La
3 martie 1944, o puternică ofensivă sovietică se declanșează în flancul
stânga al Grupului de Armate Sud. Sunt vizate Armatele 1 și 4 blindate
germane. O altă lovitură este pe direcția Armatei a 8-a germane, care
este impinsă peste R.Bug. Până pe 15 martie majoritatea forțelor Armatei
a 8-a sunt sfărămate fiind deschisă direcția Chișinău – Iași, către
Basarabia și Moldova.
La
începutul lunii aprile, elementele înaintate ale armatelor rusești,
fără a mai fi întâmpina o rezistență serioasă, trec Prutul.
Mareșalul
Antonescu, cu forțele aduse de pe front, dar și cu divizii aduse din
sudul țarii, organizează un aliniament de apărare între Bucovina –
munții de la vest de Siret, Tg. Frumos, Nord Iași. Cornești, Nord
Chișinău, Tghina , Nistru. Marea Neagră.
DA PAGINA
DA PAGINA
Concomitent,
în dispozitivul de apărare au intrat și diviziile germane din grupul de
Armate - Ucraina de Sus. (Diviziile 3, 23, 44 și Grossdeutschland)
Rușii au trecut la ofensivă pe direcția Iașului, însă a fost opriți de Corpul 4 Armată (român) și Corpul 4 Armată (german).
La 16 martie mareșalui Ion Antonescu ordonă mobilizarea generală a armatei.
Aviația
anglo-americană încep pe 4 aprilie operațiuni de bombardament puternic a
Bucureștilor, Valea Prahovei și marile orașe, cu formații de 700-800 de
aviane de bombardament de la bazele din Italia. In bombardamentul din 4
aprilie, în cartierul Gara de Nord, au fost uciși peste 10.000 de
bucureșteni și distruse peste 1000 de imobile.
Prima bătălia de la Tg.Frumos.
Inaintea
declanșării primei bătălii de la Tg.Frumos, mareșalul Ion Antonescu a
spus în Consiliul Militar că apărarea Iașului și aliniamentului din
nordul moldovei este vitală: “Dacă suntem bătuți pe poziția de la Iași, Tg.Neamț, nu mai avem ce face. S-a terminat!”. De aici importanța pregătirii apărării pe acest aliniament, care includea și Tg.Frumos.
Prima
bătălie de la Târgu Frumos a fost de fapt o serie de încleștări de-a
lungul mai multor zile, în timpul cărora forțele blindate ale Corpului
de Blindate German LVI (Panzerkorps), în principal
Diviziile Grossdeutschland ( Germania Mare) și a 24-a Panzer, au angajat luptă cu Corp 16 de Tancuri al Armatei Roșii, care ataca dinspre nord.
În
ciuda succesului inițial al atacului sovietic, care au reușit să ocupe
orașul Târgu Frumos, o serie de contra-atacuri au reușit să distrugă
„vârful de lance” al Armatei Roșii înaintea luării ca măsuri defensive
adecvate să poată fi aplicate. Principalul contraatac german a avut loc
de-a lungul șoselei Iași-Târgu Frumos în ziua de 10 aprilie 1944.
Tancurile diviziei Grossdeutschland au înaintat spre Târgu Frumos venind
dinspre est, pe două coloane (circa 70 blindate). Contraatacul a fost
atât de rapid încât sovieticii s-au retras după 48 de ore din Târgu
Frumos. Succesul german a fost favorizat și de faptul că sovieticii au
concentrat forțele lor mult spre sudul localității, neașteptându-se la
un atac dinspre est. Germanii au reușit în înaintarea lor spre vest să
izoleze și apoi să distrugă o parte a unităților sovietice rămase în
sudul orașului.
Aviația
germană a avut o contribuție extrem de importantă la distrugerea
tancurilor sovietice. S-a remarcat asul aviației germane, Hans-Ulrich
Rudel care a pilotat personal un Junkers Ju 87 dotat cu tun antitanc.
Luptele duse au slăbit în așa hal forțele blindate sovietice încât
continuarea atacului în Romania nu mai era posibil.
În trei zile de lupte, trupele germane au oprit Armata Roșie și au distrus peste 350 de tancuri sovietice.
Sursele
sovietice fac puține referiri la această bătălie. Istoricul David
Glantz a găsit câteva mențiuni ale operațiilor din România din
lunile aprilie și mai1944 în jurnale de divizie. Sursa principală a sa
este istoria Armatei a 2-a de Tancuri Sovietică, unde se află o referire
directă la bătălie. Este menționat că spre sfârșitul lunii martie 1944,
corpul de tancuri a fost trimis în sectorul Armatei a 27-a cu misiunea
de “atac în direcția Focuri și Podu Iloaiei. În continuare, armata va lovi și va ocupa orașul Iași.”
Sunt
menționate următoarele unități sovietice participante la ofensivă:
Armata a 2-a de Tancuri și Armata a 27-a. Din aceste armate au
participat efectiv Corpul 35 al Armatei 27 și Corpul 3 de Tancuri. Se
menționează că probabil Corpul 3 de Tancuri a ocupat Târgu Frumos, dar a
fost repins de contraatacurile germane. Corpul 16 de Tancuri,
identificat de ofițerii germani, nu este menționat în documentele
rusești.
Intrarea soldaților ruși în Hârlău la 8 aprilie 1944. Casa mai există în zona gării Hârlău (lângă agenția forței de muncă). |
Trupele rusești au ocupat Hârlăul, pregătindu-l pentru apărare.
La
12 aprilie, aviația germană bombardează trupele rusești, însă lovește
case și prăvalii, ucigând membrii a patru familii. Este lovită și turla
bisericii Sf.Dumitru.
Un
comandament de mare unitate și o unitate de artilerie se dispune la
mânăstirea Sângeap –Basaraba. Artileria se afla dispusă în poziție
dominantă, de unde puteau lovi cu foc forțele româno-germane care
dădeau contraatacuri. Cu această ocazie a fost dărămată mânăstirea,
materialul lemnos și de zidărie fiind folosit de ruși pentru a permite
scoaterea tehnicii de luptă împotmolite în noroi.
Noua mânăstire a fost construită la 4 kilometrii mai spre est de fosta mânăstire care, după cum arătam, a fost dărămată de ruși.
Autoritățile, primăria cu arhiva au fost deja evacuate din 28 martie în județul Argeș.
La
15 mai, autoritațile sunt anunțate prin reprezentantul armatei rusești
maiorul Kozlov, să ia masuri de evacuare a întregii populații, fiind
posibile lupte în zonă. 1761 de persoane sunt evacuate în localități din
județul Botoșani (aflat sub ocupație rusească). La ocolul silvic
Coșula, a fost evacuată primăria, tot acolo funcționa o cantină socială
unde serveau masa 358 de persoane (copii, bătrâni, invalizi).
La
5 septembrie locuitorii revin în Hârlău. Aici găsesc o situație
dramatică. Pravălii și ateliere distruse, 100 de locuințe devastate și
distruse de bombardamentele de aviație și artilerie. Printre clădirile
avariate au fost și primăria, gara, spitalul, cele două biserici
domnești. 940 de cetățeni, au depus la primărie declarații prin care
revendicau daune materiale.
Autoritațile
militare au notificat autoritaților române că au murit și îngropat 48
de soldați ruși. Aceștia se gasesc în cimitirul militar din incinta
Eternitatea.
Referințe:
General Platon Chirnoagă Istoria Politică și Militară a Rasboiului
României contra Rusiei Sovietice 22 iunie 1941- 23 august 1944 – Ed.
Carpați 1986 -Madrid-Spania
General C.Pantazi – Cu Mareșalul până la moarte, memorii. Ed. Publiferom – 1999 București.
Alexandru-Dan Todiraș Orașul Hârlău - Ghid Turistic- Ed. A.D.Todiraș 1994 – Iași.
*col.(r) Miron Dumitru *
*col.(r) Miron Dumitru *
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu