1239.Mărturiile unui ofițer din Corpul Voluntarilor Ardeleni de la Hârlău.

.

 

 Tot pe la sfârşitul lunii dec. 1917, înființându-se la Hârlău Corpul de voluntari ardeleni-bucovineni am fost trimişi şi vărsați cu toții acolo, înființându-se 3 regimente: Reg. 1 Turda, în satul Scobinți, de lângă Hârlău; Reg. 2 Alba-Iulia, în localitatea Cotnari şi Ceplenița şi Reg. 3 Avram Iancu, în satul Deleni, la 4 km nord-est de Hârlău, regiment care s-a înființat ulterior, după dezastrul suferit de soldații ardeleni în Basarabia, care au reuşit să fugă din captivitatea bolşevicilor, aşa cum am reuşit şi eu, ceea ce voi povesti îndată pe pagina  care va urma. Comandantul Corpului Voluntarilor era colonelul, ulterior devenit general, Olteanu, cu reşedința în Hârlău. (…) În acest orăşel, în care multe veri o fi petrecut Ştefan cel Mare, care a zidit o frumoasă biserică, ce se vedea că este foarte veche.

 

 Localitatea era năpădită de comercianți evrei, cum erau de altfel şi celelalte oraşe şi târguri din Moldova, în majoritate locuite de evreii ce se revărsau din Galiția, printre răbdătorii moldoveni, eliminând prin concurență şi solidaritatea lor pe comercianții şi proprietarii băştinaşi.(…).

 

DA PAGINA!

1074.Acum 94 de ani, filologii ieșeni despre numele târgului Hârlău. (Istoria MAI PUTIN STIUTA)

    In publicația ARHIVA, organul societății istorico-filologice din Iași, în numărul 4, anul 29 din octombrie 1922, în articololul semnat de Margareta Ștefănescu: toponime românești, p.503, susține că numele târgului medieval Hârlău, atestat documentar din 1384 ar fi din…bulgară. Nu comentez argumentele autoarei articolului, doar remarc diversitatea opiniilor privind originea numelui Hârlău.

.

   Un rezumat al ipotezelor: origine pecenegă, maghiară, cumană, românească.

   Personal susțin ipoteza originii maghiare. Am mai scris despre această ipoteză, pe acest blog:

https://harlau625.wordpress.com/2012/03/26/inaintea-venirii-domniilor-musatine-harlaul-era-un-oras-unguresc/

*col.(r) Miron Dumitru*

reeditare:nemotoujours

1028.Oamenii care aduceau apa- o poveste adevarata

.

   Șantierele firmei de apă-canal, care parcă nu se mai termină, bântuind lumea din Hârlău când pe o stradă, când pe alta, cu șanțuri și gropi, dar și o fotografie găsită în fototeca iadului, care este internetul, m-a făcut să scriu despre oamenii care aduceau  apa, în  Hârlăul de acum aproape 100 de ani.

   Povestea este din anii interbelici, și este povestită cu un deosebit haz de Marcel (Marcovici) Meridan în cartea “Hârlău, târgușorul evreiesc al tinereței mele”, apărută în 1993 la Tel – Aviv, Israel.
   În Hârlăul de atunci erau trei categorii de consumatori de apă. Boierii care aveau curți, slugi și bineînțeles fântâni în curte, cum ar fi inginerul Totoescu,  doctorul Agapie și Gheorghiu, foști primari ai Hârlăului, care aveau rezolvată permanent problema apei din sursă proprie. Mai erau creștinii din periferiile urbei: Munteni, Siliște, Bojica care apelau la fântânile publice, relativ numeroase în târg. Cel mai rău era de târgoveții, majoritatea evrei, care aveau casele, prăvăliile și atelierele meșteșugărești, cârciumile, cofetării, brutăriile pe Strada Mare (strada Ștefan cel Mare), strada Deleni (Bogdan Vodă), strada Bahlui (Logofăt Tăutu), cartierul Burdujeni (unde acum este judecătoria  și parcul Tineretului). Pentru aceștia existau așa numiții wasser-führeri, mai pe românește sacagii.
 DA PAGINA!

971.Documente ale curții domnești date la Hârlău și aflate în arhivele polone.(Istoria mai putin cunoscuta)

La 1539, 18 aprilie, de la Hârlău, a fost întocmit și semnat “Jurământul” lui Ștefan Lăcustă voievod către Sigismund I, regele Poloniei. În acest jurământ, domnul se angajează să păstreze pacea veșnică cu regatul Poloniei, să nu ridice pretenții asupra Pocuției (provincie de frontieră revendicată de domnii Moldovei), va sigura libera circulație a negustorilor poloni prin Moldova, se vor reține și trimite în Polonia fugarii și robii fugiți din Polonia.
.
La 2 aprilie 1542, Petru Rareș voievod scrie la Hârlău o scrisoare către Sigismund I regele Poloniei, prin care întărește ca adevărate cele spuse de solul polonez, Matei Vlodek în numele său. Relațiile polono-moldovene erau tensionate la acel moment ca urmare a refuzului părții polone de a permite solilor moldoveni trecerea prin regatul Poloniei spre Moscova.
.DA PAGINA !

851.Istoria protopopiatul Hârlău II

Moldova istorica

Să continuăm periplul prin istoria multiseculară a protopopiatului Hârlău. De această dată vom vedea care au fost parohiile protopopiatului Hârlău, la 26 martie 1832, așa cum reiese din Catagrafia visteriei Moldovei.

Ținutul Hârlău, avea 4 ocoale: Miletin, Jijia, Bahlui și Coșula.

Populația la acea dată avea: 8312 persoane recenzate din care: 129 de preoți, 23 de diaconi, 125 dascăli.

Parohiile protopoiatului Hârlău, la 1932 cu doi ani înainte de a fi desființat:
DA PAGINA!

845.Târgurile Hârlău și Târgul Frumos la 1845.(Istoria mai putin stiuta)

   Catagrafiile Moldovei din 1845 prezintă o situație cu birnicii adăugați în evidența Visteriei Moldovei. Din situație se vede aportul adus de noii contribuabili.
Interesant că peste 50 la sută din cei luați în evidență provin din alte localități.

.

   Astfel în târgul Hârlău, trecut la ținutul Botoșani ca urmare a desființării ținutului Hârlăului, erau în evidență 149 de birnici. La aceștia se adaugă 26 de persoane.
   Din cifrele de mai sus, vedem la Hârlău o creștere a numărului birnicilor. In catagrafiile visteriei Moldovei din 1820, erau în evidență 83 de birnici, 122 de oameni fără bir (slugile unor boieri), precum și personalul protopopiatului și slujitorii bisericilor din târg, total 205 persoane.
In Târgul Frumos, fostă reședință a ispravnicului de Cârligătura și capitală de ținut, trecut la Iași după desființarea din 1834 a ținutului, avea în evidența Catagrafiilor visteriei Moldovei 397 de birnici, iar luați în evidență, au fost 222 de persoane. Un aflux deosebit de persoane. Majoritatea fiind evreii care au căpătat hrisov de așezare în localitățile Moldovei.

*col.(r) Miron Dumitru*

805.Documente domnești date de cancelaria domnească din Hârlău (1487 – 1626).

     La 1486, Ștefan cel Mare zidește curtea domnească din Hârlău.  El a pus o pisanie, găsită în anul 1871 și aflată astăzi în patrimoniul Muzeului de Artă al României din București, în care stau scrise următoarele: “Binecinstitorul și de Hristos iubitorul, Io Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a făcut aceste case, care s-au început a se zidi în anul 6994 (1486) luna…20 și s-au sfârșit în același an, septembrie 15″. Cronicarul Grigore Ureche menționează rolul lui Ștefan cel Mare de ctitor al Curții domnești din Hârlău în următoarele cuvinte: „Vă leato 6995 (=1487), într-acestu an au discălicatu Ștefan vodă târgul Hârlăul, de au ziditu și bisérica cea domnească de piiatră și curțile acele domnești cu ziduri cu tot, carile stau și astăzi.”.
DA PAGINA!

775.Istoria primului regiment automobilistic din armata română - File de istorie – Hârlăul în primul război mondial.(I)

Autosanitară a Crucii Roșii Române, în 1917

   In ultimul număr al ziarului Observatorul Militar din nr.7 din 25 februarie – 3 martie 2015, p.9 (http://www.presamil.ro/ultimul_nr/index.html#1/z ), articolul “Scurt istoric”, autor Irina – Mihaela Nedelcu, găsim istoria primului regiment automobilistic din armata română.

   La 1 martie 1917, Marele Cartier General dispus în Iași, în clădirea actualului Spital Militar de Urgență “Dr.I.Czihac”,  str. BERTHELOT HENRI MATHIAS nr. 7-9, IASI, în baza decretului regal ia ființă Regimentul de tracțiune automobilă.
   Regimentul avea 3 batalioane de automobile, autocamionete, autocamioane, o companie de motomitraliere.
   Ca parte sedentară 1 batalion depozite, o școală de șoferi.
   Comandantul regimentului era colonelul Alexandru Polyzu (să fie rudă cu avocatul Polizu-Micșunești, stăpânul de la conacul și a  moșiei Maxut?).
  
   Din documentația pe care o dețin, rezultă că la Hârlău, exista un atelier de reparații auto a armatei, în localul “Moara lui Zaharia”, fosta autobază ITA Hârlău, în prezent Autobaza “Codreanu” Hârlău.
   Atelierul a fost înființat la 16 septembrie 1916, din ordinul Ministerului de Război. Mai existau ateliere similare la Iași, Botoșani, Vaslui și Bârlad.

Autocamionetă cu semiremorcă cu tun AA (antiaerian) în 1917.

   Tot atunci s-au înființat 2 școli de șoferi.

   Referință: Buletinul căilor ferate române, anul VII, nr.2, 15 iunie 1919 p.42-43,  și nr.3 din 15 august 1919, p.64-66.

   Cu toate că armata română a fost mobilizată în 1914 și 1915, nu s-au asigurat decât în mică parte nevoile de transport auto ale armatei, la care se mai adăugau pierderile din campania din Transilvania și Câmpia Română din toamna anului 1916.
Armata I, aflată în refacere în spatele frontului, avea un deficit uriaș de 444 de automobile, 176 de camioane, 218 autosanitare (și alte mijloace).
   Armata a II-a, aflată pe front avea un deficit de 25 automobile, 75 autocamioane, 148 autosanitare.
Cât despre automobile, erau de toate națiile și mărcile: Renault (Franța), Pakard și Ford (SUA), Adler (Germania), Berna Sauer (Elveția).

*col(r) Miron Dumitru*

747.Un fapt istoric puțin elucidat de istoriografia românească.

  Un fapt istoric puțin elucidat de istoriografia românească.: unde sunt cei 100000 de oameni luați de Ștefan cel Mare din Podolia și Galiția în 1498?



  In Letopisețul Moldovei, atribuit lui Grigore Ureche, spune că în anul următor învingerii polonezilor lui Ioan Albert la Codrii Cozminului, la 23 iunie 1498, Ștefan cel Mare, a adunat oastea și a întreprins în Polonia un atac fulger punitiv. A ars mai multe cetăți și târguri și a luat multă pradă însă și mulți prizonieri. Prizonierii de etnie ruso-ruteană și nu leșească (polonă). (Letopisețul lui Ștefan cel Mare – ediție îngrijită de Gheorghe Mihailă apărută în editura Academiei Române, 2006 București, p. 49).
Istoricii români dar și străini apreciază că Ștefan cel Mare, a adus în țară între 100.000 și 150.000 de oameni (Analele Putnei I 2005, p.69-78).


  DA PAGINA !

730.Din cancelariile vremurilor:Hârlăul la 1820 – populație și afaceri

.

Catagrafiile visteriei Moldovei din 1820, sunt o oglindă a societății moldovenești. Aici găsim date despre clasele sociale, localități, populație și scurte aprecieri privind starea populației.
Hârlăul la 1920 era sediul isprăvniciei ținutului Hârlău, și a protopopiatului ținutului Hârlău.
Este prima catagrafie de după reorganizarea teritoriului Moldovei ca urmare a luării ținuturilor Moldovei dintre Prut și Nistru de către imperiul țarist.
Hârlăul, la 1820 dacă nu ar fi fost reședință ispravnicului ținutului Hârlău, probabil ar fi ajuns un sat mai răsărit, cu două biserici voievodale.
Catagrafia din 1820, ca și cele anterioare, erau documente de evidență fiscală a visteriei. Adică se revedea și actualiza situația mazililor (mici boieri scutiți de bir), scutelnicilor (scutiți de bir), ruptașilor (persoane ce aveau carte domnească de scutire, rupți ca birnici din evidențele visteriei, deoarece se încadrau în procentul de scutire la numărul de persoane ale fiecărui boier), birnici (persoane trecute în evidență că dau bir), slugi a unor boieri sau cler (protopopiat sau biserici), care nu dădeau bir.
Evreii (jidovii in catagrafie) erau luați în evidențe separat, deoarece ei dădeau un bir special, mult mai mare decât birnicii pământeni.
DA PAGINA !

710.Istoria mai putin stiuta:ultimile documente date la Hârlău, de cancelaria domnească

  Radu Vodă Mihnea, suferind de o boală grea, în anul 1626, ianuarie, se află la Curtea domnească din Hârlău, unde se mutase după marele pojar (incendiu) care a mistuit curtea domnească din Iași la 2 octombrie 1624. La 10 ianuarie 1626 la Hârlău, Radu Vodă Mihnea, întărește lui Pătrașcu Diac, mai multe ogoare din Zăbrăuți. (Documenta Romaniae Historica, A. Moldova volumul XIX, Ed. Academiei Române – 1969, doc. 7,  p. 6)

 DA PAGINA !

654.Nestor și Grigore Ureche, istorie neștiută.(col.(r) Miron Dumitru)

Grigore Ureche.

Grigore si sotia,ctitori ai Manastirii Secu

Despre Grigore Ureche, se învață la istorie, în școala primară.

 http://ro.wikipedia.org/wiki/Grigore_Ureche

Poate se cunosc mai puține despre tată acestuia Nestor Ureche. Și mai puțin se cunoaște modul „hiclean și rapace” în care și-a făcut una din cele mai întinse proprietăți latifundiare din Moldova.

Aceștia dețineau la un moment dat peste 150.000 de hectare de pământ, păduri, heleșteie.

Vin cu două documente date de domni ai Moldovei:

DA PAGINA!

635.Ștefăniță vodă la Hârlău, o analiza a documentelor domnești.

 Continuam cu povestile de istorie mai putin stiuta ale d-lui.col.(r) Miron Dumitru.

  Ștefăniță Vodă cel Tânăr a fost domn al Moldovei între 20 aprilie 1517 și 14 ianuarie 1527. Acest domn,  Ștefăniţă ( în istorie este cunoscut sub numele Ștefan al IV-lea), era fiul lui Bogdan Orbul, fiul marelui Ștefan cel Mare şi a ibovnicei domnului, Stana.  A fost crescut de hatmanul Luca Arbore.

  A luat conducerea țării la vârsta de 11 ani și a stricat relațiile cu polonezii fiind ofensat de Sigismund, care a refuzat să-i dea una din fete de soție. Hatmanul Luca Arbore, voind să fie și pe mai departe în relații bune cu Polonia, de frica turcilor, a trimis o solie la polonezi. Pentru această faptă, Ștefăniță îi declară hiclean și trădător, și pune să fie executat prin decapitare la 1523 în Hârlău precum  și pe cei doi fii ai săi.

DA PAGINA !

586.Publicații apărute în Hârlău, 1905-1913

După unirea principatelor, și mai ales după ce Carol I, se proclamă rege al României (10 mai 1881), odată cu apariția constituției (1866), apare o explozie a aparițiilor publicistice. Cărți, ziare, reviste, studii și lucrări în toate domeniile vieții sociale, științifice. Să ne amintim că în această perioadă apar lucrări de căpătâi sub egida Academiei Române, cum ar fi cele cinci volume ale Marelui Dicționar Geografic coordonat de Lahovary.
Cum lupta politică era deosebit de crâncenă, partidele de atunci, ca și de acum, au folosit presa scrisă pentru promovarea ideilor politice, criticarea (sau lăudarea) măsurilor guvernamentale, informarea cititorilor.
Proximitatea informației era cea mai căutată de cititori. Ei voiau să citească despre persoane, evenimente, fapte cunoscute lor. Și la Hârlău, partidele au scos unele publicații, care, este drept, aveau un tiraj restrâns și o apariție limitată. Ziarele în afara de știrile politice, culturale, edilitare, aveau și pagini de publicitate.
Iată ce am găsit în lucrările apărute în ultimii 110 ani.
DA PAGINA !

576.Să ne amintim de Măria Sa, Ștefan cel Mare, domnul Moldovei!

   La 2 iulie 2014 la Putna, se vor comemora 510 ani de la trecerea la cele veșnice a domnului Moldovei, cel mai strălucit Mușatin, Ștefan al III-lea, cunoscut în istoria româna ca fiind Ștefan cel Mare a Moldovei.
Hârlăul, are de ce să-l comemoreze pe Domnul Moldovei. A fost reședința de rezervă a domnitorului, iar la bătrânețe, ros de boala incurabilă, și-a găsit alinare la Hârlău, fiind îngrijit de evreul Șmil, doctor din târg de aici, din Hârlău.(v. Carol Iancu – Evreii din Hârlău, istoria unei comunitați, Iași 2013; p.27)

   Despre enigmele legate (descoperite) de înmormântarea lui Ștefan cel Mare la mânăstirea Putna, (care s-a călugărit înainte de moarte și înmormântat ca atare) citiți aici
   Eu voi posta o copie foto, de pe un timbru poștal din 1957, pe care-l am în mica mea colecție filatelică.

Timbrul a fost tipărit în 1957, la aniversarea a “500 de ani de la urcarea pe scaunul Moldovei”, autor S.Zainea. și avea valoarea de 55 bani.
*col.(r) Miron Dumitru*

480. Regimentele din județul Botoșani, participante la primul război mondial (1916-1919).

 

Monumentul închinat eroilor din primul război mondial din Botoșani.

Din Botoșani, în primul război mondial au luptat trei regimente de infanterie. Insă rezerviști din județul Botoșani și Dorohoi, au încadrat doar două regimente. Regimentul 35 Infanterie a fost dislocat în compunerea Diviziei 9 Infanterie în Dobrogea.

* col.(r) Miron Dumitru*

DA PAGINA! 

466. 70 de ani de la prima bătălie de la Tg.Frumos și intrarea rușilor în Hârlău.

La 3 martie 1944, o puternică ofensivă sovietică se declanșează în flancul stânga al Grupului de Armate Sud. Sunt vizate Armatele 1 și 4 blindate germane. O altă lovitură este pe direcția Armatei a 8-a germane, care este impinsă peste R.Bug. Până pe 15 martie majoritatea forțelor Armatei a 8-a sunt sfărămate fiind deschisă direcția Chișinău – Iași, către Basarabia și Moldova.

La începutul lunii aprile, elementele înaintate ale armatelor rusești, fără a mai fi întâmpina o rezistență serioasă, trec Prutul.

Mareșalul Antonescu, cu forțele aduse de pe front, dar și cu divizii aduse din sudul țarii, organizează un aliniament de apărare între Bucovina – munții de la vest de Siret, Tg. Frumos, Nord Iași. Cornești, Nord Chișinău, Tghina , Nistru. Marea Neagră.

DA PAGINA

427.Istoria nestiuta : Cine a fost Stefan Vodă cel Bătrân asasinat la Hârlău în 1390?

biserica Sf.Gheorghe din Hârlău (Iasi.info)

Col(r) Miron Dumitru:

   De ceva timp încerc să deslușesc căutând prin arhive, o enigmă din zorii voivodatului Moldova, ( în acest an se împlinesc 655 de ani – 1359, de la întemeiere).

    În Revista pentru istorie, archeologie şi filologie  – Sub  direcţiunea lui Grigoriu G. Tocilescu. – Bucureşti Tipografia Academiei Române. – 1882-1922, Theodor Burada, într-un articol despre biserica Sf.Gheorghe din Hârlău, ctitorie a domnului Stefan cel Mare (1492), spune :

DA PAGINA !

321.Bazinul superior al Bahluiului – peste 5000 de ani de cultură și civilizație (analiza colegului nostru dl.col.(r) Miron Dumitru)

Raul Bahlui

  Dupa cum v-am obisnuit, continuam analizele si prezentarile istorice cu o alta scriere incantator de detaliata si frumos povestita a colegului nostru mai studios si pasionat in ale istoriei,col.(r) Miron Dumitru.
  Dansul facuse o serie de articole, dar le comasam, pentru a nu rupe din fluenta informatiei .

  Citez:

"Cursul superior al Bahluiului a fost vatra unor civilizații străvechi, care merg până în paleolitic. În urma săpăturilor arheologice din siturile arheologice efectuate în ultima sută de ani, s-a conturat certitudinea unei locuiri permanente a acestor locuri.
Teritoriul strabătut de râul Bahlui ( și afluenții sai), este o zona cu variații morfologice, fizico-geografice, climatice și biologice care au favorizat și influiențat populațiile care au vețuit pe aceste meleaguri,  încă înainte de sfârșitul glaciațiunii care a cuprins mare parte din Europa,  acum 12.000 de ani."

- col.(r)Miron Dumitru -

Da pagina !

250.Pagini din istoria juridicului in Romania:Judecatoria de ocol !

Colegul nostru dl.col(r) Miron Dumitru a gasit referinte despre Judecatoria de ocol din Harlaul anilor 1889, ocazie cu care ne face cunoscuta aceasta institutie de imapartit dreptatea.
DATI PAGINA: