20 iunie 2016

1040.Au iesit la lumina! T72 si P-125 in sfarsit pentru public! (partea a V-a) - P-125 si..."Krauss-Maffei"!

       Continuam...
     Ceea ce nu am spus in aceasta serie despre P/TR 125 este CERINTA.
     In sensul ca, in anii '90, indiferent de programul TR85M1 sau de cel cu Krauss Maffei se cerea un tanc nou, cu cerinte clar stipulate si in care noile proiecte sau achizitii trebuiau sa se incadreze.
     Acestea au fost numite "tendinte" si erau prezentate astfel:
    1. Tendinte privind dotarea ulterioara cu tancuri a fortelor terestre
TR 85-M1
Dupa finalizarea omologarii si introducerii in inzestrare a tancului TR-85M1 se vizeaza pe termen lung realizarea si introducerea in inzestrare a unui nou tip de tanc, care sa indeplineasca urmatoarele cerinte tactice: 
  • Tancul:
  • sa aiba raza de actiune de 500-600 km si o norma de rulaj pana la reparatia capitala de 10000 km;
  • sa fie conceput in sistem modular, care sa permita schimbarea destinatiei in mijloc de aparare antiaeriana, de artilerie, utilaj de geniu (dragor, buldozer, macara), fara a modifica celelalte caracteristici;
  • sa asigure o viteza maxima de deplasare pe drum de tara de 30-40 km / h, iar pe sosea de 70-80 km / h, precum si o putere specifica de 25-30 C.P. / tona.
  • Tancul sa fie echipat cu:
  • tun calibru 120-125 mm cu incarcare automata si bataie eficace la 4000 m, cu posibilitate de perforare a unui blindaj echivalent cu grosimea de 650-700 mm;
  • tun antiaerian automat calibru 20 mm cu sistem propriu de conducere a focului, deservit de unul din membrii echipajului, din interiorul tancului;
  • lansatoare cu functii multiple (grenade, mine) montate pe partile exterioare laterale ale tancului, cu posibilitate de actionare din interior;
  • un sistem compact de conducere a focului cu calculator balistic si aparatura de ochire pe timp de zi-noapte, care sa asigure o probabilitate de lovire de 90% si transportul focului de pe un obiectiv pe altul de catre comandantul de tanc;
  • sa fie echipat cu aparatura de observare si avertizare care sa permita identificarea si observarea obiectivelor antitanc si blindate ale adversarului la distanta de 5000 m ziua si 2000 m noaptea, precum si avertizarea prin senzori in situatia detectiei de catre cercetarea inamicului prin laser sau radiolocatie.
  • Tancul sa asigure:
  • protectia prin blindaj multistratificat in partea din frontala impotriva loviturilor perforante si cumulative de calibru 100-125 mm, trase de la o distanta de 1000 m, iar lateral impotriva minelor antitanc si loviturilor calibru 30-40 mm;
  • protectie impotriva efectelor N.B.C. si impotriva incendiilor.
DA PAGINA!

     In articolul trecut v-am atentionat sa urmariti caracteristicile FIECARUI derivat de proiect in parte, pentru a vedea evolutia si diferentele propuse.
     Voi suplimenta aceasta atentionare cu inca una: comparati cu ceea ce am pus mai sus, pentru a vedea cum s-au respectat "tendintele" aratate.
Varianta"B1" in comparatie cu TR125.
.Prefigurare interior.














    Hai sa citam din studiul pe care "il studiem":

Cu conditia de utilizare in masura posibilului a subansamblelor si a elementelor componente existente cat se poate de nemodificate se propune efectuarea urmatoarelor modifi-cari la mecanismul de rulare :

-Motorul MT 871:  8 cilindri, 1200 C.P
-Transmisia LSG 3002: mecanism de viraj si cutie de viteza cu comanda electronica pentru viraj continuu
-Senila:bulon rezemat in cuzineti de cauciuc cu element de legatura la capat
-Mecanismul de rulare:cu 6 galeti pe fiecare parte
(!!!)
-Cursa elastica: +300 mm, -160 mm
-Numarul de amortizoare cu frictiune: 5 buc. pe fiecare parte
-Numarul de opritoare mecanice: 5 buc. pe fiecare parte
-Rezilienta mecanismului de rulare: 351 kNm(valoare estimata)


      Dupa cum se observa,(ca sa va zic eu totusi inainte), s-a renuntat la UN GALET! Nu inteleg de ce DOAR la acest model s-a facut aceasta "scurtare"

B1
Caracteristicile generale privind turela

S-au pastrat urmatoarele:
-Echipajul turelei : 2 soldati
-Tunul: 125 mm
-Automatul de incarcare: stoc de 22 unitati de foc
-Tipul de munitie: munitie decuplata
-Stocarea munitiei
-Armamentul secundar: 12,7 mm

Modificarile:
-Carcasa turelei: sudata din tabla de otel
-Ergonomia: talia soldatilor: 1,80 m
-Instalatia de conducere a focului: cu sisteme optice primare stabilizate
-Aparatul de vedere noaptea: pasiv(camera termica)
-Telemetru cu laser: 10 000m +- 20 m
-Sistemul de miscare a armamentului de bord: 

electric
-Aspiratorul de fum: pentru tunul 125 mm
-Sistemul de ajustare pe campul de lupta: pentru tunul de 125 mm
-Instalatia de avertizare: asupra iluminarii laser, undelor de radiolocatie, iluminarii infrarosie
-Echipamentul de observare a campului de lupta: sistem de conducere si de control al tancurilor
-Sistemul de stingere a incendiilor: in camera de lupta


Caracteristicile tehnice generale
-Greutatea totala: cca. 51,6 tone
-Echipajul: 3 soldati
-Capacitatea rezervoarelor de carburant: 1200 litri+ rezervoare de 400 litri
-Puterea specifica : 23,3 C.P./tona
-Presiunea specifica pe sol: 0,87 kg/cm2
-Viteza maxima pe strada: 70km/h
-Viteza medie pe teren framantat: 35-45 km/h
-Consumul mediu: cca. 4 litri/km
-Distanta minima de lupta: > 1500 m (valoarea estimata)
-Rezerva de munitie: 42 unitatii de foc aflate la bord
-Fiabilitate: 330 km (analiza)


      Printre altele, tancul a fost "SCURTAT"
     Nu pot fi contestate imbunatatirile aduse, fara discutie! Si mai ales radicalizarea proiectului turelei, care astfel a devenit mult mai practica, ergonomica si performanta.
     Sa nu va asteptati cumva ca in acest studiu sa apara materialele folosite la blindaj!
     De fapt nu se explica nici macar grosimea!
     S-a speculat faptul ca era pregatit pentru ERA, dar...cand pregatesti de ERA stipulezi cumva macar in greutatea specifica, nu? O dai in doua variante. O idee ar fi ca s-ar fi folosit un otel stratificat de genul celui de la blindajul frontal al TR85, care din cate stim este de o foarte inalta aliere si a facut multe probleme la prelucrare sau chiar la...taiere cu brennerul sau flexul!
     Din cate stiu acel otel este o realizare pur romaneasca de mare tehnologie si din ceea ce am "studiat" si aflat pe ocolite inca din anii 80 ar fi o combinatie cu tungsten. Dar raman doar pareri, pentru ca oricat am sapat, in afara de faptul ca am "dat" de butoaie intregi cu tungsten intr-o baza de aprovizionare si care -desigur-erau trimise la un anume combinat de oteluri, nu mai stiu decat ca acolo unde se testa aceasta tabla speciala se spargeau valturile si rulmentii intr-o veselie si nimeni nu se supara !!!

     Sa se fi proiectat ca si aceste turele sa beneficieze de asa ceva? Nu ma mira.
     Foarte interesant este si faptul ca la un calcul "ingineresc" al greutatii TR125 raportata la volum si suprafete, coroborat cu grosimea blindajului, se releva ca acesta este ceva mai greu decat ar trebui sa fie ....
     Densitatea aliajului cumva???
     Sunt doar supozitii ale mele, dar ar explica multe...
      
     Ce vreau sa mai observati la TR125 langa B1: partea frontala neschimbata ca unghi, profil si chiar design.
     Practic la"cutie" se umbla doar la spate.
     Si va previn: atentie la urmatoarele doua proiecte cu privire la acest aspect.

       Ca sa nu ziceti ca va las chiar "in aer" pana la urmatorul episod, va dau turela lui B2. ca sa o analizati.Chiar aveti ce!

*nemotoujours*
sursa citatului cu "tendintele privind dotarea...": AICI!

Turela B2.3


2 comentarii:

  1. Interesanta turela de Leo 2 constuita in jurul tunului de 125mm si a incarcatorului, cu EMES 15 (in 'oglinda' in locul sistemelor rusesti) si PERI R17. Totusi nu sunt sigur ca sasiul a fost scurtat, mai degraba galetii schimbati.
    Pe de alta parte, cum se face ca desi masa totala creste cu vreo 3t, presiunea specifica ramane tot 0.87kg/cm2?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pai astea sunt enigmele!!!
      Si nu se spune nicaieri ca ar avea senile mai late sau mai lungi...Oricum mai lungi ar fi imposibil fata ujn galet!

      Ștergere