05 noiembrie 2021

2130.Adresa argumentativa cu privire la clasarea in Patrimoniul National a liniei de cale ferata Campina-Campinita-Doftana ("Teleguța") ,episodul 13

Si munca noastra (a "Suntem Romania!") de convingere continuă:     

                                                                                                                               02.11.2921


Linia traversand DN1

Asociația Cultural – Educativă pentru Protejarea și Promovarea

Patrimoniului Tehnic, Științific și Istoric  - „Suntem România”

 

 

Către: Compania Națională de Căi Ferate „CFR” S.A. – Sucursala Regională de Căi Ferate București

În atenția D-lui. Director 


Spre cunostinta: Institutul National de Patrimoniu, Directia Judeteana de Cultura Prahova, Directia Patrimoniu a Ministerului Culturii,

 

Asociația Cultural – Educativă pentru Protejarea și Promovarea Patrimoniului Tehnic, Științific și Istoric „Suntem România” dorește să vă mulțumească pentru sprijinul pe care ni l-ați acordat în demersul nostru de clasare de urgență în Lista monumentelor istorice a ansamblului căii ferate Câmpina – Câmpinița – Doftana (Telega), materializat prin răspunsul scris Nr. 203/27.10.2021, pe care Divizia Tehnică a Sucursalei Regionale de Căi Ferate București l-a transmis Direcției Județene Pentru Cultură Prahova, document din care ne-a fost transmis și nouă un exemplar.

 

În urma studierii documentației primite din partea diverselor instituții cărora le-a fost solicitat sprijinul în vederea finalizării cât mai rapide a demersului nostru, dorim să vă supunem atenției următoarele argumente juridice, care considerăm că justifică și favorizează în mod deplin demersul nostru, constituind totodată și o serie de avantaje în cazul finalizării favorabile a sa:

 

1. Conform prevederilor Art. 2, din Legea Nr. 6/2008 – privind regimul juridic al patrimoniului tehnic și industrial, acesta este constituit de „totalitatea bunurilor mobile, imobile și a unor ansambluri ale acestora, reprezentând mărturii semnificative ale activităților tehnice și de producție care au stat la baza evoluțiilor socioeconomice ale societății umane, de la primele manifestări preindustriale și până în prezent”.

2. Conform prevederilor Art. 3, pct. d) și f), din Legea Nr. 6/2008, din patrimoniul tehnic și industrial pot face parte atât „construcțiile pentru transporturi și infrastructuri”, cât și „peisajele culturale industriale, pe arie restrânsă, reprezentând acele teritorii naturale sau urbane în care se conservă componentele esențiale ale procesului de producție al uneia sau mai multor activități industriale”.

3. În răspunsul scris Nr. 1234/08.07.2021, primit de asociația noastră din partea Direcției Județene Pentru Cultură Prahova, ni se comunică că „protejarea monumentelor istorice se finanțează de proprietarii sau deținătorii acestora și poate fi cofinanțată din fonduri asigurate de la bugetul de stat, bugetele locale sau din alte surse” iar „Autoritățile administrației publice locale participă la finanțarea lucrărilor de protejare a monumentelor istorice, prevăzând distinct sumele necesare în acest scop în bugetele pe care le administrează”.

4. În același document ni se prezintă și faptul că Institutul Național al Patrimoniului gestionează Timbrul Monumentelor Istorice, proiectele ce pot obține finanțare din această taxă extrabugetară fac parte din următoarele subprograme: cercetare aplicată, studii și investigații pentru restaurarea monumentelor istorice; reparații curente și întreținere; intervenții de urgență ante și post-dezastru; restaurare, elaborare a documentației tehnice pentru intervenții asupra monumentelor istorice”.

5.Tot în cadrul documentului menționat la punctele anterioare ni se precizează și faptul că „Institutul Național al Patrimoniului va acorda finanțări nerambursabile pentru... elaborarea de reglementări tehnico-economice, de norme și metodologii privind elaborarea de documentații specifice, executării de lucrări, realizării de achiziții, contractării și decontării de lucrări privind monumentele istorice”. 

6.  În plus față de cele menționate anterior, în baza prevederilor Legii 422/2001 și a HG 593/2011, „se derulează anual restaurarea, consolidarea și punerea în  valoare a unor monumente istorice finanțate de la Bugetul Statului prin Bugetul Ministerului Culturii, prin Programul național de restaurare a monumentelor istorice (PNR).”.

7. De asemenea, proiectele finanțate prin fondurile europene au o susținere materială care permite finanțarea unor lucrări de restaurare, prin Programul Operațional Regional.

8. În răspunsul scris Nr. 1773/12.04.2021, document transmis Primăriei Municipiului Câmpina de  Institutul Național al Patrimoniului se precizează faptul că în cadrul „Cartei Patrimoniului Industrial – elaborată de către Comitetul Internațional pentru Conservarea Patrimoniului Industrial (TICCIH) și adoptată de către Consiliul Internațional pentru Monumente și Situri (ICOMOS) în 2003 – se afirmă importanța fundamentală a patrimoniului tehnic și industrial, ca mărturie a culturii industriale care a produs și continuă să producă consecințe istorice profunde. Carta subliniază valoarea tehnologică și științifică a patrimoniului industrial, dar și pe cea socială, ca factor de identitate individuală și comunitară, și recomandă integrarea programelor pentru conservarea patrimoniului  industrial în politicile de dezvoltare economică și în programele naționale și regionale.”.

9. În  Principiile pentru Conservarea Siturilor, Construcțiilor, Zonelor și Peisajelor de Patrimoniu Industrial, propuse de către TICCIH și adoptate de către ICOMOS în 2011, transformările economice și sociale sunt identificate printre factorii de risc la adresa patrimoniului tehnic și industrial. Printre măsurile de conservare cele mai eficace se numără identificarea, prin cercetare și inventariere, a valorii culturale a unui sit încă din perioada activă a acestuia sau imediat după sistarea activității, pentru a putea lua deciziile adecvate în privința viitoarei utilizări.”.         

10.În anul 2019 „Consiliul Europei, organismul internațional care derulează programul Itinerariilor Culturale Europene, a certificat în 2019 Itinerariul European al Patrimoniului Industrial. Din păcate, în România nu sunt înscrise obiective de patrimoniu industrial în cadrul acestuia, însă poate reprezenta o oportunitate inclusiv pentru patrimoniul din Câmpina”.

11. În urma analizei atente a prevederilor „Strategiei de dezvoltare locală a Municipiului Câmpina 2021 – 2027” reprezentanții Institutului Național al Patrimoniului consideră că „Pentru a asigura o dezvoltare cu adevărat durabilă a municipiului Câmpina este nevoie ca prezervarea peisajului cultural al acesteia, atât cel generat de lunga istorie industrială a regiunii, cât și cel provenit din activitățile tradiționale, să fie considerată o prioritate asumată de către toți factorii interesați. Ca parte a dezvoltării turismului cultural, estimăm că ar fi oportună crearea unui proiect axat pe moștenirea industrială a zonei, care să fie înscris în cadrul Itinerariului European al Patrimoniului Industrial. Acest lucru are potențialul de a plasa Câmpina pe harta turismului cultural european, dar poate fi realizat numai în măsura în care o parte semnificativă a patrimoniului tehnic și industrial din municipiu este prezervată, într-o măsură mult mai mare decât prevăd actualele documente de politici publice și planificare strategică.”.


În virtutea tuturor informațiilor menționate, asociația noastră vă roagă să binevoiți a ne acorda întregul sprijin necesar pentru clasarea în procedură de urgență a ansamblului căii ferate Câmpina – Câmpinița – Doftana (Telega) în Lista monumentelor istorice.

 

  

Vă mulțumim!

 

Andrei Berinde – coordonator proiect – specialist în istoria feroviară

 

Dr. Sorin Turturică – istoric 

 

Alex Stoian – Președinte asociație – coordonator programe

 

Verificat: Ing. Daniel Anghel – Consilier tehnic asociație.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu