2193. Sarea, petrolul si Telega

  Acestea sunt singurele imagini știute de mine, care arată o HECNĂ folosită în afara lumii petrolului. Ea a devenit celebră atunci când a fost întrebuințată la săparea puțurilor de păcură sau la extracția țițeiului (lăcărit). Imaginile (luate de pe net) sunt cu Băile Pucioasa.
  Mai toți cei care s-au aplecat asupra cercetării petrolului românesc vorbesc despre hecnă cum că ar fi fost adusă pentru prima dată la Păcureți, de un întreprinzător, M. Mateescu, în scopul folosirii ei la lucrarea puțurilor de țiței și la lăcărit (extragerea țițeiului cu hârdăul sau cu lingura - un tub din metal), după ce o văzuse întrebuințată la salinele din Slănic. Tot M. Mateescu ar fi fost primul care a îmbunătățit aerajul puțurilor, prin folosirea burdufurilor (foalelor). Informația a apărut în „Monitorul Petrolului” - 1903 și a fost preluată de toți.
  Încerc să demonstrez că lucrurile au stat un pic altfel. Este cât se poate de evident că hecna a fost folosită pentru prima dată la exploatarea sării, înlocuindu-se crivacul (unde se folosea forța fizică a omului) cu acest sistem, mult mai eficient, deoarece animalele erau puse la treabă. În atare situație, Ocna Slănic a folosit-o târziu, deoarece, atunci când Ocna Telega scria istoria sării românești, Slănicul nu era pe nicăieri. Nu se știa încă ce comoară se afla în pântecele acelor pământuri. Prima ocnă atestată în Țara Românească a fost cea de la Ocnele Mari. A urmat Ocna Mică, undeva în județul Dâmbovița, care a dispărut rapid. Apoi Telega, după care Ghitioara (Gura Vitioarei, probabil - și ea dispărută repede) și, mai târziu, Slănic Prahova. Ocna Slănic a fost deschisă pe la 1700, pe când cea de la Telega, cu mult timp înainte; data se pierde în „negura veacurilor”. Vă amintesc că satul Telega este atestat direct în aprilie 1562, dar hrisovul face trimitere la o perioadă anterioară. Tot acest document, vorbește despre Telega ca vamă de sare. Numele de ‹telega› ar fi intrat în limba română, conform unor lingviști (printre care profesorul Ioan N. Candrea), prin secolul al X-lea. Cel mai probabil, era doar un substantiv comun, acela de căruță (telega în slavă). În perioada imediat următoare, când șiruri de telegi cărau sarea către schelele de la Dunăre, s-a împământenit ca acea comunitate, ori acel loc de unde se extrăgea sarea, să fie numită/numit TELEGA.

2142. Fosta rafinărie si noile sale surprize: "Steaua Romană"- tezaur de istorie tehnologică, unic in lume (ep.17)

.

  Documentarea noastră cu privire la echipamentele si instalațiile "de epocă", eligibile pentru a fi clasate in Patrimoniul National împreună cu fosta rafinărie "Steaua Romana", ne face să descoperim continuu informații noi care confirmă suplimentar faptul că aceasta (fosta rafinărie) este o adevarată comoară de istorie tehnologică industrială, unică pe plan - din ce in ce mai posibil - mondial.
  Cele doua instalații enumerate mai jos, împreuna cu anexele lor tehnologice, se alatură instalatiei DV1 McKee din 1937,  deja discutată AICI.
  Zi de zi se confirmă faptul că România detine încă o comoară tehnologică inestimabilă, de care trebuie profitat din plin de către cetatenii si administrația orasului Câmpina, cât și a țării. 

  Extrase din documentele de vânzare ale rafinăriei intocmite de către CITR:

 Instalația de neutralizare a produselor albe si producerea dezemulsionantului D5 a fost pusa in functiune in anul 1908 suferind o serie de modificari, înlocuiri de utilaje și completări de echipamente de-a lungul anilor. Are capacitatea de a neutraliza si trata partial cu acid sulfuric produsele ca petrol si fracții de motorină ușoară și grea în cantitate totală de 150.000 t/an si a produce(a) la cerere cca. 2.000 t/an dezemulsionant D5.(instalatia este completată de casa de pompe din aceeasi perioadă).

 Instalația de rafinare, amestecare si finisare uleiuri a fost construită în anul 1905, și a suferit de-a lungul anilor o serie de modificări si completări, ultima reparație capitală a clădirii, ale agitatoarelor, a sistemului de captare si neutralizare a gazelor rezultate in timpul procesului (și) a instalatiei electrice aferente a fost facuta in anul 1990. Are o capacitate de 24.000 t/an uleiuri minerale finite si 600t/anulei alb greu. Principalele utilaje din instalație sunt agitatoarele, presele, cazile, montejusuri si pompe actionate cu abur (pompe fabricate in anii 1920- posibil ultimele din lume functionale si pe pozitie intr-o instalatie de gen- nota redactiei). Din instalație se obtin(eau) atât din semifabricatele societații cât si din unele fracții de uleiuri provenite prin transfer din alte rafinării, urmatoarele tipuri de uleiuri:

- uleiuri textile (Te-6; Te-12);
- uleiuri pentru mecanisme fine, MF-19;
- uleiuri (neaditivate) pentru compresoare: K60, K150; K320;
- uleiuri pentru lagare: L100, L150
- ulei alb greu pentru compresoarele de polietilena de inalta presiune.

  Ambele instalatii se confirmă a fi întregi, în stare de conservare și posibil functionale.

Adnotari in paranteze: Redacția.

2138. Teleguța merită să fie monument sau nu? (episodul 16 al aventurilor rafinăriei "Steaua Română" si a liniei Teleguța)

Linia de cale ferata si podul peste Doftana

.

 Se afirmă că linia, continând elemente (piese) din anii 50-70-80, nu ar avea valoare de monument istoric.
 Greseală majoră!
 Daca am gândi astfel, ar insemna că multe dintre monumentele inestimabile ar trebui declasate, fiind restaurate in diferiți ani, unele chiar cu materiale moderne, de exemplu Tropaeum Traiani de la Adam Clisi, care ante restaurare era o tristă ruină deplorabilă (1977). Calitatea de monument istoric nu se rezuma doar la câte elemente/ componente din el sunt originale si câte înlocuite în timp, indiferent că este clădire sau linie de cale ferată.

 Deosebit de importantă la linie, de exemplu, este autenticitatea traseului acesteia- cât din el este original pana la o anumita dată, cât din construcția sa : rambleu de exemplu, adica cocoașa modelată pentru a sustine șinele, cât din terasament (adică umplutura de piatra tasată care blochează șina) au ramas pe acest traseu ca în proiectul original, dar mai ales câte din operele de artă inginerească- poduri, viaducte, sunt încă pe traseu si în stare cât mai apropiată de original ca în momentul punerii in funcție/ folosință. Pentru celelalte elemente fixe si mobile, adică traversele și cupoanele de șină, ca si macazele, semnalizatoarele, cantoanele, barierele si  semafoarele- vechimea este un bonus, iar la cele mai noi, deoarece aceste elemente sunt practic piese de schimb, existența lor in aceeasi poziție din proiectul original dând de fapt valoare vizuală dar si funcțională posibilului monument.
 
  Deci, să enumerăm ce este important la aceasta linie ca elemente fizice, în afara istoricului său economic, social si emoțional, nu doar pentru Câmpina sau Telega:

2132. Declansare procedura de clasare in Patrimoniul National a liniei istorice de cale ferata Câmpina-Campinița (Teleguța)-adresa informativa catre Primării (episodul 15)

.

 Asociația Cultural – Educativă pentru Protejarea și Promovarea Patrimoniului Tehnic, Științific și Istoric  - „Suntem România”

 

 

Către: Primaria Telega, Primaria Poiana Campina si Primaria Campina,

Domnule Primar,

   prin prezentul e-mail va transmitem instiintarea cu nr. 1677/04.11.2021, privind declansarea procedurii de clasare in Lista Monumentelor Istorice a liniei de cale ferata Linia 312 Campina - Campinita - Telega, jud. Prahova si va rugam sa anuntati toate institutiile si persoanele care au legatura in orice mod cu acest subiect, astfel incat obiectivul in cauza impreuna cu anexele sale ca ansamblu să fie protejat de modificari/demontari/vandalizari/distrugeri, dupa cum cere legea in vigoare.

  Multumim pentru ajutor,

     - Andrei Berinde, specialist in tehnica si istoria tehnicii feroviare, coordonator proiect;

   - ing.Radu Bellu, expert atestat pentru patrimoniu cultural național mobil – bunuri de importanță tehnică, material rulant de cale ferată și instalații feroviare;   
     - Alex Stoian, Presedinte Asociatie, coordonator programe;

     - ing. Daniel Anghel, consilier tehnic si fonduri Asociatie.  

 

2130.Adresa argumentativa cu privire la clasarea in Patrimoniul National a liniei de cale ferata Campina-Campinita-Doftana ("Teleguța") ,episodul 13

Si munca noastra (a "Suntem Romania!") de convingere continuă:     

                                                                                                                               02.11.2921

Linia traversand DN1

Asociația Cultural – Educativă pentru Protejarea și Promovarea

Patrimoniului Tehnic, Științific și Istoric  - „Suntem România”

 

 

Către: Compania Națională de Căi Ferate „CFR” S.A. – Sucursala Regională de Căi Ferate București

În atenția D-lui. Director 

Spre cunostinta: Institutul National de Patrimoniu, Directia Judeteana de Cultura Prahova, Directia Patrimoniu a Ministerului Culturii,

 

Asociația Cultural – Educativă pentru Protejarea și Promovarea Patrimoniului Tehnic, Științific și Istoric „Suntem România” dorește să vă mulțumească pentru sprijinul pe care ni l-ați acordat în demersul nostru de clasare de urgență în Lista monumentelor istorice a ansamblului căii ferate Câmpina – Câmpinița – Doftana (Telega), materializat prin răspunsul scris Nr. 203/27.10.2021, pe care Divizia Tehnică a Sucursalei Regionale de Căi Ferate București l-a transmis Direcției Județene Pentru Cultură Prahova, document din care ne-a fost transmis și nouă un exemplar.

 

În urma studierii documentației primite din partea diverselor instituții cărora le-a fost solicitat sprijinul în vederea finalizării cât mai rapide a demersului nostru, dorim să vă supunem atenției următoarele argumente juridice, care considerăm că justifică și favorizează în mod deplin demersul nostru, constituind totodată și o serie de avantaje în cazul finalizării favorabile a sa:

2079. Linia istorică de cale ferată Câmpina-Telega: cerere de clasare in Patrimoniul Național-va deveni obiectiv turistic?("Steaua Romana"- partea a 8-a)

Foto de epoca-1903

 Aflând că încă un posibil monument tehno - istoric românesc  poate cădea victimă a modernismului propagat cu orice preț si a dezvoltării planificate unidirecțional- pentru rațiuni de moment, fără o viziune aplicabilă viitorului unei întregi regiuni, membrii Asociației noastre, "Suntem România!", s-au mobilizat in a studia tehnic, științific și economic acest caz, pentru a susține  clasarea in Patrimoniul Național si protejarea liniei de cale ferată istorice Câmpina-Campinița-Doftana (Telega), un obiectiv unic in România. Astfel se propune in acelasi timp si transformarea ei (liniei) in obiectiv istoric ce poate fi conectat cu alte obiective - monumente istorice din zona existente sau propuse spre a fi scoase in evidența ori dezvoltate într-un posibil plan zonal de creare a unei stațiuni turistice balneo si istorice industriale, unică în lume.
 De aceea, astazi, 1 septembrie 2021, Asociația Cultural- Educativă pentru Protejarea si Promovarea Patrimoniului Tehnic, Știintific și Istoric "Suntem România!", a înaintat către instituțiile de cultură si administrative abilitate cererea documentată de clasare in Patrimoniul Național a obiectivului in cauză.

  Mai jos aveti cererea asa cum a fost transmisa în întreg, iar

 AICI ARTICOLUL DESCRIPTIV AL IDEII DE PROIECT TURISTIC PENTRU LINIA IN DISCUTIE

Către  D-l Director al DJC Prahova,

   spre cunostință:

   D-lui Ministru al Culturii,

   D-lui Ministru al Transporturilor,

   D-lui Secretar de Stat,

   D-lui Secretar General,

   D-lui Primar al municipiului Campina,

   D-lui Primar al comunei Telega,

   D-lui Primar al comunei Poiana Câmpina,

   D-lui Director al INP,

2062. Un monument nedeclarat monument, in cerere de clasare in Patrimoniu: "Crucea Domnitorului" de pe varful muntelui Melicesti

  Din pacate monumente cu simbolistica unica, deosebite, amplasate in locuri magnifice,

 sunt uitate si ramase ca niste repere doar pentru unii localnici.

   Ei bine, unul dintre scopurile Asociatiei noastre, "Suntem Romania!" (Asociatia Cultural Educativa pentru Protejarea si Promovarea 

Patrimoniului Tehnic, Stiintific si Istoric) este de a scoate in evidenta si a aduce sub protectia legii aceste valori nationale. 

   De aceea, la initiativa unui cetatean al comunei Telega, dl. consilier Bogdan Șoldan, cu fotografiile noastre si cu studiul istoric 

al d-lui. prof. Ghe.Bîlgă am intocmit cererea de clasare in Patrimoniul National a monumentului prezentat

 in povestea de mai jos, azi, 11.08.2021:

.

Către: 

Direcția pentru Cultură Județeană Prahova 

Spre știință: 

Ministerul Culturii, Direcția Patrimoniu Cultural, 

Institutul Național al Patrimoniului, 

Primăria comunei Telega, 

2044. Omorâm ideea de oraș turistic de dragul tunurilor? Câmpina pe muchia intereselor contradictorii.(Steaua partea 5)

Halta Campinita,ea insasi o "piesa" istorica ce ar putea fi
loc de imbarcare pentru scurtul drum turistic,dar si de recreere ca
mini-muzeu feroviar,bufet sau cafenea.

Justificare "de temelie", de la un "investitor":

"Vilele și apartamentele aduc bani la bugetul local Primăriei și astfel ajutăm economia locală!"

   1- impozitul mediu pe un apartament de 2-3 camere este în jur de 200 lei ANUAL!!! 

 Dar 20 de vizitatori ai unui parc de distracții plătesc bilete de acești bani pentru maximum O ZI de plimbare, relaxare, chiar și cultură, dar și indirect pe sucuri, plăcinte, suveniruri, sau pizza!

Banii pe bilete înseamnă: salarii, impozite, taxe, întreținere spații deschise și închise, o economie întreagă ÎN MISCARE.

   2 - apartamentele și vilele NU produc LOCURI DE MUNCĂ pe termen lung, ci doar pe perioada construcției, deci economia locală nu beneficiază de pe urma lor, ci minimal doar bugetul local, dar aceasta ulterior, printr-o sumă modică, anuală. 

   Un parc tematic în conexare cu distracții multiple, evenimente cultural-educative, aduce SUTE de locuri de muncă pe O PERIOADA LUNGĂ!

   3 - un parc tematic axat pe istorie industrială, distracții, cultură, atrage turiști din exteriorul zonei, special ca să viziteze ȘI CA SĂ CHELTUIASCĂ! Turismul face cunoscut orașul și-l ajută ca să se dezvolte: pensiuni, restaurante, mici afaceri și oportunități pentru localnici.
Apartamentele, vilele - NU! Doar încarcă eventual infrastructura, răsplătind pentru asta orașul infim!.