2294. Lumini si umbre Episodul 1 (filmul de sambata seara)

Actiunea se petrece in al doilea razboi mondial.

A fost serialul romanesc cel mai vizionat de spectatori de orice varsta in acelasi timp, din mai multe motive:

1- era difuzat sambata seara, la ora de maxima audienta, pe TVR1, fara concurenta;

2- avea o distributie plina de actori adevarati monstri sacri ori in devenire deosebit de apreciati, care au jucat  absolut exceptional, dand o savoare deosebita replicilor;

3- desi cu structura "eroic revolutionar-comunista", scenariul inteligent si foarte bine scris continea o componenta "putred capitalista" deosebit de captivanta, plina de  amanunte si replici interesante dar si amuzante, replici care lunea la locul de munca erau citate fara frica, fiind "legale". Reprezentantul putred pana in maduca al capitalismului si preferatul tuturor, personaj absolut fascinant si plin de sarm este "Imparatul" jucat admirabil de Mitica Popescu.
  In concluzie o mare reusita artistica si de divertisment, care din pacate nu a mai avut sfarsit, spre regretul maxim al intregii tari.
  Devenise un motiv national de stat la tv. cu familia sambata seara.
  Nota redactiei "SR!"

Lumini și umbre este un serial de televiziune românesc istoric din 1979 - 1982, un „roman cinematografic“ creat de Titus Popovici. Au fost scrise 52 de episoade de Titus Popovici, 36 de episoade au fost filmate de regizorii Andrei Blaier, Mihai Constantinescu și Mircea Mureșan și 33 de episoade au fost difuzate.În film au jucat 400 de actori și au apărut câteva mii de figuranți.
Au fost construite 50 de decoruri și au fost realizate filmări exterioare la Mediaș, Sibiu, Sibiel, Săliște, Dumbrăveni, Brașov și București

„Unde m-a văzut Popovici fumând şi pupându-mă prin maşini cu vagabonzii?!”

Regizorul şi-a reamintit şi cum încercau realizatorii să nu-i supere pe Ceauşeşti: „Se mergea cu aparatul de proiecţie la ei în casă şi li se punea episodul, imediat ce era gata. Operatorii ăia aveau însă urechile ciulite şi ascultau tot ce şopteau ei în timpul vizionării. Se transmiteau «fără fir» ecourile şi în episoadele următoare se încerca evitarea unor detalii care i-ar fi deranjat“. Nu se putea însă să nu intervină fatalitatea. Într-o zi, s-a dat din nou ordin ca serialul să fie oprit. „Ceea ce i-a supărat nu a fost scena deturnării alegerilor, care se desfăşura, bineînţeles, într-o localitate neînsemnată, sau faptul că, spre final, regele se auzea vorbindu-le cetăţenilor la radio. Nu. Am făcut o greşeală cu totul involuntară. Personajul feminin, admirabil jucat de Valeria Seciu, era o tânără activistă pe care o chema Petrescu. Şi madam Ceauşescu s-a identificat cu ea. Astfel a început drama. Pentru că eroina, fiind nervoasă, văduvă tânără şi fără bărbat, fuma mult. «Unde m-a văzut pe mine Popovici fumând şi pupându-mă prin maşini cu toţi vagabonzii?!», striga ea“, povestea scenaristul. „După aceea, Titus îşi dădea cu pumnii-n cap: «Cum dracu de i-am zis Petrescu, nu m-am gândit deloc la tâmpita asta!» El nu intenţionase nici cea mai vagă aluzie, personajul urma să aibă în viitor o soartă asemănătoare cu cea a Anei Pauker, chiar dacă acţiunea se petrecea în Ardeal. Aşa s-a interzis definitiv serialul. Iar pentru mine, perspectivele cinematografice erau incerte la momentul respectiv, pentru  că, după ce «ciocănise» la maşina de scris peste 1.000 de pagini degeaba, Titus nu prea avea chef de alte proiecte!“, a povestit şi Mircea Mureşan. „S-au ţesut multe legende pe tema interzicerii, dar cert e că ei îşi doreau să apară în film. Într-o discuţie cu Titus Popovici, cu care mai juca şah, Nicolae Ceauşescu chiar i-ar fi sugerat asta. «Ăla-i alt film», ar fi zis Titus. «Atunci pe ăla să-l faci». N-a fost chip să-i înduplece. Un an de zile am tot aşteptat să reia serialul, dar degeaba...“, şi-a reamintit şi actorul Mitică Popescu.