Se afișează postările cu eticheta cerbul de aur. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cerbul de aur. Afișați toate postările

05 august 2024

2442. Cerbul de aur- povesti nestiute

/

CERBUL DE AUR


• Anii 1969, 1970, 1971 au adus nume de prestigiu pe scena festivalului, care a fost apreciat drept cel mai bun din Europa
• Ceauşescu şi-a dat seama că un Cerb de Aur concura strălucirea Epocii de Aur, şi a tras definitiv cortina peste festival

Acum 40 de ani, se năştea la Braşov primul festival internaţional de muzică uşoară al României. Creat pentru a concura manifestările similare din ţările capitaliste, Cerbul de Aur a ajuns curînd celebru în toată lumea. Întrerupt în 1971, a renăscut după 21 de ani, devenind festivalul-emblemă al României. Monitorul Expres vă prezintă istoria celor cincisprezece ediţii de Cerb, istorie scrisă nu numai de vedete şi oameni de televiziune, ci şi de oamenii simpli ai Braşovului.

Între alegeri şi festival

Ediţia din 1969 a Cerbului de Aur a început din timp pentru oficiosul judeţean. S-au publicat articole cu biografiile concurenţilor şi invitaţilor. Ca să testeze memoria cititorilor, „Drum nou“ a iniţiat şi un concurs, cu 17 întrebări despre Cerbul din 1968. 1.500 de braşoveni au participat la concurs. Premiile 1 şi 2, atribuite prin tragere la sorţi, au constat în cîte un abonament la toate manifestările celor 5 zile de festival. 10 braşoveni au primit menţiuni, adică nişte broşuri cu „fotografii autografiate“ ale celor trei cîştigători din ediţia precedentă. Întîmplarea a făcut ca festivalul să fie la concurenţă cu un alt eveniment important, alegerile pentru Marea Adunare Naţională şi consiliile populare. Aşa că, ediţie de ediţie, cotidianul braşovean scria despre vizitele de lucru ale candidaţilor şi, într-un colţ, înghesuit, despre Cerbul de Aur. Aşa se face că sosirile primului concurent, Kaare Sundelin din Suedia, şi a primului invitat, Ghiuli Cioheli, din URSS, au rivalizat cu articolul „Azi, cu toţii la vot! Ales şi alegător: poporul“, din 2 martie. „Cititorule, la ora cînd îţi opreşti privirea peste rîndurile acestui reportaj, întreg poporul, într-un elan plin de semnificaţie, se îndreaptă spre secţiile de votare“. Dar nimeni nu părea interesat.