649.Sarbatorim 135 de ani de cand, la 23 septembrie 1879, a luat fiinta Societatea de Cultura Macedo-Română.

Constituita la Bucuresti si recunoscută ca persoanã juridică prin legea votatã de Corpurile Legiuitoare, apoi promulgata prin inaltul Decret domnesc nr. 1298 din 15 aprilie 1880, SCMR a lansat o proclamatie tuturor românilor din sudul Dunarii, chemându-i sa învete limba româna si sa traiasca în pace cu toate popoarele cu care vietuiesc.

Societatea a functionat în mod continuu, nefiind desfiintata de la data înregistrarii, ca persoana juridica, insa dupa caderea tarii in mainile comunistilor si desfiintarea de catre Ana Pauker a scolilor romanesti din Balcani si-a intrerupt existenta de facto.

Activitatea sa a fost reluata in 1990 sub conducerea lui Hristu Cândroveanu.

Societatea a functionat în mod continuu, nefiind desfiintata de la data înregistrarii, ca persoana juridica, insa dupa caderea tarii in mainile comunistilor si desfiintarea de catre Ana Pauker a scolilor romanesti din Balcani si-a intrerupt existenta de facto.

Activitatea sa a fost reluata in 1990 sub conducerea lui Hristu Cândroveanu.

In momentul de fata este condusa de marele actor Ion Caramitru si a avut o contributie esentiala, alaturi de Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni, in reeditarea si distribuirea celui mai recent Manual de aromana, aparut sub egida Academiei Romane.

DA PAGINA !

SCMR militeaza constant pentru apararea identitatii românești a aromânilor, urmarind cu atentie si combatand actiunile sovine de deznationalizare a aromânilor promovate in Balcani de catre elenistii de la Atena si bratul lor neoarmânist din România.

In cadrul celui de-al IX-lea Congres de Cultură Macedo-Română din perioada 1-4 iulie 2005, inalta institutie a respins cu vehementa initiativa sustinuta de un grup de aromâni de constituire a acestei etnii culturale intr-o minoritate nationala in Romania.

Astfel, Congresul si-a afirmat dezacordul in legatura cu ideea de minoritate, considerand-o “aberanta si falsificatoare”. In Declaratia adoptata atunci se face un apel catre statul român de a acorda o mai mare si cuvenita atentie problematicii aromâne si “pentru a da intregul sprijin moral si material necesar conservarii si dezvoltarii patrimoniului cultural aromânesc, aflat in pericol de a se pierde”.

De asemenea, Congresul nu a fost de acord nici cu scrierea textelor aromâne folosind un alfabet diferit de cel al limbii române, pe motiv ca se vor crea dificultati de scriere si citire si recomanda “renuntarea la alfabetele nou-inventate, care duc la stalcirea graiului si la intentionata indepartare de limba română si de românitate”.

Congresul a sustinut retiparirea lucrarilor clasice din patrimoniul cultural aromânesc exact asa cum sunt ele, opunandu-se retiparirii acestora in forma modificata si recomandand renuntarea la asemenea practici.

Toate acestea au fost reiterate si in cadrul Congresului de la Tirana din 2009.

Actiunile SCMR s-au incununat cu recunoasterea oficiala de catre Romania a aromânilor ca “români de pretutindeni” prin modificarea, in 2013, a Legii 299/2007, barand astfel calea deschisa de Atena pentru recunoasterea acestora ca minoritate etnica diferita de români si in final ca greci romanizati rupti de originea si identitatea lor romaneasca.

SURSA:aici