Se afișează postările cu eticheta declic. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta declic. Afișați toate postările

05 august 2026

2605. Nivelul Dunării a scăzut dramatic si politicienii forteaza proiecte inutile actual- Declic

 

.


Declic


Nivelul Dunării a scăzut dramatic provocând starea de alertă energetică, iar explicațiile statului lipsesc. În schimb, politicieni precum Sebastian Burduja (PNL) sau Cătălin Zamfir (PSD) încearcă să ne convingă că salvarea situației va veni din finalizarea unor hidrocentrale comuniste începute în anii '80, cum sunt cele de la Răstolița sau Surduc-Siriu. Iar la nivel de zvonistică, mulți cred că țările vecine ne-au oprit, de fapt, apa.

Ambele variante sunt false pentru că realitatea este mult mai banală. A plouat extrem de puțin în tot bazinul Dunării, iar debitul afluenților din cele zece țări traversate de fluviu e la minim. Aceasta este realitatea schimbărilor climatice, de asta am fost avertizați de oamenii de știință încă de la finalul secolului trecut.

De un deceniu deja, România folosește vara o treime din toată apa dulce disponibilă, depășind pragul de la care specialiștii consideră că o țară intră oficial în criză de apă.[1] Să continui proiecte comuniste concepute într-o Românie cu debite ale râurilor mult mai bogate, care nu mai există, este o risipă uriașă. Proiectul Surduc-Siriu de pe râul Bâsca Mare, spre exemplu, ar mai putea funcționa doar 4 luni pe an din cauza debitului scăzut, producând sub 0,3% din energia națională.

Soluția reală este retehnologizarea celor peste 180 de hidrocentrale funcționale pe care le avem deja. Din cauza echipamentelor vechi, degradate și ruginite, pierdem prin uzură și coroziune până la 10% din energia pe care apa ar putea-o produce. E ca și cum ai uda grădina cu un furtun vechi și spart pe alocuri. De aceea îi cerem Ministerului Energiei și Hidroelectrica să oprească banii irosiți pe șantiere vechi și să modernizeze centralele existente. Semnează petiția „Vrem energie ieftină, modernizați hidrocentralele existente!".

Modernizarea înseamnă, pe scurt, înlocuirea echipamentelor depășite. Fără șantiere noi, doar prin punerea unui „motor” eficient, producția aceleiași hidrocentrale va crește semnnificativ.

Specialiștii în ingineria apei consultați de Declic au calculat că simpla reparare și etanșare a conductelor recuperează până la 10% din putere. Iar la centralele foarte uzate, cum sunt cele de la noi, un pachet complet de modernizare ar crește producția cu cel puțin 8%.[2]

Doi experți au strâns toate aceste date într-un document de poziție pe care noi l-am trimis la Ministerul Energiei și la Hidroelectrica. Decidenții nu pot opri seceta, dar pot decide cum cheltuiesc banii publici astfel încât să avem electricitate la prețuri decente.

Pentru a termina doar 3 dintre proiectele comuniste (Răstolița, Surduc-Siriu și Bumbești-Livezeni) mai sunt necesare 442,6 milioane de euro, pentru o putere instalată modestă de doar 155 MW. Cu exact aceeași sumă, România ar putea construi aproximativ 480 MW în panouri solare plus 240 MW în baterii de stocare, sau 330 MW în turbine eoliene plus 160 MW în stocare. Vorbim despre o capacitate de producție de 2-3 ori mai mare din aceiași bani, dacă îi investim în tehnologii moderne sau în retehnologizare.

Ministerul Energiei ezită pentru că proiectele vechi au mize financiare mari pentru afaceriștii dubioși din energie. Doar presiunea noastră poate schimba decizia.

Adu-ți aminte ce s-a întâmplat recent cu Parcul Kiseleff din București. Primăria intenționa să închirieze o parte din parc pentru un eveniment privat cu bilet timp de patru luni, pentru următorii 3 ani. Marinela Panaite, o locuitoare din Sectorul 1, a lansat o petiție pe platforma Declic, iar mobilizarea a mii de cetățeni a obligat Primăria să renunțe la proiect în doar câteva zile. Când comunitatea acționează ferm, decidenții se retrag. La fel putem face și cu Ministerul Energiei.

Semnătura ta durează doar câteva secunde, dar dă greutate fiecărui argument pe care îl punem pe masa ministrului.


Pentru energie eficientă, nu irosită,

Denisa, Antoniu și echipa Declic

P.S. În vara anului 2003, seceta a scăzut debitul Dunării atât de mult încât statul a fost nevoit să oprească Reactorul 1 de la Cernavodă timp de o lună, din lipsă de apă pentru răcire. Autoritățile continuă să trateze seceta ca pe o surpriză temporară, în loc să pregătească infrastructura. Din cele peste 6.400 MW capacitate teoretică ale Hidroelectrica, în perioadele uscate abia se pot produce 1.200-1.500 MW la orele de vârf. Diferența se acoperă din importuri scumpe, pe care le plătim cu toții în facturi. [3] Semnează petiția și cere investiții inteligente în energie.


02 iunie 2026

2573. Dacă vrei ca declarațiile de avere ale demnitarilor să fie publice și anul acesta, dă un share la această petiție și roagă-ți prietenii să o semneze.

.

Declic

Dacă vrei ca declarațiile de avere ale demnitarilor să fie publice și anul acesta, dă un share la această petiție și roagă-ți prietenii să o semneze.

Ai semnat petiția pentru ca declarațiile de avere să fie din nou publice, prin punerea în acord a legii cu decizia CCR de anul trecut. Mai sunt câteva zile până când înalții demnitari ar trebui să-și facă publice declarațiile de avere. Doar că, anul acesta, nu mai e nimeni obligat s-o facă. CCR a decis anul trecut că cetățenii nu trebuie să știe ce mașini, bijuterii și case și-au mai luat înalții funcționari plătiți din bani publici. Sau ce averi au trecut pe numele soților și copiilor.

Ministerul Justiției ar fi trebuit să repare legea și să avem acces la un minim de informații despre averile demnitarilor. Dar, de 12 luni, Ministerul se face că lucrează la un proiect de lege. Ca să reușim să îl convingem pe ministrul Predoiu, trebuie să fim mulți. Distribuie petiția către prietenii tăi și roagă-i să o semneze.

Agenția Națională de Integritate a trimis ministerului proiectul de-a gata, încă din noiembrie. Însă, fostul ministru Radu Marinescu l-a ținut la sertar patru luni. Marile partide ar fi putut pune legea în acord cu decizia CCR direct în Parlament, în 45 de zile. Au trecut peste 365 de zile și nu avem nimic.

Asta arată clar că nu există voință politică decât pentru atacuri împotriva societății civile. Politicienii cer transparență doar de la ONG-uri, în timp ce vor să-și țină averile la secret.

Asta ne afectează pe toți, pentru că transparența averilor e singurul instrument prin care putem verifica dacă cei care administrează banii publici și iau decizii în numele nostru se îmbogățesc pe seama noastră. Fără declarații de avere publice, nu mai știm dacă un ministru, primar sau judecător s-a îmbogățit în mod ilicit.

Pentru prima dată în 20 de ani, cei plătiți din banii noștri se ascund în spatele „vieții private", iar tupeul lor ne costă. De această lege depinde jalonul 431 din PNRR, care ar asigura României o finanțare de 771 de milioane de euro pentru reforme pe bune. Dacă legea nu e promulgată până la 31 august, România pierde banii.

Dacă tu distribui petiția, ajuți mai mult decât crezi. O treime din semnăturile noi vin din distribuirile membrilor. Tu știi cel mai bine cine sunt prietenii, cunoscuții și rudele cu valori ca ale tale, care ar semna o astfel de petiție.

Dacă ne strângem peste 100.000 de voci, presa independentă va prelua imediat apelul nostru, iar tema averilor va deveni imposibil de ignorat, indiferent cât de mult ar vrea unii s-o dea uitării.

Aceasta este adevărata forță a comunității din care faci parte. Puterea nu le aparține celor din birourile ministeriale, ci oamenilor care cer integritate. Această mobilizare în forță este singura cale prin care forțăm Ministerul Justiției să scoată legea din sertar și s-o trimită Parlamentului, înainte ca aleșii să plece în vacanță pe 1 iulie.

Distribuie acum petiția către măcar 3 prieteni.

Pentru averile demnitarilor, la vedere,

Cătălina, Anduța și echipa Declic



07 martie 2026

2551. Barajul de la Mihăileni este o schemă de corupție

foto internet
 Barajul de la Mihăileni este o schemă de corupție cosmetizată drept proiect generator de energie și protecție la inundație. Tocmai de aceea, am solicitat oficial Universității Tehnice București delegarea unui specialist, pentru o analiză nepărtinitoare, a beneficiilor și riscurilor hidrocentralei de pe Crișul Alb.

Curtea de Apel Cluj tocmai a anulat autorizația de construire a barajului de la Mihăileni, un act administrativ emis în 1987 și folosit în 2026 pentru a justifica cheltuirea a milioane de euro din bani publici. Instanța a spus-o clar: nu poți construi în 2026 cu o autorizație din 1987.

Dar victoria în instanță e doar jumătate din poveste. Cealaltă jumătate e că barajul ăsta n-ar fi trebuit să existe nici dacă autorizația era valabilă. Nu produce energie suficientă pentru cât costă. Nici nu protejează oamenii de inundații așa cum susțin politicienii locali. Nici ca sursă de apă nu se justifică pentru că oamenii din Brad beau apă din alte surse de suprafață și foraje de adâncime. Singurul beneficiar real al acumulării de la Mihăileni este proiectul minier privat de la Rovina, care ar fi primit cadou rezervorul de apă din bani publici. Noi toți am fi subvenționat, fără să știm, o exploatare minieră a unor privați din Canada.

04 martie 2026

2550. Propunerea ministrului Justiției pentru funcția de procuror general al României, Cristina Chiriac, vine cu o poveste care nu poate fi trecută sub tăcere

 


.

Propunerea ministrului Justiției pentru funcția de procuror general al României, Cristina Chiriac, vine cu o poveste care nu poate fi trecută sub tăcere. 
Află despre ce este vorba:

În 2017, ca procuror la DNA Iași, ea a instrumentat un dosar de șantaj în care a descoperit înregistrări video cu abuzuri sexuale comise de fostul episcop de Huși asupra unor elevi de seminar. Dovezi extrem de grave. În loc să trimită probele la parchetul competent, procuroarea le-a păstrat la sertar.

Dosarul privind modul în care au fost gestionate acele probe a ajuns ulterior la Secția Specială. Acolo a rămas blocat ani la rând. Pentru asta ar fi trebuit să răspundă penal. În schimb, urmează să conducă toți procurorii din România.

Am făcut un video cu toate aceste informații. Cu detalii pe care multe televiziuni le ocolesc. Într-un peisaj media în care trusturile finanțate politic evită subiectele incomode pentru rețelele care au capturat justiția, tăcerea devine complicitate.

Dar există o diferență esențială între un subiect care rămâne într-un cerc mic și unul care ajunge la sute de mii de oameni.

Dacă rămâne în cercuri restrânse, numirea se face în liniște. Vom primi un comunicat sec de la Cotroceni și vom afla că Cristina Chiriac conduce toți procurorii din România. Fără dezbatere reală. Fără explicații.

Dacă video-ul devine vizibil, dacă ajunge la suficientă lume, cam cât are audiență o televiziune de știri, președintele nu va mai putea tăcea. Va fi obligat să se poziționeze public.

Distribuie video-ul acum către toți cunoscuții tăi.

Cristina Chiriac este una dintre propunerile susținute de rețele care au supraviețuit tuturor guvernelor și tuturor reformelor. Aceleași rețele care au blocat dosare, au protejat oameni influenți și au transformat Secția Specială într-un scut pentru cei incomozi sistemului.

Nu e vorba doar despre un nume. E vorba despre direcția în care merge justiția. Despre cine va decide ce dosare avansează și ce dosare rămân îngropate.

Indignarea păstrată pentru noi nu schimbă nimic. Informația distribuită schimbă raportul de forțe.

Tu ești mai credibil pentru prietenii tăi decât orice reclamă sau campanie plătită. Un share de la tine poate face diferența între o numire trecută în liniște și o decizie luată sub presiune publică.

Apasă pe buton, alege aplicația prin care vrei să distribui și trimite video-ul mai departe. Putem duce mesajul la sute de mii, poate chiar un milion de oameni. Iar atunci, decizia nu va mai putea fi luată pe ascuns.

Distribuie video-ul acum.

Pentru o justiție care nu protejează abuzatori,

Cătălina și echipa Declic

22 februarie 2026

2548. Intrebare pentru presedinte

 

.

DECLIC

Scriu acest mesaj într-un context în care, sincer, nu credeam că voi trăi. Sunt unul dintre cei care au stat ani la rând în stradă pentru Roșia Montană, care au apărat comunități locale în instanță, care au strâns bani din donații mici și au ținut piept unor companii cu bugete de zeci de milioane. Dintre cei mulți care l-au susținut pe Nicușor Dan, tocmai pentru că a fost de partea cetățenilor în aceste bătălii.

Cu atât mai greu îmi este să mă văd pus în situația de a-i cere acum președintelui explicații elementare legate de direcția asumată de un consilier din echipa lui.

Articolul recent al domnului consilier prezidențial Radu Burnete „America are nevoie de aliați cu economii reziliente la presiuni geopolitice. România este unul dintre ei” promovează deschis o agendă pro minerit și o „reformă” a legislației care ar transforma statul într-un instrument de facilitare a intereselor companiilor extractive. Această poziționare contrazice frontal principiile pe care Nicușor Dan și-a construit credibilitatea publică și pentru care a primit încrederea a sute de mii de cetățeni, inclusiv pe a mea.

În acest context, i-am trimis o scrisoare publică prin care i-am cerut un punct de vedere oficial, clar și neechivoc.

12 noiembrie 2025

2541. De ce vor politicienii hidrocentrale?

 

Se întâmplă ceva și nu e deloc ceva bun. Ca la un semnal, mai mulți politicieni de prim rang s-au pornit, în ultimele săptămâni, să ne explice că hidrocentralele comuniste sunt soluția, aproape magică, la criza energetică. De la Ilie Bolojan la liderii PSD sau AUR, s-au făcut, la foc continuu, declarații despre cât de necesare sunt proiectele hidroenergetice moștenite de la regimul Ceaușescu.

A urmat „nucleara”. Camera Deputaților a spus da unui proiect legislativ, inițial respins de Senat. Legea permite ruperea unor bucăți din parcurile naționale pentru a se putea finaliza 9 hidrocentrale.

30 iulie 2024

2440. Spune-le celor din guvern că e timpul să spunem și noi nu unui proiect de coșmar. Hidrocentrala de la Răstolița trebuie să rămână în trecut.

Declic

ALEX,

Acesta nu e unul dintre emailurile obișnuite pe care le primești de la mine. Astăzi te invit la o călătorie în timp, ne întoarcem în anul 1989.

Republica Socialistă România mai mult horcăie decât respiră. Trage să moară. Cam totul se duce de râpă, de la fibra socială care se destramă  la industrie.

Nu se poate spune cu precizie când, dar cândva în anii de rapidă descompunere a întregului sistem comunist, a fost proiectată hidrocentrala de la Răstolița.

Analizând proiectul, descoperi o viziune dementă, de la un capăt la altul. Nu e de mirare, în acea perioadă autorizațiile de mediu erau o formalitate, aveau 2-3 pagini. Puțini oameni înțelegeau impactul negativ al proiectelor hidroelectrice de asemenea anvergură. Din păcate, mulți cred și astăzi că proiectele hidroelectrice sunt verzi, dar revin la asta mai târziu.

Eram la ani lumină de integrarea europeană și asumarea de către țara noastră a unor principii sănătoase de protecție a apelor sau pădurilor, a naturii în general.

Prin urmare, defrișarea unor suprafețe uriașe de pădure, aproximativ 170 de hectare, nu era deloc o problemă.

Distrugerea ireversibilă a unuia dintre cele mai valoroase habitate ale lostriței, somonul de Dunăre era, de asemenea, irelevantă. Nici fragmentarea râului Mureș și distrugerea echilibrului ecologic pe alte 9 râuri nu avea vreo importanță.

Atunci, la finalul anilor 80, totul se reducea la producție. Fabricile de ciment trebuiau să își vândă marfa, iar oamenii să muncească, indiferent dacă munca lor făcea rău sau bine. Roțile ruginite ale industriei trebuiau să se învârtă. Pentru asta, natura trebuia să moară și nimeni nu putea să protesteze.

Ne întoarcem în prezent. Respirăm ușurați, ne aflăm în UE. Privim spre locul unde a fost proiectată, în acele vremuri triste, hidrocentrala de care vorbim. Aflăm că între timp în zonă și în vecinătate au fost instituite nu mai puțin de 43 de arii naturale protejate. Printre ele, cea mai valoroasă este Parcul Național Călimani.

Astăzi, spre deosebire de tristele vremuri de demult, legile românești și internaționale permit defrișări în parcuri naționale doar  în zone numite „de dezvoltare durabilă”. Din fericire, în Călimani defrișarea este interzisă cu desăvârșire pentru că acolo nu există acest tip de zone. Apele de o valoare rară sunt și ele protejate prin integrarea lor în diferite tipuri de arii naturale protejate, de exemplu Natura 2000.

Ai spune că nu avem nicio grijă pentru natură, în România lui 2024. Din păcate, în Guvern se află două personaje care par aterizate tocmai din întunecații ani 80.

Mircea Fechet, ministrul Mediului, a declarat că în această vară ar putea fi elaborate studiile necesare pentru a fi emis acordul de mediu pentru finalizarea hidrocentralei. Iar Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a declarat că s-au încheiat deja negocierile între Hidroelectrica şi Hidroconstrucţia privind începerea lucrărilor pentru punerea în funcțiune a hidrocentralei.

Ambii miniștri fac abstracție de faptul că acea hidrocentrală poate exista doar dacă se încalcă legea. Și doar dacă se distruge la scară uriașă natura protejată strict de legile naționale. Pentru că o hidrocentrală de asemenea dimensiuni nu e deloc un proiect verde. E o crimă la adresa biodiversității din zonă.

În plus, proiectul nu e doar distructiv, dar și foarte scump. Pentru comparație, la Teiuș se construiește un parc fotovoltaic de 60 MW, fără să afecteze zone protejate, râuri sau păduri. Investiția este de 55 de milioane de euro. La Răstolița, se cheltuiesc zeci de milioane de euro pentru a finaliza prima parte a unui proiect de 35 MW, care va funcționa mult mai puțin eficient decât parcul fotovoltaic și va distruge, masiv, natura.

M-am întins cam mult cu acest email, sper că ai avut răbdare până aici. Iată ce putem noi face și cum îi putem opri.

Tot planul domnilor miniștri și a prietenilor lor de la Hidroelectrica se bazează pe tăcerea noastră. O asemenea ilegalitate și un asemenea abuz asupra naturii se pot face doar dacă e liniște. Dacă organizațiile de mediu și sutele de mii de oameni care sprijină aceste organizații tac.

Ei bine, nu tac. Declic, împreună cu Federaţia Coaliţia Natura 2000, Bankwatch România, 2Celsius și WWF s-au coalizat pentru a opri acest proiect dement. Avem argumente, avem avocați care cunosc legile și suntem foarte hotărâți să oprim acest plan comunist. Am trimis deja o scrisoare deschisă Guvernului în care le spunem, tranșant, că dacă încalcă legea o vor face în văzul lumii.

Acum mai avem nevoie de o uriașă opoziție publică față de această hidrocentrală care nu are ce căuta în România anului 2024. Adică avem nevoie de semnătura ta pe petiția pe care am lansat-o.

Tot cu zeci de mii de semnături i-am convins pe politicieni să scoată din Codul Silvic prevederea aberantă care ne interzicea accesul liber în păduri. Putem să-i convingem și de data asta, cu ajutorul tău. Trebuie să fim mulți pentru că, într-un an electoral doar pierderea unor potențiale voturi îi poate face pe politicieni să oprească un proiect profitabil pentru ei și clienții lor de partid.

Așa că te rog să faci un pas în plus, să dai click pe butonul galben de mai jos și să ne ajuți să salvăm un parc național, 43 de arii protejate și cel mai important râu în care se înmulțește, încă, Lostrița.


Îți mulțumim dacă ești de partea binelui,

Antoniu și echipa Declic

P.S. Încă un argument pentru a-ți dai seama cât de absurdă e ambiția acestor politicieni de a continua un proiect ineficient și distructiv. În SUA [1] sunt demolate 4 hidrocentrale uriașe. Se întâmplă același lucru în Franța[2] și chiar în Norvegia [3], țară altfel destul de dominată de lobby-ul energetic. Se întâmplă asta pentru că devine evident pentru toată lumea că există alternative mai ieftine și prietenoase cu mediul pentru producția de energie. Spune-le celor din guvern că e timpul să spunem și noi nu unui proiect de coșmar. Hidrocentrala de la Răstolița trebuie să rămână în trecut.

[1] Caltrout - 2024 The Klamath River Dams Are Disappearing Fast

[2] Water news Europe - 2019 - France: Huge dam removal started to give room to Sélune river

[3] CBS 2022 - Fish swim freely for 1st time in 106 years after defunct dam in Norway dismantled


26 iunie 2024

2435. Un parc national moare

Declic
.



Am lansat o petiție prin care îi cerem ministrului Mediului să NU aprobe scoaterea din fondul silvic a terenului necesar pentru finalizarea hidrocentralei de la Răstolița, Mureș. Ne opunem acestui proiect pentru că o parte din pădurea de pe terenul respectiv face parte din Parcul Național Călimani. Defrișarea acestei suprafețe și înlocuirea pădurii cu un proiect industrial uriaș este ilegală și se opune oricărui principiu de dezvoltare durabilă a unui parc național.

Semnează și tu petiția prin care vrem să oprim distrugerea unuia dintre cele mai frumoase parcuri naționale pe care le avem.

Acum doi ani eram undeva în spatele digului uriaș de beton din imaginea de mai sus. Eu și cameramanul cu care lucram ne pregăteam să ridicăm drona. Doream să avem o viziune de ansamblu asupra celor 130 de hectare din parcul național ce ar urma să fie defrișate pentru a se finaliza o hidrocentrală în ruină, moștenită de pe vremea lui Ceaușescu.

Am decis să intrăm în parc fără a anunța pe nimeni. Doream să filmăm la fața locului fără ca cei din administrația parcului sau de la Hidroelectrica să ne limiteze în vreun fel mișcarea. Sau chiar să ne interzică cu totul să filmăm acolo.

Brusc, am auzit o mașină care se apropia în viteză pe drumul accidentat pe care venisem și noi. În câteva secunde, mașina a frânat violent și au coborât trei persoane. Nu s-au prezentat, unul dintre ei ne-a întrebat, supărat foc, ce filmăm.

Pentru că nu am notorietatea altor jurnaliști care investighează tăieri ilegale și fața mea nu e atât de cunoscută, ies ușor din asemenea situații. Fac pe prostul. Scopul e să-i conving că nu ne interesează afacerile lor și că suntem acolo cu altă treabă. Ca turiști, de exemplu.

Nu le-am răspuns direct la întrebare. I-am întrebat dacă copacii sub care ne aflam sunt sau nu arini. Erau. Atunci le-am mărturisit că voiam să filmăm o pădure de arini. Și că nu ne-am uitat înainte pe net, ca să vedem cum arată un arin, iar acum suntem în zonă fără semnal.

12 iulie 2023

2347.#ToțiȘtiau: Afară cu Budăi și Firea!

Declic

Atrocitățile din azilele groazei ne-au marcat pe toți în aceste zile. Mai puțin pe Gabriela Firea și pe Marius Budăi, care sunt interesați doar de cum să își scape pielea. Iar dacă noi rămânem împietriți în starea de șoc și nu acționăm, ei vor reuși să rămână în Guvern.

Ca să schimbăm lucrurile, am pregătit un protest în Piața Victoriei. Te aștept și pe tine, joi, 13 iulie, de la ora 19.00, la protestul #ToțiȘtiau: Afară cu Budăi și Firea! Am pregătit un banner mare și sute de foi negre cu mesajul #ToțiȘtiau, pe care să le ridicăm în fața Guvernului. Premierul poate să îi demită, dar o va face doar dacă simte presiunea străzii. Joi ne vedem în Piața Victoriei.

Toată țara fierbe. Peste 100 de persoane fără ajutor, bătrâni sau tineri cu dizabilități, au fost umilite, batjocorite și schingiuite cu o cruzime fără margini. Le-au fost luate casele, pensiile și uneori chiar ajutorul de înmormântare, de niște oameni plătiți de stat tocmai ca să aibă grijă de ei.

De veghe la căpătâiul acestei rețele de crimă organizată par să stea tocmai miniștrii Familiei, Gabriela Firea și cel al Muncii și Protecției sociale, Marius Budăi. Acestea sunt ministerele care s-au comportat tocmai contrar numelor instituțiilor pe care le conduc. Chiar dacă cei doi miniștri nu sunt încă acuzați în dosarul instrumentat de DIICOT, nu sunt absolviți de vina de a fi știut și de a fi ascuns atrocitățile din căminele groazei.

30 iunie 2023

2341.Ce ai facut pentru Ucraina-Declic

Stau în fața ecranului și îmi caut cuvintele. Încerc să-ți povestesc despre cum membri Declic ca tine au salvat, din nou, vieți în Ucraina. Eram îngrijorat că nu o să reușim, dar m-am înșelat. Și e tare bine că m-am înșelat.

Adevărul este că mi-am amintit zilele acestea de un profesor din liceu care ne povestea despre cum s-a obișnuit generația lui cu răul din perioada comunismului. Ne povestea cu amărăciune că oamenii simpli știau ce făceau comuniștii. Știau că alți oameni sunt uciși, aveau cunoștințe care fuseseră luate pe sus și duse la închisoare sau în lagăre de muncă forțată.

Ce ne mai spunea acest profesor e că, la început, veștile despre aceste atrocități îi șocau pe cei din jurul său. Apoi au trecut anii și lumea a ales să privească în altă parte. Nici măcar nu se mai vorbea despre asta. L-am întrebat de ce. A stat puțin pe gânduri, apoi mi-a răspuns. Treptat, oamenii se obișnuiesc cu răul, preferă să nu se mai gândească și să se bucure că nu se întâmplă nimic lor și celor apropiați.

M-am temut sincer că se întâmplă asta și cu noi, că am devenit nepăsători la tragedia oamenilor din Ucraina. La începutul războiului eram cu toții cuprinși de emoție. Declic a strâns atunci peste 160 de mii de euro pentru a-i ajuta pe cei afectați de război.

La ruperea barajului de la Kakhovka, m-am temut că am devenit nepăsători. Că ne-am obișnuit și noi cu răul și că nu vom mai reacționa cu aceeași emoție, acum, când ni s-a cerut din nou ajutorul. Ne aflam în fața unei situații limită: oamenii din zona afectată de distrugerea barajului au rămas fără apă de băut. Așa că nevoia de pastile de purificare a apei, recipiente voluminoase și alimente neperisabile era uriașă.

Am scris membrilor Declic și partenerilor comunității noastre din străinătate. Și am reușit să strângem, în doar câteva zile, 86 de mii de euro. S-a implicat financiar și organizația Campact, sora Declic din Germania. Mai apoi, ne-au ajutat să cumpărăm și să transportăm cele necesare Asociația SNK. Toate proviziile cerute au ajuns astfel la HumAid Charitable Foundation și ISU din Ucraina.

Datorită membrilor și prietenilor Declic, mii de oameni au astăzi apă curată. Alternativa ar fi fost să bea apă care-i îmbolnăvea sau să moară de sete.

Vestea bună de tot e că nu ne-am obișnuit cu răul care crește la granița cu România, nu am devenit nepăsători. Dacă te-ai implicat în campania de ajutorare a celor din Ucraina, te rog să te gândești că acum un copil bea un pahar de apă curată și datorită ție.

Iar acum putem face mai mult.

Trebuie să-ți spun că primele facturi din această campanie umanitară le-am plătit din banii strânși în ultimul an de la membri Declic care au donat lunar pentru Ucraina. Altfel, ar fi durat cu cel puțin o săptămână mai mult să trimitem în Ucraina cele necesare purificării apei. O săptămână care, într-o zonă de conflict armat, poate face diferența între viață și moarte.

Dacă ești printre cei care au donat lunar pentru Ucraina, îți mulțumim. Dacă nu, te rog să te gândești dacă te poți implica și tu, lună de lună, cu o mică donație. Punem banii deoparte și îi folosim la următoarea criză umanitară, pentru a salva vieți.


Îți mulțumesc pentru solidaritate,
Antoniu, Roxana și zeci de mii de oameni din Ucraina

PS: Am primit și o scrisoare de mulțumire de la Departamentul pentru situații de urgență din Ucraina. Te implici și tu pentru a ne putea mobiliza și la următoarea urgență umanitară?




Primești acest e-mail pentru că ai luat parte la una din campaniile Declic sau ai semnat una din petițiile inițiate de membrii comunității pe campaniamea.declic.ro și ai optat să te ținem la curent.
Scurtă notă despre donații. Declic nu joacă după cum cântă politicienii, nu suntem abonați la bani publici și nu primim finanțări de la companii poluatoare sau care sunt certate cu legea. 80% din donații provin de la oameni implicați, ca tine. Împreună, punem cărămidă peste cărămidă la temelia democrației românești.

25 iunie 2023

2338.Cumparam aceasta padure

.

 Oamenii din Rovina stau, la propriu, pe o mină de aur. Și asta nu de ieri, de azi. Așa a fost dintotdeauna. În ultimii ani, însă, oamenii s-au tot împuținat. Și locul lor a fost luat treptat de bufnițe, râși și numeroase alte animale sălbatice, actualii stăpâni ai livezilor și pășunilor împădurite.

Aici, în acest sat din Hunedoara, am cunoscut-o pe Adriana, o româncă plecată în urmă cu 22 de ani în Germania. Ea revine în fiecare vară să se îngrijească de mai multe terenuri și de casa din bârne de lemn pe care a moștenit-o de la bunicii săi. Însă, în ultimii ani, Adriana revine în țară cu inima tot mai grea. O companie canadiană, condusă de speculanți ai bursei din Toronto, a pus ochii pe Rovina. Vrea să facă aici a doua cea mai mare mină de aur și cupru din Europa. Așa că vacanțele Adrianei au început să fie pline de studiat documente ale companiei, participări la consultări publice și tot felul de griji.

Cu toate că Adriana are terenuri care ar putea fi vândute la un preț bun companiei, ea a refuzat să cedeze și să-și trădeze învățămintele moștenite de la bunici. A hotărât să lupte pentru a nu-i fi transformat satul copilăriei într-un deșert. Așa că, în urmă cu doi ani, Adriana a donat către Declic trei parcele de pământ care vor sta pentru totdeauna în calea proiectului minier.

24 aprilie 2023

2402.Proiectul despre publicitatea la jocuri de noroc se discută azi, de la ora 17.00

.

Proiectul
 despre publicitatea la jocuri de noroc se discută azi, de la ora 17.00, în Comisia Juridică din Camera Deputaților, într-o ședință reunită cu alte 4 comisii. Ți-am mai scris și în urmă cu câteva săptămâni, însă acum proiectul chiar se află pe ordinea de zi.

A ajuns aici după ce a trecut de Senat, unde a fost modificat substanțial astfel încât să lase publicitatea aproape la fel de agresivă. Camera Deputaților are ultimul cuvânt de spus.

Însă, în forma în care a ajuns la deputați, proiectul nu schimbă mare lucru și e în favoarea industriei.

Și există dovezi că tinerii sunt ținte pentru reclama la jocuri de noroc și că operatorii vor să-i transforme în profit.

Un studiu de piață comandat de o casă de pariuri arată unde își joacă banii tinerii de 14-17 ani. Asta, deși adolescenții nu au voie să intre în săli de joc sau să parieze online.

De exemplu, casa de pariuri știe că, pentru 66% dintre tinerii de 14-17 ani, reclama este cel mai important criteriu când aleg un produs. [1]

Tocmai de asta, modificările la proiectul de lege introduse la Senat sunt frecție la picior de lemn. Te numeri printre cei peste 160.800 de semnatari ai petiției prin care cerem interzicerea publicității la jocuri de noroc. Stă în puterea noastră să le cerem deputaților să corecteze proiectul.

În câteva ore, Comisia Juridică va discuta proiectul de lege cu reclama. Avem foarte puțin timp să acționăm pentru a le influența decizia deputaților. Îi putem convinge să renunțe la amendamentele de la Senat, dacă le scriem cât mai mulți dintre cei care am semnat petiția.

Pentru ca totul să meargă rapid, ai mai jos câteva argumente pe care să le folosești când le scrii deputaților. Adresele publice de e-mail ale deputaților sunt deja încărcate în platforma Declic. Tu trebuie doar să compui un mesaj și să-l trimiți cât mai repede.

  • Potrivit modificărilor de la Senat, în loc de bannere imense, vom avea doar bannere foarte mari (de maximum 30 de mp), cu bulina interzis sub 18 ani și mesajul Fii responsabil. De pe aceste bannere vor dispărea premiile în bani și bunuri. Dar ele vor putea fi în continuare folosite în reclama de la radio și TV, după ora 23:00. Această modificare nu schimbă cu aproape nimic situația actuală a reclamelor agresive. Vă rog să renunțați la ea.
  • Alt amendament spune că influencerii, persoanele publice și foștii sportivi nu mai au voie să facă reclamă la jocuri de noroc la TV și radio. Dar pot în continuare să apară pe bannerele de pe stradă. Acest articol este neuniform, se referă la publicitatea audiovizuală, dar nu și la cea de pe stradă. De asemenea, încalcă art. 45 din Constituție și face legea vulnerabilă în fața unei decizii de neconstituționalitate dată de CCR.
  • Totodată, Senatul a modificat proiectul astfel încât reclama să fie în continuare permisă la orice oră din zi, în timpul competițiilor sportive, prin afișarea siglei caselor de pariuri.

Vă solicit să eliminați amendamentele introduse la Senat și să readuceți PL-x nr. 135/2023 la forma inițială. Adică la forma în care orice tip de publicitate stradală și audiovizuală la jocuri de noroc și pariuri sportive să fie interzisă.

Îți iei 5 minute să le scrii chiar acum deputaților? E ultima șansă să mai schimbăm ceva, Camera Deputaților are ultimul cuvânt de spus. Comisia Juridică se reunește azi, de la ora 17.00, cu alte 4 comisii care trebuie să depună raport pentru proiect. Un raport favorabil pentru proiectul readus la forma inițială înseamnă un pas mai aproape de victorie. După raport urmează votul în plen.

Te rog să păstrezi un ton politicos. Altfel, riscăm ca tot efortul să fie degeaba.

Fără reclame la păcănele,
Ana și echipa Declic

PS: De la 1 iulie, în Belgia, publicitatea pentru jocuri de noroc va dispărea de la TV, radio, din cinematografe, print, spaţii publice, dar și din online. Iar în anii următori vor fi restricții și pe stadioane. Este exemplul că se poate. Împreună, am putea face ca asta să se întâmple și la noi.

Note:
[1] Pressone[.]ro: Frăția păcănelelor. Un parlamentar român susține că ar trebui mai multe săli de jocuri de noroc pentru că „ar ajuta economia”

21 martie 2023

2383. Mii de astfel de arbori sunt tăiați, an de an

Declic
Cititorule,

Privește copacul de mai jos. . Se întâmplă asta pentru că România este printre ultimele țări din Uniunea Europeană în care arborii remarcabili, foarte bătrâni sau de mari dimensiuni, nu sunt protejați de lege.

Semnează și tu petiția prin care cerem specialiștilor ce scriu noul Cod silvic să interzică tăierea arborilor remarcabili.

Arborii bătrâni, de dimensiuni foarte mari, se numesc în limbajul de specialitate arbori remarcabili sau monumentali. De zeci de ani, biologii și peisagiștii din toată lumea se luptă să-i protejeze prin lege. Adică să interzică tăierea lor, cu desăvârșire.

Sunt clare motivele pentru care trebuie protejați. Pentru că sunt uriași și, în sute de ani, ajung să fie un adevărat ecosistem care e casă pentru mii de specii de animale.

Dar dincolo de factorii ecologici, acești copaci au și o valoare estetică. Pe scurt, sunt ieșit din comun de frumoși. Și ne fac nouă, oamenilor, viața mai frumoasă! Asta pentru că îi găsim nu doar ascunși în mijlocul pădurii, ci și pe pajiști sau chiar în orașe, în sate, la marginea drumurilor.

Arborii remarcabili ajung să aibă o valoare culturală pentru comunitățile care au trăit sute de ani la umbra lor. Și e ușor de înțeles că oamenii se revoltă atunci când sunt tăiați.

Vestea bună e că s-a reușit protejarea acestor copaci fenomenali în aproape toată Europa. Mai mult, și țări din afara UE, ca Moldova sau Georgia, îi protejează.

Vestea foarte proastă e că România face excepție. Nu doar că nu sunt protejați, dar practicile silvice de la noi încurajează tăierea lor.

09 februarie 2023

2364.PETITIE! PSD și PNL au virat către patronii de presă, în primele șapte luni din 2022, peste 10 milioane de euro pentru propagandă


.

 Dacă te uiți la rezultatele obținute, aleșii neamului nostru sunt mediocri. Dar zici că sunt niște eroi dacă te uiți la televizor. Asta de când plătesc presa să-i prezinte doar într-o lumină pozitivă. Acest lucru nu ar trebui permis în democrație. Semnează și tu petiția Declic pentru a opri această manipulare.

Cel mai grav este că noi nu știm, când ne uităm la televizor, care sunt știrile ticluite în sediile de partide și care nu. Ar fi bine-venită o lege care să oblige la marcarea unui astfel de conținut, în timp ce noi urmărim jurnale ori dezbateri televizate.

Recent, Europa Liberă și Recorder au dezvăluit că PSD și PNL au virat către patronii de presă, în primele șapte luni din 2022, peste 10 milioane de euro pentru propagandă [1,2]. M-am îngrozit. Cu banii ăștia ar fi putut să construiască un spital.

Televizorul rămâne principala sursă de informare în România. Mă gândesc că, în acest caz, ar ajuta o lege care să mai înfrâneze mașinăria manipulării la televizor, ce funcționează la comandă politică.

Imaginează-ți că am avea, atunci, un popor mai bine informat. Cetățenii ar ajunge să pună ștampila de vot pe politicienii care au convins prin realizări, nu prin numărul de apariții la televizor. Iar dacă nu își fac treaba, ar fi luați la rost de jurnaliști și nu ridicați în slăvi pentru că au inaugurat o toaletă.

Putem avea o astfel de lege dacă ne mobilizăm cât mai mulți să semnăm petiția Declic „Vrem marcarea știrilor făcute la comandă politică”. Am lansat-o de curând.

Avem puțin timp la dispoziție să dăm forță petiției și să o facem cât mai vizibilă. În 2 zile, parlamentarii revin din vacanța de iarnă. Vor dezbate un proiect al Autorității Electorale Permanente. Ar putea include și solicitarea Comunității Declic ca amendament la lege, dacă ar ști de petiție. Și dacă noi ne-am strânge zeci de mii de semnatari, suficient cât să-i presăm pe parlamentari să ne asculte.

Așa că te rog să semnezi petiția. Doar dacă suntem mulți, avem o șansă să se audă puternic mesajul nostru, că nu mai tolerăm la televizor știri plătite de partide și nemarcate.

Altfel, dacă doar câțiva oameni din Comunitate vor fi dispuși să aloce sub un minut ca să semneze o petiție, vom fi ignorați. Politicienii impostori și cu buzunarul plin de bani publici ne vor râde în nas și vor continua să-și cumpere știri favorabile.

Ce zici, ALEX? Îți faci timp să semnezi acum petiția?

Cu bine,
Denisa și echipa Declic

PS: Profesorul: No, acuma tânărul Ftiriadi! Spune-ne, s-audă şi ilustra matroană, onorata ta mamă: nu-i aşa că pământul se-nvârte în jurul soarelui trei ani câte 365 ghe zile şi mai apoi în al patrulea în 366 de zile?
Micul Ftiriadi: Da, dom'le.
Profesorul: Bine! Bravo!! Emininke!!!

Acest fragment este din schița lui Ion Luca Caragiale, „Pedagog de școală nouă”. Mi-am adus aminte de poveste după ce l-am văzut recent pe Marcel Iureș jucând rolul pedagogului. Îți recomand să vezi piesa. Vei râde cu lacrimi, dar îți vei încleșta și pumnii de indignare. Căci vei recunoaște în jocul actoricesc realitatea în care trăiești, manipulată de impostorii cu acces la bani mulți și relații.

Dar, dacă ne revoltăm doar în sinea noastră, presa se va comporta în continuare ca pedagogul de școală nouă. Iar politicienii vor continua să ne manipuleze cu știri favorabile despre ei, deși nu fac nimic măreț pentru societate. Semnează acum petiția.

***

Note:
[1] romania[.]europalibera[.]org, 13 septembrie 2022: Agenția confidențială. Fost lider PNL: „Am plătit promovarea pe site-urile Antenelor, Digi24, Realitatea, B1, RTV, Hotnews”
[2] recorder[.]ro, 14 septembrie 2022: Prețul tăcerii. O investigație în contabilitatea presei de partid