11 mai, Novorossiysk
Jurnal de marş într-un oraş în care istoria este religie
După ce condiţiile meteo nu
au mai permis navigaţia cu vele în siguranţă, iar cursa Varna-Novorossiysk, a
fost oprită cu 24 de ore înaintea finalului iniţial, Nava Şcoală „Mircea” a
acostat în portul Novorossiysk, pe data de 8 mai.
Programul din port a fost
unul similar cu cel din Varna, STI organizând activităţile standard:
deschiderea oficială a manifestărilor din acest oraş, parada echipajelor,
jocurile sportive, vizitele la obiectivele turistice din zonă şi petrecerea
echipajelor.
Deschiderea oficială a
activităţilor derulate în cadrul regatei pe timpul staţionării în Novorossiysk,
din ziua de 9 mai, a fost precedată de parada organizată cu ocazia Zilei
Victoriei, o zi foarte importantă pentru istoria Rusiei din Al Doilea Război
Mondial. Într-un oraş în care numărul monumentelor (vizibile) dedicate celui
de-al Doilea Război Mondial este cu mult mai mare decât al bisericilor, istoria
fiind parcă ridicată la rang de religie, toată acea desfăşurare de forţe şi,
mai ales, masa de oameni care a sărbătorit această zi pe stradă alături de
armată, a fost impresionantă. După parada militară, parcă la un semn nevăzut,
toţi aceşti locuitori au migrat către port, acolo unde erau acostate velierele
participante la regată. Conform estimărilor oficiale, în prima zi, au fost
100.000 de vizitatori.
DATI PAGINA !
DATI PAGINA !
. |
. |
. |
Deschiderea oficială a
activităţilor organizate de STI împreună cu sponsorii şi autorităţile locale,
s-a desfăşurat foarte aproape de locul de staţionare al NS „Mircea”. În
discursul său, primarul oraşului Novorossiysk,
Vladimir Sinyagovskiy, a salutat iniţiativa STI de a organiza această regată şi
a mulţumit navelor participante pentru efortul depus pe timpul primei curse a
regatei. Seara, a fost organizat un spectacol de muzică corală şi muzică pop,
în care am fost uimit să văd bucuria oamenilor – probabil, mulţi dintre ei,
participanţi şi la parada de dimineaţă – de a se reîntâlni, de a se bucura de
spectacolul vizual oferit de veliere, de a fredona melodiile lor cunoscute şi
de a admira împreună focurile de artificii.
Sâmbătă 10
mai, la fost o zi dedicată sporturilor de echipă pentru că, asemeni navigaţiei
cu vele, care nu se poate face individual şi competiţiile sportive organizate
de STI, au fost unele de echipă.
Loturile
româneşti, antrenate de locotenent-colonelul Lucian Popa şi căpitan-comandorul
Bogdan Aur, au fost din nou la înălţime şi s-au clasat pe podium la fotbal –
locul I (probabil că după experienţa de la Varna când am avut două echipe
înscrise şi au jucat finala împreună, organizatorii au decis ca fiecare navă să
nu aibă decât o singură echipă înscrisă în competiţie – dar locul III a fost
tot românesc, al echipei de pe Adornate); baschet, locul II şi volei, locul II.
Curios a fost faptul că organizatorii nu au mai inclus în program probele de
vâsle, unde schimbasem echipele şi ne aşteptam la rezultate mai bune decât la
Varna.
. |
.
. |
. |
Au fost
mulţi locuitori ai oraşului interesaţi să vadă nava, au fost mulţi cei care au
dorit să îşi facă o fotografie cu NS „Mircea”, astfel încât căldura de afară
(în medie 23-26 grade) nu i-a împiedicat să-şi aştepte răbdători la coadă,
locul pentru a păşi pe puntea legendarului velier românesc. Nu trebuie uitată
nici presa acreditată pentru regată, care a vizitat nava şi a realizat o serie
de interviuri la bord.
După
câteva zile interesante petrecute la Novorossiysk, cadeţii şi echipajul NS „Mircea” au părăsit acest port în
aplauzele locuitorilor şi a oficialităţilor prezente atât pe cheu, cât şi de-a
lungul golfului care adăposteşte portul şi unde s-a desfăşurat parada
velierelor. Urmează două zile de marş şi repoziţionarea flotei de veliere la
Soci, acolo de unde se va pleca pe 18 mai, în cea de-a doua cursă a Regatei
Mării Negre, Soci-Constanţa.
Lt.cdor.
Mihai Egorov
Primii paşi de student militar pe valurile mării
Încă
din ziua ambarcării mele la bordul Navei Şcoală„Mircea”, am ştiut că povestea
ce mă aştepta va avea o multitudine de puncte culminante, atât pozitive cât şi
negative.
Fiecare zi scursă, cu momentele ei
ireversibile şi cunoştinţele acumulate, mă face să fiu din ce în ce mai fericit,
gândindu-mă că am adăugat încă o cărămidă la clădirea formării mele ca ofiţer.
A patra zi din prima cursă a Black
Sea Regatta, între Varna şi Novorosyisk, se anunţa încă de la început să fie de
neuitat, datorită activităţilor pe care le aveam în program.
Stăteam pe puntea Teugă, împreună cu colegii mei, pentru
un curs de cunoaştere a sextantului. De această dată norii se ascunseseră de
privirea noastră, iar soarele ne zâmbea foarte prietenos, lasându-şi
strălucirea să se reverse pe valurile mării. Ceea ce făcea ca totul să fie
foarte palpitant erau valurile foarte mari, care ne dădeau ocazia sa fim
personajele unor clipe de neuitat. Amplitudinea foarte mare a ruliului navei,
dar şi unghiul de bandare spre tribord ne puneau la încercare puterea de menţinere
a echilibrului.
La un moment dat, în timp ce
măsuram unghiul vertical la Soare, marea a vrut să îşi arate puterea şi a
trimis către noi un val destul de mare, care s-a spart în etrava navei şi ne-a
făcut să simţim din plin gustul apei sărate.
Toate aceste clipe m-au făcut să
înteleg că trebuie să le savurez din plin, deoarece ele sunt unice în viaţa de
student.
Aceste momente petrecute pe Nava Şcoală
„Mircea”, vor fi comoara mea pentru toată viaţa. Îmi voi aduce aminte cu mare
drag şi cu emoţie în suflet, fiecare moment în parte.
Scris de studentul caporal Partene George Cosmin
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu