19 octombrie 2026

2678. Scandalul hijabului: o problema inventata pentru a impune, a victimiza, a distrage ?

 

Hijab "casual"
  In Europa de mult au aparut interdictii formale sau recomandari impotriva purtarii burkha sau a formei mai "democrate", hijabul, dar odata cu impunerea interdictiei in Azerbaidjan, parca demonii radicalizarii si furiei religioase au scapat din toate pesterile, aparand in Media de la lamentari lacrimoase penibile pana la amenintari mai periculoase ori ridicole.
     In lumea laica e simplu: ai venit intr-o tara ce nu permite asta, respecta-i legile, altfel pleaca! Intr-un stat cu o religie care OBLIGA doar in institutii unde exista uniforma si reguli generale pentru toti, fiind stat SECULAR, laic, sa faci scandal ca vrei sa porti asa ceva, e pur si simplu deplasat, prostesc, absurd. Mai ales cand ti se cere doar in anumite institutii sa porti o uniforma regulamentara.
     De notat: nicaieri in lume, acolo unde este reglementata, uniforma NU ESTE NEGOCIABILA! 

     Azerbaidjanul are, ca si alte state foste in U.R.S.S., un istoric al nepurtarii acestui insemn al umilintei femeii fata de barbat, al discriminarii sexuale, caci de fapt asta inseamna. Si, interesant cum tocmai femeile CER dintr-odata asa ceva, purtarea acelor vesminte penibile!!!
    De notat: purtarea hijabului, esarfei, sunt interpretari ale Coranului, de aceea sunt tari musulmane in care foarte rar spre deloc se vad astfel de vesminte.
    Scandalul hijabului, pornit in toata lumea se pare ca este "convenient" declansat in perioada preturilor la combustibili, bombardamentelor, trumpismului in picaj, rusismului schiopatand, coroborat cu "revoltele" elevilor majoritar proveniti din migranti, pica excelent pentru extremisti si cei care vor sa incinga spiritele mondiale tocmai impotriva valorilor occidentale, zdruncinate de falsuri in tik-tok, "suveranism" pervers, radicalism sub toate formele.
    Cititi mai jos despre "problema" azera:

  Purtarea hijabului (sau a vălului tradițional, numit ceador în regiune) a fost interzisă și combătută agresiv în Azerbaidjan în perioada URSS, fiind înlocuită treptat de o modă seculară și sovietică. Deși unele femei din zonele rurale sau cele în vârstă au continuat să poarte simbolic baticuri tradiționale, vălul islamic integral a dispărut aproape complet din spațiul public urban. 
Procesul s-a desfășurat în mai multe etape cheie:
  • Campania Hujum (anii 1920–1930): Regimul stalinist a lansat o campanie violentă de emancipare forțată a femeilor musulmane din republicile sovietice, inclusiv în RSS Azerbaidjan. Femeile erau obligate sau presate politic să își dea jos vălul în public și să îl ardă în cadrul unor ceremonii oficiale. 
    Caricatura pe tema evolutiei spre modernism

    CITAM:
    Campania Hujum
    (cuvântul însemnând „atac” sau „asalt” în limba arabă) a fost o inițiativă politică și socială radicală lansată de Partidul Comunist din Uniunea Sovietică în anul 1927. Campania a fost desfășurată în republicile musulmane din Asia Centrală, având ca epicentru Uzbekistanul și Tadjikistanul.
    Scopul său principal a fost modernizarea forțată, secularizarea și transformarea radicală a statutului femeilor musulmane, fiind orchestrată în principal de Jenotdel (secțiunea feminină a Partidul Comunist)
  • Organizațiile de femei: Organizații locale controlate de partid, precum Clubul „Ali Bayramov” din Baku, au promovat intens renunțarea la văl ca simbol al trecerii de la „înapoiere” la modernitatea sovietică. Ca simbol al acestei perioade, în Baku a fost ridicată faimoasa „Statuie a Femeii Eliberate”, care înfățișează o femeie aruncându-și ceadorul.
  • Propaganda ateistă: Pe tot parcursul erei sovietice, promovarea simbolurilor religioase a fost restricționată prin programe de stat. În școli și universități s-au introdus uniforme standardizate obligatorii care excludeau elementele de natură religioasă. 
Această moștenire seculară din perioada URSS explică de ce Azerbaidjanul a rămas una dintre cele mai laice țări din lumea musulmană. Interdicțiile privind purtarea hijabului în școlile publice din Azerbaidjan continuă să fie un subiect intens dezbătut și în prezent. 
 *Alex Stoian*

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu