1 octombrie 2014

654.Nestor și Grigore Ureche, istorie neștiută.(col.(r) Miron Dumitru)

Grigore Ureche.
Grigore si sotia,ctitori ai Manastirii Secu
Despre Grigore Ureche, se învață la istorie, în școala primară.

 http://ro.wikipedia.org/wiki/Grigore_Ureche

Poate se cunosc mai puține despre tată acestuia Nestor Ureche. Și mai puțin se cunoaște modul „hiclean și rapace” în care și-a făcut una din cele mai întinse proprietăți latifundiare din Moldova.

Aceștia dețineau la un moment dat peste 150.000 de hectare de pământ, păduri, heleșteie.

Vin cu două documente date de domni ai Moldovei:

DA PAGINA!




.
La 1612 (7120) , noul urcat pe tronul Moldovei, Ștefan Tomșa voievod, (și acesta a avut o tinerețe zbuciumată de mercenar pe timpul razboaielor franco -hispanice din Pirinei), de un uric de întărire a unei moșii din ținutul Hârlău, luată prin “hiclenie” de Nestor Ureche, din moșia mănăstirii Moldovița.
 Deci, la 31 ianuarie 1612, Ștefan Tomșa voievod, dă și întărește cumpărătura făcută de la călugarii din dealul Hârlăului, de către egumenul și călugarii de la   mănăstirea Moldovița,  a unei mori pe pârâul Buhalniții, pe care le-a luat-o cuvicleșug marele vornic Nestor Ureche. Documentul 32 din volumul lui Gheorghe Ghibănescu, Surete și izvoade, (documente slavo – române), Vol.II,1907 Iași.

Peste 5 ani, pe tronul Moldovei se afla prietenul marii boierimi, Radu Vodă Mihnea, cunoscut că a mutat curtea domnească la Hârlău, după ce palatul domnesc de la Iași a ars.

Acesta s-a sprijinit pe marea boierime, căreia i-a facut toate poftele de acaparare de moșii (mai ales ale răzeșilor și târgurilor) și de apăsare a oamenilor de jos prin sporirea clăcii și  a dărilor. Luxul în care se complăcea Radu Vodă Mihnea a apăsat greu pe biata Moldovă. In plus a adus la cârma țării și pe grecii care pas cu pas, vor acapara toate funcțiile domnești, moșiile țării și chiar domnia sub fanarioți.

Dar să revenim la marele vornicul Nestor Ureche și fiul acestuia viitorul mare logofăt Grigore Ureche.

Se fac utili noului domn, venit de pe tronul Tării Românești și drept răsplată primesc danii de moșii și scutiri de dări.

La 16 aprilie 1617 (7120) Radu Vodă Mihnea, întărește marelui vornic  Nestor Ureche, toate satele ce le deținea în Moldova:

52 de sate întregi, 45 de părți din sate, 17 mori, 6 heleșteie, 1 loc de fânaț, o prisacă cu 200 de stupi de albine, 45 de fălci cu vie. Moșii aflate în 19 ținuturi ale Moldovei (din 22 existente la acea dată).

In ținutul Hârlăului, avea moșia Ceplenița și Buhalnița (aproape 9000 de hectare care peste 170 de ani vor ajunge în proprietatea Epitropiei spitalelor Sf.Spiridon din Iași). Am citat din documentul 62 din Gheorghe Ghibănescu, Surete și izvoade, (documente slavo – române), Vol.II, 1907 Iași.

Doresc să reamintesc de conacul construit de Nestor Ureche la Ceplenița, fost sat din ocolul Hârlău, o construcție veche ce ilustra arhitectura medievală, construcție ajunsă o ruină după 1990, și pentru care nimeni nu  a răspuns în justiție pentru distrugerea unei clădiri din patrimoniul național.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Conacul_Cantacuzino-Pa%C8%99canu_de_la_Cepleni%C8%9Ba

La acea dată, familia Ureche era depășită la numărul de sate și moșii doar de familia Iordache Ruset (vezi și Pământul, sătenii și stăpânii în Moldova, de la origin până la 1834 de Radu Roseti, editura Socec, 1907 București, p.160.)

Reamintesc că generalul Radu Rosetti, autorul cărții, a fost comandantul Regimentului 47/72 Infanterie, care în iarna 1916-1917 s-a refăcut la Maxut, comuna Deleni și în august 1917, fiind în Divizia 13 infanterie, s-a acoperit de glorie în bătalia de la Mărășești, pădurea Răzoare, unde pe atunci colonelul Radu Rosetti, a fost rănit în luptă de un glonț de mitralieră nemțesc,  după ce doar cu câteva luni înainte a scăpat de la moarte fiind bolnav de febră tifoidă.( Dumitru Miron, Divizia 13 Infanterie – 10 luni în anticamera morții, Editura PIM, 2014 Iași, p. 108-110)

 Mențiuni: O falca moldoveneasca are 14.312 m.p. iar fertalul este un sfert de falcă.

Concluzia este că setea de pământ nu este de dată recentă, doar boierii sunt alții și din păcate cei care cumpără pe nimic milioane de hectare din pământul mănos al țării sunt boieri străini și instituții străine de țară. Ne-am întors în epoca fanariotă. Atunci milioane de hectare de pământ erau date grecilor și mănăstirilor închinate la muntele Athos și Ierusalim.

Mai spune lumea că istoria nu se repetă! Faptele se repetă, se schimbă doar oamenii, conducătorii și legile țării.

*col.(r) Miron Dumitru *

Un comentariu: