2660. Sovrom- hotia sovietica aplicata majoritar Romaniei - legalizarea unui jaf general pe spatele activelor germane.

,

    Prin înființarea și funcționarea Sovromurilor, România a suferit cea mai mare spoliere economică din istoria sa modernă. Pierderile nu s-au rezumat doar la bani, ci au mutilat structura industrială, financiară și ecologică a țării pentru decenii, asta in timp ce celelalte tari au fost retehnologizate, scutite ulterior de o parte din datorii si unele chiar ajutate sa devina forte tehnologice industriale economice

  Aceste actiuni ale URSS au dus la o inapoiere industriala si economica drastica a Romaniei, lasand-o mult in urma tarilor cu care concura si marsa la egalitate chiar in multe domenii, pe multe paliere, intarziindu-i grav dezvoltarea.

 Legalizarea unui jaf general pe spatele activelor germane. La Conferința de la Potsdam, URSS a primit dreptul de a confisca toate activele economice germane și italiene din statele est-europene. În loc să le preia fizic, Moscova a adus aceste fabrici și utilaje confiscate ca „aport propriu de capital” în companiile mixte, obligând statele gazdă să vină cu resurse naturale și forță de muncă pentru restul de 50%.

 In celelalte țări socialiste din Europa de Est au existat entități perfect echivalente Sovromurilor, dar aplicarea si rezultatul economic au diferit total fata de reteta folosita in Romania. După cel de-al Doilea Război Mondial, Uniunea Sovietică a aplicat aceeași rețetă a societăților mixte pe acțiuni (de tip joint-stock) în aproape toate țările din sfera sa de influență pe care le-a considerat state foste inamice sau teritorii ocupate. 

 Aceste companii s-au numit în funcție de țară: Meszhart și Maszovol în Ungaria, Gorubso și Tabs în Bulgaria, iar în Germania de Est (RDG) au funcționat sub gigantica structură a SAG-urilor (Sowjetische Aktiengesellschaften).

Diferențele strategice și nivelul de exploatare au variat semnificativ, oferind altor state avantaje sau beneficii suplimentare comparativ cu situația dramatică a României. 

2659. Istoricul unor colaborari in CAER si conflictele economice si diplomatice intre Romania si URSS

 

.

   Colaborările economice, industriale și științifico-tehnice din cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER) (1949–1991) reprezintă una dintre cele mai complexe teme de analiză din arhivele Războiului Rece. Creat ca o replică sovietică la Planul Marshall, blocul a încercat să impună o „diviziune socialistă a muncii”. 

   Sinteza datelor din presa internațională (precum The New Federalist sau Britannica), studiile de specialitate și arhivele declasificate relevă modul în care s-a desfășurat cooperarea în toate domeniile cheie: 

 Colaborarea economică și schimburile comerciale

• Moneda virtuală: Tranzacțiile nu se făceau în valută reală, ci în ruble transferabile (introdusă în 1964), un sistem de decontare scriptural gestionat de Banca Internațională de Colaborare Economică.
• Coordonarea planurilor cincinale: Statele membre își aliniau planurile de producție națională pentru a garanta piețe de desfacere sigure în interiorul blocului. 
• Prețurile artificiale (Formula de la București): Prețurile materiilor prime se stabileau pe baza unei medii mobile a pieței mondiale, ceea ce a dus la subvenționarea masivă a unor state (ex. Cuba, prin achiziția de zahăr la prețuri supraevaluate de către URSS).