:

  • sa aiba raza de actiune de 500-600 km si o norma de rulaj pana la reparatia capitala de 10000 km;
  • sa fie conceput in sistem modular, care sa permita schimbarea destinatiei in mijloc de aparare antiaeriana, de artilerie, utilaj de geniu (dragor, buldozer, macara), fara a modifica celelalte caracteristici;
  • sa asigure o viteza maxima de deplasare pe drum de tara de 30-40 km / h, iar pe sosea de 70-80 km / h, precum si o putere specifica de 25-30 C.P. / tona.

  • Tancul sa fie echipat cu:

  • tun calibru 120-125 mm cu incarcare automata si bataie eficace la 4000 m, cu posibilitate de perforare a unui blindaj echivalent cu grosimea de 650-700 mm;
  • tun antiaerian automat calibru 20 mm cu sistem propriu de conducere a focului, deservit de unul din membrii echipajului, din interiorul tancului;
  • lansatoare cu functii multiple (grenade, mine) montate pe partile exterioare laterale ale tancului, cu posibilitate de actionare din interior;
  • un sistem compact de conducere a focului cu calculator balistic si aparatura de ochire pe timp de zi-noapte, care sa asigure o probabilitate de lovire de 90% si transportul focului de pe un obiectiv pe altul de catre comandantul de tanc;
  • sa fie echipat cu aparatura de observare si avertizare care sa permita identificarea si observarea obiectivelor antitanc si blindate ale adversarului la distanta de 5000 m ziua si 2000 m noaptea, precum si avertizarea prin senzori in situatia detectiei de catre cercetarea inamicului prin laser sau radiolocatie.

  • Tancul sa asigure:

  • protectia prin blindaj multistratificat in partea din frontala impotriva loviturilor perforante si cumulative de calibru 100-125 mm, trase de la o distanta de 1000 m, iar lateral impotriva minelor antitanc si loviturilor calibru 30-40 mm;
  • protectie impotriva efectelor N.B.C. si impotriva incendiilor.

Bibliografie
1. Urdareanu, T., Chriac, V. – Motorizarea si mecanizarea armatei romane, Editura Transport Rutier, Bucuresti, 2000.
2. Revista Viata Armatei, nr. 10/1999.
3. Revista Panoramic Militar, nr. 3/1999.



Cpt.prep.univ. Ioan Virca Lt. instructor Daniel Dobos

foto:internet