Constituita la Bucuresti si recunoscută
ca persoanã juridică prin legea votatã de Corpurile Legiuitoare, apoi
promulgata prin inaltul Decret domnesc nr. 1298 din 15 aprilie 1880,
SCMR a lansat o proclamatie tuturor românilor din sudul Dunarii,
chemându-i sa învete limba româna si sa traiasca în pace cu toate
popoarele cu care vietuiesc.
Societatea a functionat în mod continuu,
nefiind desfiintata de la data înregistrarii, ca persoana juridica, insa
dupa caderea tarii in mainile comunistilor si desfiintarea de catre Ana
Pauker a scolilor romanesti din Balcani si-a intrerupt existenta de
facto.
Activitatea sa a fost reluata in 1990 sub conducerea lui Hristu Cândroveanu.
Societatea a functionat în mod continuu, nefiind desfiintata de la data înregistrarii, ca persoana juridica, insa dupa caderea tarii in mainile comunistilor si desfiintarea de catre Ana Pauker a scolilor romanesti din Balcani si-a intrerupt existenta de facto.
Activitatea sa a fost reluata in 1990 sub conducerea lui Hristu Cândroveanu.
In momentul de fata este condusa de
marele actor Ion Caramitru si a avut o contributie esentiala, alaturi de
Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni, in
reeditarea si distribuirea celui mai recent Manual de aromana, aparut sub egida Academiei Romane.
DA PAGINA !
In cadrul celui de-al IX-lea Congres de
Cultură Macedo-Română din perioada 1-4 iulie 2005, inalta institutie a
respins cu vehementa initiativa sustinuta de un grup de aromâni de
constituire a acestei etnii culturale intr-o minoritate nationala in
Romania.
Astfel, Congresul si-a afirmat dezacordul
in legatura cu ideea de minoritate, considerand-o “aberanta si
falsificatoare”. In Declaratia adoptata atunci se face un apel catre
statul român de a acorda o mai mare si cuvenita atentie problematicii
aromâne si “pentru a da intregul sprijin moral si material necesar
conservarii si dezvoltarii patrimoniului cultural aromânesc, aflat in
pericol de a se pierde”.
De asemenea, Congresul nu a fost de acord
nici cu scrierea textelor aromâne folosind un alfabet diferit de cel al
limbii române, pe motiv ca se vor crea dificultati de scriere si citire
si recomanda “renuntarea la alfabetele nou-inventate, care duc la
stalcirea graiului si la intentionata indepartare de limba română si de
românitate”.
Congresul a sustinut retiparirea
lucrarilor clasice din patrimoniul cultural aromânesc exact asa cum sunt
ele, opunandu-se retiparirii acestora in forma
modificata si recomandand renuntarea la asemenea practici.
Toate acestea au fost reiterate si in cadrul Congresului de la Tirana din 2009.
Actiunile SCMR s-au incununat cu recunoasterea oficiala
de catre Romania a aromânilor ca “români de pretutindeni” prin
modificarea, in 2013, a Legii 299/2007, barand astfel calea deschisa de
Atena pentru recunoasterea acestora ca minoritate etnica diferita de
români si in final ca greci romanizati rupti de originea si identitatea
lor romaneasca.
SURSA:aici
SURSA:aici
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu