03 iunie 2016

1024.A fost si ultimul Targ International Bucuresti - octombrie 1989

    Parca in 1986 am fost prima oara la un astfel de targ.De fapt si ultima.
     Eram elev, dar colaborand cu-pe atunci numitul Muzeu de Biologie Umana, mi s-au facut mie si unui bun prieten delegatii ca sa mergem sa-l vizitam. Mare shoc, mare nebunie...Alta lume, alta situatie..Aveam senzatia ca sunt in al noualea cer!
    Insistasem sa merg pentru ca voiam sa vad camioanele gigant fabricate in Romania...Deja eram a patra tara din lume care faceam asa ceva, ca si buldozere gigant. Voiam sa vad computerele, vagoanele, locomotivele, electronicele...TOT ce fabrica Romania...Dar sa le vad si pe ale altora, sa compar!..


DAC120DE/120E
    Hm...Veneam dintr-o lume care incepuse sa fie cam cenusie, cu putine optiuni la orice si cu lipsuri din ce in ce mai mari.O lume in care luam pe sub mana din magazine pantofi "Adidas" pe care scria "Made in Romania" sau cizme "Otter" la fel, uimindu-ne ca se puteau fabrica aici dar de fapt DOAR pentru export, o lume in care incepea sa nu se mai gaseasca nici hartia igienica sau salamul de orice fel...iar "Pepsi" care se fabrica sub licenta in unele orase ale tarii devenise un produs de contrabanda, "Coca -cola" fiind un vis imposibil.
    Ce sa mai zic de altele.
    Pai shocul cel mare a fost in pavilionul central, la Romaniei.
    Frustrarea de a vedea ceea ce nu stiai ca exista macar si aratand de parca erau facute de catre mari fabricanti de renume: confectii, electronice, MANCARE...cu etichete fantastic de bine realizate si nu cu mizeriile pe care nu le puteam citi bine in magazinele noastre, cu ambalaje si prezentari de te lasau praf...La mancare m-am enervat cand am vazut pana si conserve de picioare de broasca si de melci care aratau fantastic...iar eu deja duceam dorul suncii de Praga, al parizerului sau al bomboanelor fondante...

DA PAGINA!

DAC90-95
    Ma simteam debusolat, zapacit, nelamurit...
    Erau produse la acelasi nivel de ambalare, prezentare si sigur de calitate cu tot ceea ce vazusem eu ca se aduce de afara pe bani foarte grei (de exemplu o pereche de blugi Levis se vindea intre 1700 si 2000 de lei la negru, fata de 250 lei cei romanesti pt export, cam acelasi material, daca nu chiar mai bun la anumite modele). Apoi, mergand la alte standuri, alte tzari, chiar am realizat ca eram si noi pe acolo, in rand cu ei si nu asa cum spuneau altii pe acasa ca suntem vai de noi.
    De aceea se si exporta foarte mult sau se comanda in Romania.

    Vreti sa va spun despre monstrii de camioane de 120 tone incarcatura? Sau de gama  mare de autobuze pt export care aratau complet altfel decat amaratele noastre care ne taraiau prin tzara?...
    NU!
   
Vw Santana, China
     Va spun ca m-a impresionat profund CHINA...
    A avut in acel an cel mai mare pavilion dupa Romania. SI PLIIIIN cu de toateeee !
    Avea si o macheta de satelit atarnata in tavan...Si un Volkswagen Santana plus un Jeep Cherokee fabricate sub licenta...plus zeci de modele de tv-uri color sub diverse licente...si ORICE! Efectiv m-am speriat. Si cred ca atunci mi s-a dat peste cap sistemul de gandire cu privire la comunism...Pentru ca scria pe ele Sony, Toshiba, Jeep...si am aflat ca nu erau doar licente, ci parteneriate ca Oltcit sau Renk S.A. la noi, doar ca...firmele occidentale detineau controlul in unele dintre companii...Si ca la ei SE SCHIMBASE CUMVA COMUNISMUL.   
    Pe langa faptul ca minunile de acolo mi-au aratat o lume pe care doar o banuiam, mi-au aratat si o Romanie care m-a siderat, m-a facut foarte mandru dar...m-a descumpanit si mai mult. Descoperisem o Romanie duala, untr-un fel pentru noi si in cu totul alt fel pentru cei de peste granite. Sau pentru niste romani privilegiati.O Romanie pe care la 9 ani, la Eforie Nord, am perceput-o si a fost prima oara cand m-a deranjat: in restaurantul hotelului "Meduza" strainii mancau separat de noi, dincolo de un perete de sticla...Nu am inteles de ce, pt ca, ani inainte, mergand la Poiana Brasov ne  imprietenisem cu o familie de americani si mancam la aceeasi masa...Nu reuseam sa inteleg ce si cum...

Autotren 100 tone, fabricat la IM Marsa
  Cand am reusit mai tarziu sa inteleg ce se intampla cat-de-cat, mi-am dorit din tot sufletul sa terminam odata cu nenorocitele alea de datorii care ne adusesera in lipsuri incredibile la frustrari inimaginabile, ale mele fiind cele mai acute frigul iarna, intreruperea energiei electrice si...lipsa de informatie !
   Citeam reviste "Science & Vie " vechi de aproape 20 de ani pt ca nu gaseam pe piata decat "Magazinul stiintific" ,"Stiinta si Tehnica" si "U.R.S.S", primele doua distruse de elogii si politica de trei lei, iar ultima...grozava, extraordinara, dar cu prea putina informatie pentru setea mea de o lume intreaga!

   Materialul de mai jos nu este al meu, este doar strans de mine, adunat sau nu mai stiu daca nu cumva asa a fost intreg (dar parca nu, sunt cel putin trei surse), deci imi cer scuze ca nu stiu cum si de unde am scrierile, dar foto sunt introduse de mine.
    Este o descriere deosebit de interesanta pe care am compus-o in ideea ca nu exista NIMIC oficial mai pragmatic, mai corect si fara limbaj de lemn care sa explice cat-de-cat acest fenomen international, emblema comertului romanesc practic manifestarea maxima a unei economii stranii.

    Dar sa lasam asta si sa citim povestea:
*nemotoujours*

Din pacate pe acesta am gasit-o
    În Complexul expoziţional din Piaţa Scînteii s-a deschis, la 14 octombrie 1989, cea de-a XV-a ediţie a Târgului Internaţional Bucureşti, "o manifestare de larg interes care ilustrează elocvent potenţialul creator al clasei noastre muncitoare, forţa economiei naţionale aflate în plin proces de modernizare şi politica consecventă a României Socialiste de extindere a colaborării şi cooperării reciproc avantajoase cu toate statele lumii", scria la unison presa vremii.

   Conceput în 1970 ca o oglindă a realizărilor socialiste, Târgul Inter­na­ţional Bucureşti - TIB, pe scurt - era cel mai important eveniment de acest tip din România acelor ani, în care mărirea exporturilor devenise una din obsesiile lui Ceauşescu. TIB-ul se bucura de o largă participare inter­na­ţio­­nală, anual în jur de 30 de ţări străi­ne prezentându-şi cele mai reprezen­ta­tive produse sub cupola unor pavi­li­oa­ne naţionale, îşi aminteşte George Co­jocaru, fostul preşedinte al Romexpo, care în 1989 deţinea funcţia de di­rec­tor al Departamentului Relaţii Ex­terne din cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie a României.


.
   Târgul era organizat de Întreprinderea de Târguri şi Expoziţii (actualul Romexpo - n.r.) din cadrul Camerei de Co­merţ, însă selecţia participanţilor o făcea Ministerul Comerţului Exterior, împreună cu centralele industriale, a precizat el. TIB-ul era cu atât mai important cu cât în ultimii ani de dinainte de 1989 rămăsese singurul târg internaţional organizat la noi, a subliniat Cojocaru. TIBCO - Târgul Internaţional de Bunuri de Consum Bucureşti, creat în mai 1974, fusese des­fiinţat în octombrie '81, în urma unei aşa-zise fuziuni cu TIB-ul. "Ceau­şescu renunţase la TIBCO pentru că nu-i convenea că acest târg le prezenta oamenilor produse de larg consum care nu se găseau în magazinele de la noi", rememorează Cojocaru.

    Rank Xerox - care era prezentă de mult timp pe pia­ţa românească, realizase, în 1985, primul copiator Xerox "assembled in Romania" şi se transformase
într-o adevărată firmă de import-export, cu tot felul de produse, de la televizoare la mobilă, textile sau
C.N.Cernavoda
au­to­turisme - sau General Electric - care realizase, în cooperare cu Întreprinderea de maşini grele Bu­cu­­reşti, cele două turbogeneratoare de 700 MW ne­cesare Centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă.

    Într-un articol de bi­lanţ apărut în revista Flacăra de vineri, 27 octombrie 1989, - târgul încheindu-se pe 22 octombrie -, Ioan Ban, directorul evenimentului, declara că întreprin­derile româneşti au semnat, pentru perioada 1989-1990, importante contracte pentru livrări de instala­ţii, utilaje şi accesorii pentru industria petrolului şi geo­logie în URSS, Albania, Cehoslovacia şi RDG; echi­pamente şi utilaje tehnologice pentru metalurgie cu URSS şi Italia; cargouri pentru transportul măr­fu­rilor generale, vagoane pentru mărfuri în Austra­lia, Norvegia şi URSS; automobile Dacia şi ARO în Un­garia, Franţa,
Platforma petroliera "Gloria"
SUA, RDG, Cehoslovacia, Algeria; trac­toare şi maşini agricole în RDG, Cuba, Iugoslavia, URSS, Egipt; maşini-unelte pentru prelucrarea meta­l­elor în URSS, Irak, India, Iran; avioane şi elicoptere în URSS, şi Iugoslavia; produse ale industriei electronice şi tehnicii de calcul în Cehoslovacia şi Franţa; autocamioane, autobuze, troleibuze în RDG şi Columbia; produse metalurgice în URSS, SUA, Ja­po­nia, RFG, Egipt; produse chimice şi petrochimice în Anglia, RFG, Guatemala, Cipru, Nigeria, Polonia, Ita­lia, Cehoslovacia; de mobilier în URSS, SUA, Canada, RFG, Suedia, Olanda; de produse ale industriei uşoa­re în URSS, SUA, RFG, Italia...


  "Printr-o fericită coincidenţă, actuala ediţie a TIB-ului are loc într-un an marcat de evenimente adânci şi durabile semnificaţii pentru poporul român: în martie, ţara noastră şi-a lichidat definitiv datoria externă, dobândindu-şi cu adevărat independenţa politică şi economică; (...) în noiembrie va avea loc Congresul al XIV-lea al PCR...", scriau ziarele vremii.


Nu in 89, dar tot la TIB
  Cinstea tăierii panglicii inaugurale a acestei ediţii jubiliare a TIB-ului i-a revenit, normal, conducătorului partidului şi statului, "care şi-a consacrat întreaga viaţă şi putere de muncă dezvoltării României, creşterii prestigiului ei în rândul naţiunilor lumii". Ca de fiecare dată, vizita soţilor Ceau­şescu a fost organizată cu grijă de scenariştii de partid şi de stat, mai ales că la eveniment participau şefii mi­siunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră, reprezentanţi ai firmelor de peste hotare, corespondenţi ai presei străine.

  Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost întâmpinaţi "cu vibrante manifestări de bucurie şi entuziasm de mii de bucureşteni prezenţi la des­chiderea noii ediţii a Târgului Internaţional Bucureşti". Oameni mobilizaţi obligat-forţat din întreprinderi, universităţi, şcoli şi grădiniţe şi puşi să aclame "îndelung pentru poporul român, pentru patria noastră socia­listă, pentru partid şi secretarul său general" şi să le ofere, emoţionaţi, flori conducătorilor iubiţi.

DM 550
  Desfăşurată sub consacrata deviză "Comerţ - cooperare - dezvoltare - pace", cea de-a XV-a ediţie a TIB-ului a reunit peste 700 de întreprinderi producătoare, instituţii de cercetare şi proiectare şi întreprinderi de comerţ exterior autohtone şi 610 firme venite din 51 de ţări ale lumii. Trebuie subliniat că 32 din aceste ţări erau prezente cu pavilioane na­ţionale: Albania, Australia, Austria, Bangladesh, Belgia, Brazilia, Bulga­ria, Canada, Cehoslovacia, Chile, Costa Rica, Cuba, Elveţia, Franţa, Republica Democrată Germană (RDG), Republica Federativă Germania (RFG), Israel, Italia, Iugoslavia, Japonia, Nigeria, Norvegia, Palestina, Polonia, Spania, Suedia, Statele Unite ale Americii, Tunisia, Turcia, Un­garia, Uniunea Republicilor Sovie­tice Socialiste şi Zair.

  Alături de acestea mai participau şi o serie de firme individuale din Arabia Saudită, Cipru, Danemarca, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Grecia, Gui­ne­ea, Iordania, India, Irlanda, Kuweit, Liban, Liberia, Li­bia, Lich­tenstein, Marea Britanie, Olanda, Panama, SUA, precum şi din Berlinul Occidental, nota presa vre­mii.

   Pe mai bine de cinci hectare, spaţiu deţinut de pa­vi­lioane şi platforme în aer liber, expozanţii români au etalat produse - majoritatea noi sau "moder­nizate conform standardelor internaţionale" - din aproape toate ramurile economiei. Printre capetele de afiş ale ediţiei s-au numărat microcalculatorul Coral 8730 şi familia de microprocesoare CMOS 4 000 B, cuptorul pentru tratamente termice în vid, sistemele flexibile de prelucrare asistate de roboţi, "cunoscutul şi apreciatul cauciuc polilzoprenic CAROM", noile aliaje de aluminiu pentru industria auto­mobilelor, materialele fotosensibile marca "Azo­mureş" - film radiografic medical ortocromatic AZO-X, film radiografic industrial pentru uz nuclear Gamagraf NG1, NG2, NG 3, film negativ color Azocolor 100 -, medicamente precum


"Dacia 500","Oltcit" si Dacia 1410
  Giardinocid (produs complet netoxic utilizat cu succes în giardioze la copii) sau Tonobil (indicat în colecistopatii şi dischinezii biliare). N-au lipsit modele noi de autoturisme - prototipul Lăstun cu caroserie alungită (care însă nu a intrat în producţia de serie), prototipul de Olcit cu patru uşi (nici acesta n-a intrat în producţia de serie) sau Dacia 1325 Liberta - autocamioanele-gigant, autotractoarele, autoremor­che­rele şi autobasculantele echipate cu motoare Diesel de 215-360 CP, autobuzele, troleibuzele sau a treia generaţie de tractoare agricole.


.
  Au fost prezentate şi eli­copterul Ka-126 (detalii AICI) produs de Întreprinderea de construcţii aeronautice Braşov, motoplanorul IAR 34 şi un nou tip de planor la acea vreme, IAR 35, şi aşa mai de­parte... Toate au fost trecute în revistă şi apreciate de conducătorii ţării. S-au dat şi indicaţii: cer­ce­tă­to­rilor de la Institutul Central de Fizică li s-a cerut "să ac­ţioneze cu mai multă fermitate în direcţia ob­ţi­ne­rii unor lasere de puteri mai mari", elec­tro­teh­niş­tilor să dezvolte în continuare "gama de ma­şini-unelte şi, cu prioritate, celulele flexibile integrate cu sis­teme de control nedistructiv, precum şi liniile me­canizate asistate de operator", celor din industria mobilei, articolelor din porţelan şi faianţă, li s-a cerut "să acţioneze cu mai multă energie pentru creş­terea gradului de prelucrare şi a nivelului tehnic al produselor, astfel încât să se asigure atât sporirea efi­cienţei exportului, cât şi diminuarea în continua­re a consumurilor materii prime şi materiale".


Aparat radio "Ultrason" pentru export
  De atâta economisire, oamenii din întreprinderi­le de stat şi institute de cercetare din acele vremuri se transformaseră în adevăraţi vrăjitori pentru a pu­tea produce şi a onora comenzile la export. În si­de­rur­gie, de exemplu, în ciuda mult-lăudatelor teh­no­logii noi, în realitate se lucra ineficient, cu tehnologie din anii '60, mare consumatoare de energie şi gaze, cu productivitatea slabă, multe rebuturi... Nici mult lăudata în acele vremuri industrie chimică nu realiza produse cu valoare adăugată mare şi avea costuri de producţie foarte mari comparativ cu Occidentul. Combinatul chimic Azomureş, de exemplu, funcţiona la risc, pentru că se limitaseră puternic importurile de piese din oţel inoxidabil.

  Cu toate acestea, România nu ducea lipsă de
Aparat radio cu ceas "Cronos"
comenzi la export. Care, de multe ori, se compensau cu importuri, pe sistemul "compensării" - eu iau de la tine un camion de 30.000, tu iei de la mine trei strun­guri a câte 10.000 fiecare. TIB-ul contribuia la înmulţirea cererilor externe.

  Numai că, de multe ori, exporturile erau "plătite", prin străvechiul sistem al trocului, cu importuri: "Am încheiat până acum cu Industrialexportimport şi Electroex­portim­port contracte importante pentru livrarea unor aparate pentru cercetare şi analize rafinate, pentru control în chimie şi biochimie, precum şi echipamente de diagnostic în medicină. La rândul nostru, suntem foarte interesaţi de mărfurile româneşti şi, în general, am compensat valoarea exporturilor cu pro­duse ale construcţiilor de maşini şi metalurgiei din România. Am importat, printre altele, mii de tuburi catodice de la Electro­num", declara pentru Flacăra Valeriu Ursache, director general al firmei Cheminst din Austria, care reprezenta interesele a 20 de întreprinderi din SUA, Anglia, RFG, Franţa, Austria şi Suedia. 


"Noiembrie, ultimul bal!"-ultimul congres al PCR
  Potrivit Anuarului Statistic al României din 1990, ex­porturile României se ridicau în 1989 la 167.779,5 mi­lioane de lei, iar importurile totalizau 134.982,3 mi­lioane de lei. După '90 însă, exporturile ro­mâ­­neşti s-au prăbuşit o dată cu marile combinate şi între­prin­­deri de stat de care s-a ales praful, în timp ce importurile au crescut vertiginos, ţara noastră tran­sformându-se, practic, într-o piaţă de desfacere pentru produse din toate colţurile lumii.  

Nota de inceput si reeditare:nemotoujours
Materialul din corpul articolului: posibil "Jurnalul",
Foto (fara cele doua marcate ):internet

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu