2601. "Apa ca un bivol negru" - documentarul care a deranjat propagandistii

În mai 1970, apele au înghițit peste 1.500 de localități în toată România, dintre care 83 au fost distruse aproape în totalitate. „Apa ca un bivol negru” surprinde această tragedie prin imagini rare și tulburătoare, filmate de o generație de cineaști care avea să schimbe documentarul românesc. Filmul a deranjat autoritățile comuniste tocmai pentru că a arătat dezastrul fără decoruri propagandistice. Filmul documentează drama inundațiilor din România anului 1970 prin imagini impresionante. A devenit incomod pentru autoritățile comuniste pentru că a arătat amploarea dezastrului.

2473.De ce trăim de azi pe mâine - Complicata istorie a relației românilor cu banii- film scurt lamuritor (preluare)

De ce suntem, ca nație, prinși într-un ciclu nesfârșit de instabilitate financiară? De ce, chiar și când avem resurse, trăim tot de azi pe mâine? Acest documentar explorează traumele economice din ultimele cinci decenii care au modelat profund mentalitatea românilor față de bani, economii și viitor.

De la cozile disperate din anii ’80 și șocul tranziției la capitalism, până la inflația galopantă, schemele piramidale care au ruinat familii, crizele imobiliare devastatoare și austeritatea impusă de FMI, filmul analizează cum aceste experiențe colective au creat o națiune marcată de neîncredere, impulsivitate și un apetit inexplicabil pentru risc.

Urmărind De ce trăim de azi pe mâine, veți descoperi:

• Traumele economice care au lăsat cicatrici adânci în psihicul colectiv românesc.
• Impactul acestor traume asupra obiceiurilor noastre de consum, economisire și investiții.
• Motivul pentru care România se confruntă cu o lipsă acută de planificare financiară pe termen lung, mai ales în ceea ce privește pensiile.
• Paradoxurile care ne definesc: de la lipsa de încredere în bănci la atracția pentru jocurile de noroc și criptomonede.

De ce trăim de azi pe mâine nu este doar un film despre economie, ci o radiografie onestă și profundă a societății românești, o încercare de a înțelege de unde venim, cum am ajuns aici și, cel mai important, cum putem schimba felul în care ne construim viitorul.

2216. Regele comunismului:Nicolae Ceausescu - BBC Histo...

2192. Dacia, dragostea mea | My Beautiful Dacia | Documentary Film

2188. Moştenirea clandestină: Tezaurul României de la Moscova – a doua parte (...

2093. Era mai bine pe vremea comuniştilor? Comunism vs. Capitalism -realitate in cifre crude-video

2046. Oravița - Anina, cea mai veche cale ferată din România

  Pentru mine este cel mai frumos drum feroviar pe care l-am parcurs vreodata. Absolut spectaculos, vagoane "Dimitrov"din anii '50 bine intretinute, "Nasi" deosebit de simpatici si de comunicativi, adevarati ghizi incredibil de placuti, plini de povesti despre istoria locurilor.
  O experienta minunata si la urcare si la coborare.
  Va recomand sa o degustati si voi.

1961. Cucuteni, o civilizație mai veche decât Mesopotamia

   

Cucuteni, Hamangia si Gumelnita sunt cele trei mari civilizatii de pe teritotiul actualei Romanii care au dictat evolutia sociala, economica si chiar culturala a Europei extinse pana in Asia, inca dinainte de stralucirea Egiptului, depasind 6000 de ani si shocand permanent cu descoperirile despre avansul acestora fata de restul lumii.

   Aveti rabdarea de a fi uimiti de acest documentar.

123opumpiuhmu

1060. Cum ne mint experţii - documentar

.

   În societatea modernă, aproape toată lumea se bazează pe experți. Apelăm la ei pentru a decide cum să ne investim banii, cum să ne construim o afacere, cum să mâncăm sănătos, ce case să ne cumpărăm, cum să ne creștem copiii, cum să ne găsim un partener etc.

   Experţi contabili, experți judiciari, experți tehnici, experți financiari, consultanți matrimoniali, psihologi şi psihiatri – aceștia sunt peste tot şi abia așteaptă să ne ofere serviciile de consultanţă. Însă, de cele mai multe ori, aceşti aşa-zişi experţi nu fac altceva decât să ne comunice niște rețete prestabilite, care în cazul nostru nu se aplică, de cele mai multe ori. Ca s-o spunem franc, aceşti „profesioniști” vorbesc prostii de cele mai multe ori.

   Iar atunci se pune întrebarea firească: de ce îi mai ascultăm? În primul rând, acești experți sunt extrem de „seducători”. Ei ne lasă impresia că ştiu totul şi că ne pot consilia în cele mai dificile probleme. În al doilea rând, lumea a fost invadată de experţi din cauza expolziei mass-media, care se foloseşte de ei pentru a crea scenarii alarmiste sau pur şi simplu pentru a-şi umple timpul de emisie.

(DA PAGINA!)

791.DOCUMENTAR: se împlinesc 150 de ani de la nașterea fizicianului Dragomir Hurmuzescu (preluare)

.

  Dragomir Hurmuzescu, întemeietorul primei școli de fizică experimentală din țară, inventatorul ''electroscopului Hurmuzescu'', fondatorul primului post de radiodifuziune și realizatorul primelor transmisii prin telegrafie fără fir din țară, s-a născut la 13 martie 1865, la București.

Fizicianul Dragomir Hurmuzescu, membru al Academiei Romane (n. 13 martie 1865 — m. 31 mai 1954)
Foto: (c) REPRODUCERE / Arhiva AGERPRES

  S-a înscris la cursurile Colegiului ''Sfântul Sava'' din București, pe care l-a absolvit în 1884. Ulterior, a fost admis la Facultatea de Științe din București, secția fizico-matematică. A devenit licențiat în fizică în 1887, reușind în doi ani de la admitere să susțină toate examenele necesare absolvirii.

  Și-a continuat studiile la Universitatea Sorbona din Paris, în vederea obținerii doctoratului, în urma câștigării unei burse. Aici i-a avut ca profesori pe savanți renumiți ai vremii, precum Jules Henri Poincaré, Gabriel Lippman și Joseph Bertrand, de la care a dobândit cunoștințe științifice și de filosofie teoretică. În 1890, a devenit licențiat în fizică.
  În toată această perioadă a lucrat la Sorbona, în cadrul Laboratorului de cercetări fizice aflat sub conducerea profesorului Gabriel Lippman. Printre colegii săi de laborator s-a aflat și Maria Slodovska, cunoscută sub numele de savantă Marie Curie.
DA PAGINA!

778.Războiul românilor din Ucraina (documentar)

   Un film documentar despre oamenii prinși într-un conflict pe care nu-l înțeleg: românii din Ucraina. La început a fost Maidanul. Cei mai mulți dintre ucraineni își doreau continuarea parcursului european început în 2007. Însă, în ultima clipă, Viktor Ianukovici le-a refuzat această alegere. A urmat o iarnă petrecută pe Maidanul din Kiev. La începutul lui 2014 s-a tras primul foc. Într-o singură zi, 51 de oameni au fost împușcați. Noul guvern, ales după fuga lui Viktor Ianukovici, a continuat politica de apropiere față de Uniunea Europeană. În Kiev, lucrurile au revenit curând la normal.

   Rusia n-a fost încântată de turnură și și-a luat înapoi cadoul făcut de Hrușciov Ucrainei, Crimeea.   Referendumul organizat acolo, nerecunoscut de comunitatea internațională, a creat un precedent. Câteva săptămâni mai târziu, separatiștii ruși din regiunea ucraineană Donbass au decis să urmeze această cale. Iar desfășurarea de forțe care a urmat a făcut din Ucraina cel mai fierbinte loc de pe Glob.

   Ziarul „Adevărul“ a realizat un film documentar despre traumele românilor care luptă în estul Ucrainei. Comunitatea românilor din Bucovina de Nord a fost atinsă de conflictul dintre separatiştii pro-ruşi şi armata ucraineană. E bine să ştii că la doi paşi de tine are loc un război în care se trăieşte şi se moare în limba română.
DA PAGINA !

683.Catastrofa cu cianură - Certej 1971 (film documentar)

S-au împlinit 43 de ani de la dezastrul de la Certej, în Hunedoara, o catastrofă despre care se mai vorbește rareori, dar în care zeci de familii au fost ucise în timp ce dormeau în casele lor. În 30 octombrie 1971, în zori de zi, cu puțin înainte de ora 5:00, digul de la barajul de steril al exploatării miniere Certej s-a rupt.

În numai câteva minute, cianura a ras de pe fața pământului șase blocuri de locuințe cu 25 de apartamente, un cămin de 30 de camere, șapte locuințe individuale şi 24 de gospodării. În presa vremii, a apărut informația că dezastrul a avut ca rezultat doar şapte victime.

Apoi, autorităţile au raportat 48 de morţi. Cei care au supraviețuit tragediei spun că, de fapt, între 180-200 de persoane, între care familii întregi, şi-au pierdut viața în fatidica zi de 30 octombrie 1971. Cianura le-a ars fețele, mulţi nu au mai putut fi recunoscuți şi au fost îngropați ca necunoscuți.

DA PAGINA PENTRU FILMUL DOCUMENTAR !