22 ianuarie 2015

739.Ultimul mare inventator mondial, romanul Iustin Capra ne-a parasit!Macar va avea un muzeu...

Muzeu în atelierul inventatorului Justin Capră   In aceasta publicatie am mai povestit despre geniul care la 80 nu s-a potolit si continua sa creeze !
   Ei bine, dupa cum ati aflat din media, luni seara s-a dus dintre noi...
   Nu am avut fericirea si onoarea sa-l cunosc, desi inca de adolescent mi-am dorit si drumurile noastre s-au intersectat de cateva ori...Iar saptamana trecuta avand in vizita un colaborator de-al sau, tocmai imi povestea ca este bolnav si ca de va fi bine, mergem impreuna la Mester sa ne cunoastem...
   Dar asa este viata!
   Uneori ar trebui sa nu mai stam pe ganduri si sa facem fara pregatire ceea ce gandim.
   Astfel am hotarat sa preiau doua articole aparute in aceste zile cu privire la omul cu peste o suta de inventii brevetate,pe care eu il consider ULTIMUL MARE INVENTATOR AL :LUMII !
Haideti sa cititi despre el si muzeul care va fi infiintat !
*nemotoujours*

DA PAGINA !
Primul nostru articol despre Mesterul Capra, este AICI!
Expoziţia “Cutezanța zborului” organizată cu acest prilej cuprinde panouri cu imagini semnificative din activitatea lui Justin Capră, precum şi cele mai cunoscute creații ale sale în domeniul zborului  - “Rucsacul zburător”, Aerodina cu decolare – aterizare verticală “Virvas”, Aparatul individual de zbor.

Muzeu în atelierul inventatorului Justin Capră

La 82 de ani, chinuit de boală, dădea indicaţii de pe un scăunel. Voia să-şi vadă terminată ultima invenţie, un triciclu. Justin Capra s-a stins însă, luni seara, pe un pat de spital.
Pentru ca nimeni să nu-l uite, rudele vor să facă un mic muzeu acolo unde a lucrat.
Nepotul lui Justin Capra este decis să nu "îngroape" în uitare invenţiile care i-au uluit până şi pe americani. Se gândeşte la un mic muzeu chiar în modesta casa din Filipeştii de Pădure unde inventatorul a stat în ultimii zece ani.

"Vom face un colţ muzeal. Vrem să strângem tot ce a inventat şi să expunem. Trebuie să identificăm, mai întâi, unde sunt invenţiile sale. Era un suflet mare şi a dat multe dintre ele, gratis. Acum, le vrem înapoi. Oricum, nimeni nu le poate folosi pe stradă. De ce să le ţină într-un garaj? Sunt neconvenţionale şi nu le pot înmatricula. Justin Capra era cunoscut, nimeni nu-l oprea pe strada dacă mergea cu aşa ceva", a declarat, pentru click.ro,  nepotul inginerului, Valentin Tanase.
Inventatorul care a lăsat în urmă 114 brevete va fi înmormântat astăzi, la ora 12.00, cu onoruri militare, la Cimitirul Ghencea III din Capitală.

Justin Capra strânsese până anul trecut 114 brevete de inventator, din care 72 pentru prototipuri de autoturisme cu consum foarte mic, 7 aparate de zbor şi 15 motoare neconvenţionale.

AL doilea articol:

 Justin Capră, interviu acordat pentru Telegrama în 2013: "Invenţiile sunt un rezultat al nemulţumirilor mele"

Inventatorul Justin Capră, sărbătorit la vârsta de 80 de ani
,
Inventatorul prahovean Justin Capră a fost sărbătorit într-un cadru festiv vineri, la Ploieşti, la împlinirea vârstei de 80 de ani. Sala Coloanelor din Palatul Culturii a devenit neîncăpătoare pentru mulţimea de oameni care s-a adunat pentru a-l felicita pe renumitul inventator.
Temerarul inginer a primit diplome şi felicitări din partea Consiliului Judeţean Prahova, reprezentat de Fabioara Ionescu, administratorul public al judeţului Prahova, de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură prin Viorel Stere, directorul instituţiei şi de la gazda expoziţiei, Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova, diploma fiind înmânată de directorul Emilia Iancu. S-au alăturat prieteni şi colaboratori ai inventatorului, dar şi elevi în număr impresionant, de la liceele ploieştene "Mihai Vitezul " şi "I.L. Caragiale", de la Şcoala Generală nr.17 din Filipeştii de Pădure, localitatea în care trăieşte acum inventatorul. Este de înţeles dragostea copiilor faţă de Justin Capră, având în vedere preocupările sărbătoritului pentru promovarea tinerilor supradotaţi şi talentaţi ai României.
Cel mai mic dintre ei, cu ochii ţintă pe venerabilul inventator, filma şi înregistra cu telefonul mobil, sorbind fiecare cuvânt spus de Justin Capră. Nu e vorba de nimeni altcineva decât de nepotul acestuia, Dominic Octavian Capră, în vârstă de numai 9 ani. "Bunicul este un om minunat, un inventator foarte bun şi oamenii ar trebui să-l aprecieze pentru că n-a mai existat un inventator atât de bun, fiindcă a făcut rucsacul zburător!" ne-a spus Dominic, mândru de bunicul său. 
Inginerul Justin Capră nu a vorbit mai deloc despre el sau invenţiile sale. Nu se consideră împlinit, ci un nemulţumit care caută mereu soluţii. Cele peste 130 de lucrări, automobile, aparate de zbor, motorete, colaborări naţionale, internaţionale i-au adus multe premii. La vârsta de 80 de ani e plin de energie şi continuă să studieze pentru a-şi pune în aplicare soluţiile ingenioase. E mândru de ţara sa, de statutul de român şi crede cu tărie că "cei din urmă vor fi cei dintâi". Prin asociaţia nonprofit care-i poartă numele îşi doreşte să-i ajute pe copiii supradotaţi, care sunt în România în procent dublu faţă de media la nivel internaţional.
"Invenţiile sunt un rezultat al nemulţumirilor mele"
- La mulţi ani! Aveţi mulţi oameni în jurul dumneavoastră astăzi, iar sala este plină de creaţiile dumneavoastră. Vă simţiţi împlinit la vârsta de 80 de ani?
Eu niciodată n-am fost mulţumit de mine. Ceea ce vedeţi este un rezultat al nemulţumirilor mele, pentru că cei care zic că sunt inventatori sunt de fapt nişte neîmpliniţi, care vor întotdeauna altceva decât ceilalţi. Pentru acest motiv, inventatorul este marginalizat de societate, invectivat şi chiar agresat, cum s-a mai  întâmplat. Dar nu e lumea de vină, oamenii sunt aşa cum sunt. Eu sunt vinovat, că nu m-am astâmpărat, dar mai sunt şi astfel de situaţii.
- De ce credeţi că un inventator este întotdeauna nemulţumit?
- Pentru că lumea se împarte în două: nemulţumiţi, pe care oamenii îi numesc inventatori şi care întotdeauna caută soluţii, şi naivi - cercetătorii. Savantul are naivitatea să-şi imagineze că poate ascede la adevărul absolut prin studiu, doar că nu există un adevăr absolut, în afară de cel divin. Noi suntem limitaţi la statutul de om, iar dumnezeirea este multidimensională şi nu poate fi curpinsă într-o minte care percepe tridimensional. De aceea trebuie să avem modestie şi smerenie, să ne dăm seama de micimea noastră în raport cu absolutul.
- Cum vedeţi vremurile pe care le trăim?
- Eu zic că e bine, pentru că acest rău în care suntem astăzi ne obligă să găsim soluţii. Şi această ţară marginalizată care a fost în urma multor ţări, va fi înainte, pentru că "cei din urmă vor fi cei dintâi", aşa spune Hristos. Hai să zicem şi "mulţumesc", nu numai "dă-mi Doamne". Se vor găsi mai puţine locuri de muncă în viitor, pentru că lumea se robotizează, maşinile vor face activităţile omului. Pentru asta trebuie să ne schimbăm cu totul mentalitatea, să mulţumim lui Dumnezeu şi să găsim soluţii.
Avem în ţară nişte valori incomensurabile, care trebuie valorificate. Încercăm să facem asta prin această fundaţie nonprofit, pe care o patronez benevol. Avem nevoie de investiţii, dar am încredere că vom face lucrurile să se mişte.
- Ce intenţionaţi să promovaţi prin această organizaţie nonprofit?
- Am constatat cu bucurie că dacă sunt 2% supradotaţi în lume, în România sunt 4%, ceea ce trebuie să ne bucure. Aceşti copii merită ajutaţi, pentru că ei sunt marginalizaţi de societate, care prin natura ei este conservatoare, motiv pentru care aceşti copii se sinucid, dispar sau pleacă din ţară. Şcoala nu-i poate ajuta pentru că e clasică, normală, are şabloane, iar pentru ei e necesar altceva. Pentru acest motiv, încerc la Filipeşti şi în alte locaţii din Prahova să realizăm un campus universitar pentru copiii supradotaţi.
Întâmplător, sunt membru de onoare şi la Liga Studenţilor Români din Străinătate, mă întâlnesc cu ei şi pot să vă spun că avem studenţi care sunt înaintea tuturor, peste tot în lume.
- Prin ceea ce faceţi demonstraţi că sunteţi patriot. Nu v-a tentat niciodată ideea de a rămâne în străinătate?
- Am această încăpăţânare, sunt român şi vreau să demonstrez că-n această ţară în care toată lumea spune că nu se poate, uite că se poate. Am fost invitat la Torino, am colaborat foarte bine, dar nu m-am mutat acolo. M-au căutat de trei ori până acum de la Renault design, în Prahova, la Filipeştii de Pădure, de două ori a venit un reporter de la BBC... se poate şi aşa, să mai vină şi alţii după noi. Reporterul mi-a spus că nu ştim să ne facem cunoscuţi, dar prin internet o să încercăm să ne promovăm mai mult ţara.  Pentru a intra în Europa, trebuie să avem un statut şi îl avem, statutul de român!
- Vă doriţi ca invenţiile dumneavoastră să fie puse în aplicare?
- Desigur, dar discutam odată cu un american, căruia i-am făcut un prototip şi îmi spunea "domnule Capră, noi avem sertarele pline, dar din motive sociale, politice, economice, nu le putem folosi, pentru că ar însemna nişte milioane de şomeri. Dacă de mâine merg maşini fără consum, se termină cu sistemul petrolier, infrastructura şi multe altele.  Nu se pot aplica decât încet şi să nu credeţi că dacă vor fi maşini fără consum, va fi mai bine. 
- După această expoziţie temporară, unde se pot găsi lucrările dumneavoastră?
 - Sunt peste 130 de lucrări, răspândite pe la Muzeul Tehnic, Muzeul Aviaţiei, la Ploieşti, m-a contactat şi directorul Muzeului Banatului. Le-am spus că n-am de unde să le dau la toţi, dar se pot face copii. Spre exemplu, aparatul de zbor expus aici este o copie, nu e cel real, el se află la Muzeul Tehnic şi nu vor să-l dea pentru că e un exponat important şi necesită garanţii speciale. În câteva luni, vom deschide Muzeul "Aurel Vlaicu" la Băneşti.
- În prezent aveţi ceva în lucru?
- Teoretic lucrez la nişte probleme legate de zbor, de antigravitaţie. Dar nu mă pot dedica în mod special acestui lucru, pentru că sunt foarte bulversat. Acum toată lumea mă sună, să vin la întâlniri, să fiu membru de onoare al nu ştiu ce...  şi am zis "lăsaţi-mă să lucrez, că am treabă".
- Care este secretul longevităţii dumneavoastră?
- Sigur e ceva genetic, tatăl meu mergea pe bicicletă la vârsta de 90 de ani. Eu îi mulţumesc lui Dumnezeu că mi-a dat mai mult decât meritam, mi-a dat sănătate şi nu mor de foame.

Roxana Manolache

foto si articole:
Telegrama


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu