2650. Ultimul magnetofon si ultimul casetofon fabricate in fosta URSS

   Determinarea exactă a ultimelor aparate fabricate este simbolică, deoarece colapsul Uniunii Sovietice în decembrie 1991 a oprit brusc unele linii de producție, în timp ce altele au continuat să fabrice aceleași modele încă 2-3 ani în noile state independente (Rusia, Ucraina, Belarus), dar sub branduri deja privatizate.

Iată ultimele mari modele concepute și puse în producție înainte de destrămarea oficială a URSS:

2644. Cine a copiat pe cine? Buran versus Columbia

Sistemul sovietic functional  "Spiral"

  In discutiile mondiale cu privire la tehnica aerospatiala exista doua subiecte care nasc animozitati mereu cand sunt deschise, acestea pornind dintr-un mit urban comun cu altele, privind cercetarea si industria sovietica: acuzatiile de copiere a absolut tot ceea ce a fost generat de acest stat.
  Cred ca aceasta acuza porneste de la putina cunoastere a istoriei cercetarii si productiei industriale a acelei zone a lumii, confundand cu licente legale de exemplu, inca din perioada tarista (tehnica automobila militara de ex., recte Austin- Putilov) si necesitatea de industrializare rapida a URSS-ului format dintr-un imperiu majoritar agrar,medieval, inapoiat pe toate planurile, necesitate care a insemnat licente si parteneriate economice diverse (  Ford, Christie's, etc.) in toate planurile stiintifico-industriale. Desigur, nestiutorii si cei care "invata" istoria pe jumatate sau sfert sustin copierile masive. 
   In fapt, URSS nu a depasit alte state la spionajul economic si copiere, in unele cazuri "inspirarea" tehnologica fiind absolut geniala, dand rezultate incredibil de bune, dezvoltand enorm cunoasterea si realizarile mondiale.
   Fiind realisti, pragmatici, putem spune: automobilul initial, pornind de la da Vinci si Cugnot, a avut 3 roti, primul Mercedes fiind echipat la fel. Cine de la cine a furat ideea si apoi cine de la cine s-a inspirat sa aiba 4??? Deci: caruta avea 4...... Nu?

2590. U.R.S.S. versus restul lumii, tratat de analiză comparativă a industriilor

.

 Tratat de analiză comparativă: industria

occidentală vs. industria sovietică

Studiu calitativ, tehnico-economic și stiințific pe ramuri industriale

 Esecul fenomenal de după 1991 al economiei post-sovietice a zguduit piața mondială. Acest eșec, deși URSS nu mai există, a continuat mult timp să genereze efecte dezastruoase în zona fostei Uniuni. El a fost însă prefigurat de eșecul total al economiei sovietice din anii '80, una dintre principalele cauze ale căderii și disoluției URSS.

  Am realizat acest tratat complex pentru a studia cauzele pierderii unor valori stiintifico-tehnice incomensurabile si impasul dezastruos in evolutie al unui sistem, nu doar al unui/unor state cu posibilitati si resurse enorme, dovedit irosite total dezastruos, incluzand resursa umana.
   Voi aduce in discutie cazuri reprezentative, care au marcat economia, dar acestea sunt inconjurate de multe alte situatii asemanatoare, cu rezultat distructiv.

 1. Paradigmele structurale: piață vs. plan

Comparația dintre industria occidentală și cea sovietică nu reprezintă doar o analiză a două aparate de producție diferite, ci confruntarea a două filosofii civilizaționale și economice radical opuse. Cele două blocuri au funcționat după vectori de dezvoltare asimetrici, generați de mecanismele lor intriseci de stimulare a inovației și alocare a resurselor.

 Blocul Occidental: inovația ghidată de cerere și competiție

În Occident (Statele Unite, Europa de Vest, Japonia), motorul dezvoltării industriale a fost piața liberă. Competiția acerbă a forțat companiile să optimizeze constant raportul cost-calitate pentru a supraviețui.

• Eficiența resurselor: Fiecare gram de materie primă și fiecare watt de energie au fost cuantificate în scopul maximizării marjei de profit.
• Controlul calității: S-a bazat pe standarde evolutive (precum cele care au pus bazele normelor ISO de mai târziu), axate pe satisfacția utilizatorului final și pe reducerea ratei de defect.
• Transferul tehnologic: Descoperirile din laboratoarele universitare sau militare au fost convertite rapid în produse comerciale de masă pentru a genera profit (de exemplu, tranzistorul, internetul sau ecranele cu cristale lichide).

Blocul Sovietic: centralizarea rigidă și primatul complexului militar

În URSS, industria a fost guvernată de planul cincinal centralizat administrat de Gosplan. Criteriul suprem de succes nu a fost profitabilitatea sau utilitatea reală, ci îndeplinirea indicatorilor cantitativi stabiliți prin directive politice.

• Economia de volum: Succesul unei fabrici era raportat în tone de oțel produse, metri liniari de pânză țesuți sau unități brute asamblate, fapt ce a stimulat risipa masivă de materii prime (produse mai grele însemnau, artificial, o raportare mai bună a îndeplinirii planului).
• Sistemul GOST (Standardul de Stat): Deși a asigurat o standardizare rigidă și o interschimbabilitate excelentă a componentelor la nivel unional, GOST a acționat ca o frână în calea modernizării; modificarea unui reper tehnic aprobat de Moscova necesita adesea ani de birocrație.
• Asimetria R&D: Școala științifică sovietică a fost de o genialitate incontestabilă în domenii fundamentale (matematică, fizică teoretică, chimie), însă transferul tehnologic către sectorul civil a fost aproape inexistent. Toate resursele de elită, materialele rare și geniile inginerești au fost blocate în interiorul Complexului Militar-Industrial (VPK) și în orașele științifice închise (Naukograd). Sectorul bunurilor de larg consum, care poate acoperi o mare parte din consumurile si cheltuielile cercetarii, dezvoltarii de produse noi, a primit doar resturile tehnologice și bugetare ale sistemului.

---

 Sinteză matriceală tehnico-economică

Pilon Industrial	Gândirea Strategică Occidentală	Gândirea Strategică Sovietică
Aerospațial & Apărare	Fiabilitate pe termen lung, electronică integrată, design ergonomic, tehnologie stealth.	Robustețe mecanică supremă, automatizare analogică de geniu, mentenanță în condiții de război brut.
Energie & Nuclear	Prevenirea riscurilor prin redundantă digitală, sisteme masive de izolare (Containment).	Maximizarea randamentului pe bani puțini, centrale cu dublu rol (civil-militar), subdimensionarea siguranței pasive.
IT & Electronică	Miniaturizare pe siliciu, arhitecturi deschise, democratizare prin calculatoare personale comerciale.	Dependență de tuburi vidate și litografie grosieră, calculatoare izolate, clonare masivă a hardware-ului vestic.
Metalurgie & Industrie Grea	Specializarea aliajelor, optimizarea ecologică a fluxului, automatizarea computerizată a laminării.	Lider mondial la producția brută (tonaj), tehnologii gigantice de forjare unică a titanului și oțelului.
Auto & Bunuri de Consum	Diversificare extremă, marketing emoțional, siguranță activă și pasivă (Airbag, ABS), cicluri rapide de viață.	Utilitarism total, îngheț tehnologic structural de decenii, liste de așteptare de până la un deceniu ca formă suplimentara de control a cetatenilor.

---

 2. Analiză detaliată pe ramuri industriale și realizări de vârf

2275. Vega 328- singurul sovietic de gen importat oficial in RSR (colectiile noastre)

.

VEGA 328. Importat desigur sub marca TENTO. Singurul aparat de gen importat oficial in Romania.

Poate cel mai atractiv radiocas stereo fabricat in lagarul socialist vandut in Ro, conceptie originala, in afara de licentele Philips ale Resprom Bulgaria.

Desigur, se "dadea" pe sub mana, cu spaga, deoarece s-au importat putine.

Interesant este ca au aparut in tandem cu productiile RCS001 Electronica Bucuresti si RC 2320 Tehnoton, cam in aceeasi plaja de pret, dar fiind importate putine, nu le-au concurat.

Se aud absolut excelent, cu "sound"-ul plin, bogat, specific al sovieticelor si,desigur, prezinta curiozitati mecanice, electronice, de comenzi si de design specifice aparatelor URSS ale vremii (ca butoanele separate de alimentare 9v/220v de exemplu.).

Marea "chestie", care nu aparea decat la cateva piese occidentale, foarte scumpe, este reglajul in UUS cu memorie mecanica pe trei butoane, ceva deosebit de tare pentru anii'80.

745.INDUSTRIA ROMÂNEASCĂ DE APĂRARE DUPĂ ÎNFIINŢAREA ORGANIZAŢIEI TRATATULUI DE LA VARŞOVIA (1955 – 1968) -partea a II-a

Ceausescu si Tito

   Continuam fascinanta poveste a dezvoltarii industriei romane civile in paralel cu cea militara aducand noi informatii deosebit de interesante cu privire la colaborarea dintre Romania si CAER in contextul in care nu se renunta la partenerii occidentali si la importul complementar de tehnica si tehnologii de la acestia, chiar daca presiunile din partea URSS cresteau ,tensionand si mai mult relatiile politico-economice intre aceasta si Romania.

  In acelasi timp apare in sfarsit si povestea cercetarii militare nucleare in tara noastra, dar vom afla si faptul ca in graba asimilarii multor produse, a fabricarii lor, cantitatea de rebuturi era enorma, iar birocratia si dificultatile de colaborare in cadrul CAER a facut ca multe dintre produsele militare sub licenta sovietica sa fie realizate deja uzate moral.
  La aceasta parte veti suporta si cateva interventii personale, comentarii pe marginea ideilor prezentate.

                                                                                    (nemotoujours)

 Citam:

" Dezvoltarea în mod accelerat a industriei româneşti a cuprins şi sectoarele sale militare. Astfel, începând din anul 1965, în România au fost iniţiate cercetări în vederea stabilirii efectelor exploziilor nucleare în diferite medii de acţiune, s-a studiat modul de utilizare a fenomenului de termoluminiscenţă în dozimetria radiaţiilor şi s- a trecut la fabricarea completului de protecţie antichimică nr. 2 (model 1965), destinat militarilor care acţionau mult timp în teren contaminat, celor care lucrau cu substanţe toxice de luptă, precum şi personalului care efectua decontamin ările radioactive, biologice şi chimice. Concomitent, au fost concepute ş i realizate o serie de produse speciale esenţiale pentru dotarea armatei române: pistoale- mitralieră, puşti-mitralieră şi mitraliere cal. 7,62 mm (modelele 1963, 1964, respectiv 1966), puşti semiautomate cal. 7,62 mm (cu lunetă), mitraliere cal. 14,5 mm şi 12,7 mm, aruncătoare de grenade reactive antitanc..."

DA PAGINA!