.
Eram in primavara anului 1993 pe nava "Faysal" sub pavilion Honduras,fosta nava romaneasca mult iubita de mine "Baia Mare", in Portul Nou Galati unde am incarcat cherestea pentru porturile Latakia si Tartous-Siria.
Echipajul era format din cinci romani si 18 sirieni, oameni de nationalitati, culturi, obiceiuri si religii diferite, la inceput ne intelegeam mai greu dar cu timpul cunoscandu-ne am devenit o adevarata familie.
La trei zile dupa plecarea din Galati, undeva in Marea Egee, prietenul meu, seful mecanic Mihai Turoveanu m-a chemat la el in cabina,acolo pe canapea era o frumuste de motan mare cat un iepuroi cu blanita maron deschis si bej inchis, cu mustata in forma de evantai, cu urechile ciulite pe care le rotea ca pe niste antene receptionanad parca semnale din Univers,cu nasuc roz,cu un botic cu buze rosii iar ochii lui de un albastru neasemuit de frumos ne privea cu dragoste si ne-a cucerit inimile noastre de marinari greu de induiosat. Pe loc i-am dat numele de BEJU.
