 |
| Nava de patrulare costiera "Stefan cel Mare",construita la santierul naval Damen Galati.foto:Cata,"Suntem Romania!" |
Diferentele de ordin politic aparute pe acest traseu fac si mai dificil controlul acestor limite.
Dar si restul granitelor,catre Europa, au problemele lor,necesitand control si urmarire continue.
Politia de frontiera,din cauza acestor conditii de complexitate majora,are sarcini dificil de indeplinit tehnic,legislativ dar si diplomatic,pana la un anumit nivel.
Pregatirea teoretica si practica a acestui serviciu se dubleaza continuu cu dotari tehnice de ultima ora,atat pentru pregatirea terenului,deplasarea in teren,cat si ca echipare individuala.
Cu ajutorul informatiilor bogate furnizate de colaboratorii nostri din Politia de Frontiera,va putem pune in pagina noutati proaspete cu privire la dezvoltarea capacitatii de contracarare si de raspuns la actiunile infractorilor transfrontalieri si de supraveghere continua a limitelor gestionate de catre lucratorii acesteia.
Multe multumiri pentru colaborare si bunavointa,dragi colegi de la fruntarii!
redactia "Suntem Romania!"
DA PAGINA PENTRU INFORMATII!
România are obligaţia implementării politicilor comunitare din domeniul managementului integrat al frontierei de stat, în scopul atingerii unui nivel de securitate adecvat al frontierelor sale. Securitatea integrată a frontierei vizează întărirea supravegherii şi a controlului la frontieră, cu participarea tuturor instituţiilor cu competenţe în acest domeniu.
Poliția de Frontieră are în responsabilitate peste 3.140 km de frontieră (apă și frontiera terestră), din care 2.070 km reprezintă frontiera externă a Uniunii Europene – a doua frontieră externă a UE.
Prin eforturile depuse în ultimii ani, de aliniere la cerinţele comunitare, Politia de Frontiera a reuşit, alături de celelalte organizaţii ale statului, să contribuie semnificativ la apărarea spaţiului de siguranţă al celor peste 500 milioane de cetăţeni europeni - prin securizarea frontierei externe a UE, aflată în responsabilitate.
 |
| vedeta rapida de patrulare construita in fosta RDG. foto:Cata,"Suntem Romania!" |
Aceasta presupune participarea activă la funcţionarea Sistemului Integrat pentru Securitatea Frontierei, prin folosirea judicioasă a pârghiilor juridice, organizaţionale, relaţionale, precum şi a resurselor umane, tehnologice, informaţionale, logistice şi financiare.
Pe linie organizatorică, în ultimii ani, Poliţia de Frontieră a trecut prin mai multe forme de organizare. În momentul de faţă Poliţia de Frontieră Română este printre primele instituţii naţionale organizate la nivel regional, funcţie de specificul activităţilor desfăşurate.
Astfel, la fiecare frontieră cu statul vecin, funcţionează un inspectorat teritorial al Poliţiei de Frontieră, care are în componenţă servicii teritoriale şi sectoare, ambele structuri de executie, operative.
O organizare similară are şi Garda de Coastă, zona de competenţă fiind : judeţele Tulcea şi Constanţa, apele maritime interioare, marea teritorială, zona contiguă, zona economică exclusivă, Dunărea maritimă, Canalul Dunăre – Marea Neagră, Canalul Sulina şi Braţul Macin.
Conform legislaţiei în vigoare, principalele atribuţii ale Poliţiei de Frontieră Române (P.F.R.) sunt supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat, respectarea regimului juridic al frontierei de stat etc. Pe lângă acestea, prin lege, P.F.R. are trasate şi alte atribuţii legate de activităţile din zona de frontieră, pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere sub toate formele de manifestare.
Poliţia de Frontieră Române foloseşte toate resursele disponibile într-un mod coordonat şi unitar. Pentru menținerea unor standarde corespunzătoare în raport cu dezvoltarea tehnologiilor din domeniile mai sus prezentate, atât la nivelul structurilor logistice ale I.G.P.F., cât și a celor teritoriale se are în vedere în mod continuu dotarea/înlocuirea/modernizarea tehnicii cu echipamente care să asigure performanțe corespunzătoare sau superioare celor existente, însă toate aceste activități care conduc la progresul tehnologic implică costuri ridicate și pot fi realizate în limitele în care se alocă fondurile bugetare (disponibile de la bugetul de stat, externe nerambursabile).
La nivelul structurilor Poliției de Frontieră Române tehnica de natură logistică necesară pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cuprinde mai multe domenii de lucru în cadrul cărora obiectivele principale sunt reprezentate de dotarea cu mijloace de mobilitate terestră, navală, armament, muniții, mijloace specifice de ordine publică, tehnică de supraveghere și control, mijloace de supraveghere aeriană (doar componenta privind sistemele aeriene fără pilot la bord - drone), precum și asigurarea stării de operativitate a acestora prin efectuarea mentenanței și reparațiilor necesare.
 |
| foto:Poltia de frontiera |
Activitățile desfășurate în domeniul resurselor logistice sunt prezentate adecvat Componentei tehnice a Sistemului Integrat pentru Securitatea Frontierei (SISF), definit prin Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2018-2020, aprobată prin H.G. nr. 486/2018.
Componenta tehnică a Sistemului Integrat pentru Securitatea Frontierei (SISF) este constituită din subsistemele suport ale acestuia, astfel: control, supraveghere, comunicaţii fixe voce şi date, comunicaţii radio mobile profesionale, tehnologia informaţiei, infrastructură, mobilitate şi suport logistic integrat.
Acțiunile logistice din cadrul fiecărui subsistem - suport al SISF au fost realizate din sursele de finanțare derulate, preponderent prin programele fondurilor europene nerambursabile. De aceea, obiectivul principal este identificarea de fonduri in vederea derulării unor proiecte de investiţii.
Astfel, prin intermediul structurilor de specialitate, Poliţia de Frontieră Română a gestionat proiecte finanţate din bugetul de stat, fondul pentru securitate internă, precum şi proiecte finanţate din alte tipuri de fonduri europene (programe, mecanisme, instrumente financiare nerambursabile) pentru care finanţatori sunt Comisia Europeană, alte organisme, autorităţi şi instituţii naţionale şi internaţionale.
În cadrul programului național aferent Fondului pentru Securitate Internă, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră a elaborat proiecte de investiţii care au vizat menţinerea în stare de funcţionare a sistemelor de supraveghere, echipamentelor, sistemelor informatice şi de comunicaţii existente, achiziția de echipamente pentru controlul documentelor, precum şi achiziția de autospeciale de supraveghere. De asemenea, au fost avute în vedere şi asigurarea condiţiilor de lucru, fiind executate lucrări de reabilitare la mai multe sedii ale structurilor P.F.R.
Infrastructura
Prin Fondul de Securitate Internă au fost finantate patru obiective de investiţii. La sfârşitul anului trecut, s-au finalizat lucrările privind modernizarea sediului Sectorului Politiei de Frontieră Valea Vişeului, respectiv modernizarea şi extinderea sediului Sectorului Poliţiei de Frontieră Siret - I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei, de la graniţa cu Ucraina, iar în prima parte a anului 2019 s-a finalizat construirea unui sediu nou la Sectorul Poliţiei de Frontieră Isaccea - Garda de Coastă. În prezent, se află în derulare un alt proiect privind extinderea şi reabilitarea Sectorului Poliţiei de Frontieră Darabani - I.T.P.F. Iaşi.
De asemenea, se mai află în derulare, în diferite stadii de depunere şi analiză, contractare şi execuţie, alte obiective de investiţii constând în reabilitări termoenergetice ale unor sedii operative, finanţate prin Programul Operaţional Regional şi SUERD – Axa Prioritară 3.1 – Sprijinirea eficienţei energetice, pentru reabilitare termo-energetică a unor sedii aparţinând structurilor teritoriale ale PFR, şi prin alte programe europene, astfel:
- la granița cu Bulgaria
P.T.F. Vama Veche (jud. Constanţa), S.P.F. Negru Vodă (jud. Constanţa), I.T.P.F. Giurgiu (jud. Giurgiu), S.P.F. Calafat (jud. Dolj), S.P.F. Bechet (jud. Dolj), S.P.F. Orlea (jud. Olt)
- la granița cu Ungaria
I.T.P.F. Oradea (jud. Bihor), S.T.P.F. Arad (jud. Arad).
Tehnica de supraveghere şi control/Mobilitate terestră şi navală
S-a dezvoltat parcul auto al Poliţiei de Frontieră Române, prin achiziția unui număr de 189 autospeciale de patrulare, pentru munca operativă de teren, cu finanţare de la bugetul de stat.
De asemenea, Poliţia de Frontieră a obţinut finanţarea din Fondul pentru Securitate Internă pentru achiziţionarea două nave maritime de patrulare (tip CPV) şi a cinci şalupe maritime de intervenţie, valoare estimată de 35 mil. euro.
Au fost achiziționate echipamente necesare asigurării supravegherii şi controlului frontierei pentru a creşte gradul de dotare, iar în situații particulare va permite înlocuirea celor existente care nu mai funcţionează la parametri normali: cititoarele fixe de documente, echipamente optoelectronice pentru detecţie şi identificare-aparatură de vedere pe timp de noapte cu intensificator de imagine, endoscoape pentru inspecția autovehiculelor în spații greu accesibile si kit-uri de detecție contrabandă (dispozitive de verificare a continuității densității materialelor) cu finanţare de la bugetul de stat şi din fonduri europene.
Se derulează proiecte prin care se asigură mentenanța navelor aflate în dotarea PFR, precum si a sistemelor de supraveghere a frontierei existente (SCOMAR, SCOD, camere de supraveghere, sistem de comunicaţii voce-date), prin tehnologii moderne.
S-a asigurat finanţarea pentru achiziționarea de echipamente de supraveghere constând în Platforme mobile de supraveghere, precum şi autospeciale de supraveghere cu termoviziune din Fondul pentru Securitate Internă.
În ceea ce priveşte gradul de dotare cu mijloace destinate controlului la trecerea frontierei sunt derulate proceduri prin care se are în vedere de achiziţionarea unor echipamente portabile de examinare documente și vize, lămpi pentru examinare documente si echipamente destinate detectării, cercetării criminalistice și probării falsurilor în documente de călătorie şi vize. De asemenea, se află în derulare un proiect pentru achiziţionarea unor autospeciale pentru controlul documentelor și efectuarea verificărilor în baze de date.
În prezent, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră derulează un proiect ce vizează utilizarea unui sistem automat de control la frontiera, pentru verificarea documentelor de călătorie ale persoanelor în Punctul de Trecere a Frontierei Aeroport Internaţional Henri Coandă - „Sistemul automat de verificare al documentelor de călătorie în aeroporturi – porţi ABC”.
Proiectul presupune utilizarea la Punctul de Trecere al Frontierei Aeroport Internaţional Henri Coandă a şase porţi automate, utilizate pentru verificarea documentelor de călătorie ale persoanelor. Acest sistem permite autorităţilor de control la frontieră să verifice călătorii europeni într-un mod confortabil, rapid şi sigur.
Dezvoltarea UNIP
În prezent la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră se află în derulare Proiectul intitulat “Dezvoltarea Unităţii Naţionale de Informaţii privind Pasagerii”, ce se desfăşoară în perioada 2017 – 2021. Obiectivul general al proiectului îl reprezintă îmbunătăţirea schimbului de informaţii, în conformitate cu prevederile Directivei nr.681/2016, în vederea prevenirii şi combaterii infracţiunilor de crimă organizată, terorism şi a infracţiunilor grave.
Dezvoltarea EUROSUR
Realizarea, în contextul EUROSUR (Sistemul European de Supraveghere a Frontierelor), a patru Centre Regionale de Coordonare şi integrarea tuturor imaginilor obţinute de la senzorii instalaţi la frontiera externă, cu finanţare de la bugetul de stat şi din fonduri europene.
EUROSUR este un sistem care contribuie la gestionarea graniţelor terestre şi maritime externe ale UE prin întărirea schimbului de informaţii între statele membre şi cu agenţia FRONTEX, însemnând schimbul de date şi informaţii în timp real, culese de la diferite autorităţi şi prin intermediul a diferite instrumente de supraveghere, cum ar fi sateliţii sau sistemele de raportare de pe nave, prin intermediul unei reţele de comunicare protejate.
Structura de bază a sistemului EUROSUR este reprezentată de "centrele naţionale de coordonare", prin intermediul cărora vor coopera şi îşi vor coordona activităţile toate autorităţile naţionale care au responsabilităţi în ceea ce priveşte supravegherea frontierelor, precum poliţia, poliţia de frontieră, paza de coastă sau marina militară.
Implementarea (ETIAS) si (EES)
La nivel european, vor fi implementate Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și Sistemului Intrări/ieșiri (EES), două sisteme cu o arhitectura centralizată la care si Romania va fi parte. Astfel, pentru punerea în aplicare a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS), Comisia Europeană a alocat României suma de 320.000 euro, prin Programul Național – Fondul pentru Securitate Internă.
În ceea ce privește implementarea Sistemului Intrări/ieșiri (EES), Comisia Europeană a alocat României, prin Programul Național – Fondul pentru Securitate Internă, suma de 12.176.468 euro. Potrivit prevederilor Regulamentului nr. 2226/2017 de instituire a Sistemului de intrare/ieșire (EES), în operaționalizarea la nivel național a EES în România sunt implicate mai multe autorități de aplicare a legii, nu doar Poliția de Frontieră. Astfel potrivit atribuţiilor specifice, Poliția de Frontieră Română va introduce în sistemul central EES date în conformitate cu prevederile regulamentului mai sus menționat.
Dintre avantajele operaţionalizării acestor sisteme enumeram in primul rand în sporirea eficienței verificărilor la frontiere prin calcularea și monitorizarea duratei de ședere autorizată la intrarea și la ieșirea resortisanților țărilor terțe care sunt admiși pentru o ședere pe termen scurt, verificarea electronică în EES a refuzurilor intrării, automatizarea verificărilor la frontiere efectuate asupra resortisanților țărilor terțe, îmbunătăţirea activităţii de combatere a fraudei identității și utilizării abuzive a documentelor de călătorie.
În ceea ce priveşte politica de personal, menţionăm că aceasta vizează, în principal, angajarea personalului provenit din unitățile de învățământ ale MAI / MApN, dar și recrutarea de specialiști, în funcție de nevoi și bugetul alocat;
Totodată, Poliția de Frontieră are în vedere dezvoltarea capabilităților unităților proprii de învățământ în scopul alinierii la cerințele actuale ce rezultă din situația operativă și angajamentele asumate la nivelul Uniunii Europene;
Formarea profesională a personalului propriu se desfășoară în funcție de nevoile interne de specializare și în consens cu cerințele europene în materie. Astfel, instituția noastră aplică prevederile Regulamentului (UE) 2016/ 1624 al Parlamentului european și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, în sensul integrării programelor europene comune de pregătire în programul de formare profesională a polițiștilor de frontieră naționali și, de asemenea, se preocupă permanent de instruirea personalului astfel încât să mențină un nivel ridicat de profesionalism al acestuia.
De asemenea, la proiectarea programelor de pregătire, unitățile de învățământ ale PFR au în vedere următoarele:
- elaborarea curriculei cu ajutorul Cadrului Calificărilor Sectoriale pentru Polițiștii de Frontieră (SQF), în vederea îndeplinirii standardelor europene în materie de pregătire academică sau vocațională;
- integrarea principiilor respectării drepturilor fundamentale ale omului;
- facilitarea armonizării pregătirii în context european a polițiștilor de frontieră prin implementarea proceselor Bologna și Copenhaga în domeniul educației polițiștilor de frontieră;
- dezvoltarea programelor de pregătire prin intermediul parteneriatelor europene pentru realizarea de schimburi și mobilități ale polițiștilor de frontieră.
Aderarea la spaţiul Schengen a reprezentat şi continuă să reprezinte unul din obiectivele strategice ale României după integrarea în rândul statelor membre ale Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007.
În urma desfăşurării evaluărilor Schengen a rezultat că România îndeplineşte criteriile tehnice necesare aderării la Spaţiul Schengen, însă acest proces se va încheia doar în momentul emiterii unei decizii a Consiliului, în sensul ridicării controalelor la frontierele interne.
În prezent, Poliţia de Frontieră Română aplică prevederile Codului Frontierelor Schengen, precum şi celelalte prevederi comunitare în materie, controlul de frontieră fiind realizat în consens cu practica europeană şi angajamentele asumate de ţara noastră în vederea aderării.
material pregatit de catre Politia de Frontiera Romanaeditare:"Suntem Romania!"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu