7 Mai 2017, Constanța
După o zi plină ca una ruptă din poveste ( Gala "Omul Anului 2016" organizată de Forțele Navale Române ), ne adunăm în Piața Ovidiu pentru o ședință de lucru - a se citi de reorganizare a ideilor puțin buimăcite după o așa aventură. Nimerim în plin festival culinar! Printre atâtea bunătăți, ne construim un meniu onorabil: înghețată pentru majoritatea, șuberek și sushi pentru mine (Neîncercate încă, îmi promisesem să nu părăsesc Constanța fără a le gusta.). Dar... Cafeaua înainte de toate! Și, pentru că ne aflăm în Constanța, evident că va fi o cafea... la nisip!
După o zi plină ca una ruptă din poveste ( Gala "Omul Anului 2016" organizată de Forțele Navale Române ), ne adunăm în Piața Ovidiu pentru o ședință de lucru - a se citi de reorganizare a ideilor puțin buimăcite după o așa aventură. Nimerim în plin festival culinar! Printre atâtea bunătăți, ne construim un meniu onorabil: înghețată pentru majoritatea, șuberek și sushi pentru mine (Neîncercate încă, îmi promisesem să nu părăsesc Constanța fără a le gusta.). Dar... Cafeaua înainte de toate! Și, pentru că ne aflăm în Constanța, evident că va fi o cafea... la nisip!
"Nemoooo!"
Nu schimbăm prea multe cuvinte. Nici nu era nevoie, esența erau: Muzeul Marinei, Mărășești, domnul Maistru militar principal Daniel-Andrei Pap!
- Mergem?
Unic răspuns: - Da!
Nicicând o cafea turcească nu s-a văzut băută mai rapid. "Arș, frige!" Suflăm puțin și o reducem la zaț fin. Scaunele sunt solide; norocul lor, altfel ar fi zburat în cele patru colțuri ale cafenelei când ne-am ridicat...
- Pe unde mergem?
- Pe acolo! Arătând fiecare în altă direcție, ca de obicei...
Pornim, deci, pe căi diferite, spre muzeu.
DA PAGINA!
Pentru această vizită virtuală pe care v-o propun astăzi, ghidul nostru va fi domnul Maistru militar principal în rezervă Cristian Cișmașu, fost sef de echipaj al navei "Mărășești".
"M-am născut în localitatea Călăraşi, jud. Călărași, la data de 20.10.1967, la doar 7 luni. Am absolvit Şcoala Generală nr. 2 clasele I-VIII din localitatea Smârdan, jud. CL. Sunt dintr-o familie de militari, tatăl meu a fost subofiţer la grăniceri, fratele meu pensionar MAI - fost colonel la jandarmi, cumnata mea colonel la STS. Visul meu a fost să fiu pilot pe avioane militare, ca să fiu mai aproape de stele şi divinitate, vis care nu s-a putut concretiza din cauza unui ghinion, destin, soartă. După terminarea celor opt clase, am dat examen la Liceul Militar Dimitrie Cantemir din Breaza, dar aşa cum am spus – ghinion! - am fost primul sub linie cu media 7,15. Cel peste linie a avut 7.20. A urmat contestaţie, ieşire la raport la gen. OPRIŢA, şeful învățământului militar din ţară. Acesta în faţa tatălui meu şi a mea a spus că la media obţinută de mine voi intra fără probleme la Liceul Militar de Marină A. I. Cuza din Constanţa, că sigur se vor retrage mulţi dintre cei admişi. Astfel am stat liniştit că sunt elev de liceu militar. Linişte care a devenit infernală atunci când examenele la licee pentru treapta I s-au încheiat şi eu nu am participat la acestea. Norocul meu a fost că Şcoala generală nr.1 din comună s-a transformat în şcoală cu clasele V-X, deci am putut să continuu studiile, dar la un alt profil: agricol/mecanic. Am absolvit clasa a- IX-a, clasa a-X-a trimestrul I şi în vacanţa de iarnă, când mai erau 5 zile şi se încheia vacanţa, am primit o carte poştală de la MApN să mă prezint la Liceul Militar de Marină A.I.Cuza-Constanţa. Ţin să vă amintesc că eram învăţat cu viaţa cazonă, dar atunci când am intrat pe porţile liceului, după aproximativ o lună am vrut să îl sun pe tatăl meu să vină să mă ia. Aici se lucra numai după culegeri, totul era la minut, totul se făcea la ordin. Dintr-un elev care avea 2-3 medii de 8 şi restul de 9 şi 10, am ajuns să am medii de 6, 7, 8, 9 şi câteva de 10. A trebuit să muncesc enorm şi am reuşit să ajung între primii 12 dintr-o clasă cu 32 elevi. Am terminat liceul, am luat BAC-ul cu brio, dar nu am reuşit să iau examenul la Institutul de Marină Mircea cel Bătrân datorită proastei ispiraţii în alegerea opţiunilor. Voiam neapărat să fiu militar, dar... am REUŞIT să fac armata la marina militară. Eram dezamăgit de mine, am ales varianta cea mai grea. Cei care făceau armata la marină, la terminarea acesteia obţineau carnet de marinar. Eşecul de la Institut a fost determinant să renunţ la cariera de militar. Armata a fost IADUL pe pământ. Modul în care eram trataţi de comandant ( un ofiţer de naţionalitate maghiară), de ceilalţi colegi, în special cei de ciclul III (Ai vrut să te faci BACTER - cei care erau ofiţeri erau denumiţi bacteri - ca să vii să ne freci pe noi!). După circa 3-4 luni de iad am început să îmi reamintesc materia de matematică şi fizică şi astfel am luat examenul la Şcoala de Maiştri Militari de Marină în 1987, terminată 3 ani mai târziu..."
Iar acum îi voi da cuvântul, pentru a vă spune totul (sau aproape, pentru că niciodată "totul" nu va încăpea în câteva pagini) despre comorile expoziției.
"Gradele maiştrilor militari de marină au suportat multe mişcări, de la denumirea de MAEŞTRI MILITARI DE SPECIALITATE (pe vremea lui Al.I.Cuza), la actuala denumire de maistru militar clasa a V-a (cel mai mic grad) și maistru militar principal (cel mai mare grad). Pe vremuri, specialitatea acestora era brodată pe grad şi aveau următoarele semne pentru specialităţi:
O timonă pentru specialitatea navigaţie.
Două arme, tunuri încrucişate sau o rachetă pentru cei de la lupta împotriva şintelor aeriane şi navale.
O torpilă sau o mină pentru cei care luptau cu submarinele
Un fulger pentru cei de la comunicaţii.
O elică pentru mecanici.
O cască de scafandru pentru scafandri.
Gradul de maistru de marină a avut şi şocuri, a fost desfiinţat şi transformat în subofiţer tehnic, după modelul sovietic, apoi s-a revenit la denumirea de maistru militar de marină. Un alt şoc a fost după revoluţie, datorită unor şefi de stat major general (Am. MUŞAT şi un comandor, tot marinar), care au ordonat să devenim subofiţeri de marină. A fost o perioadă extrem de scurtă, dar datorită demersurilor făcute de conducerea Ligii Maiştrilor Militari prin memorii şi scrisori la preşedinţie, senat, parlament, ministrul apărării naţionale, această prigoană a gradului de maistru de marină a încetat."
"În anii de glorie ai marinei militare (1920-1945), anii când s-au făcut achiziţii de tehnică şi nave de război din Italia, bineînţeles că ţinuta marinarilor militari trebuia să ţină pasul cu tehnica. Aşa se face că maistrul militar avea sabie, iar elevul de la şcoala pregătitoare de marină un stilet (o sabie de dimensiune mai mică). Navele de atunci (distrugătoare) erau mai bine dotate cu guri de foc decât actualele nave ale FN (fregate) şi depăşeau viteze de 35 noduri, cele de azi doar visează la aşa ceva. În ziua de azi doar ofiţerii mai primesc la terminarea şcolii un stilet auriu."
.
"Aici sunt aspecte din viaţa maiştrilor militari marinari şi nu numai a lor. Sunt cele două însemne de mânecă - una cu D111 şi una cu F111. Primul însemn, cel cu D111, şi şepcuţa cu D111 de culoare neagră au fost gândite, concepute, proiectate, de un colectiv de cadre de la bordul D111. Am fost pionerii acestei mode. Am avut de unde învăţa, doar am avut întâlniri cu zeci de nave şi echipaje din ţări membre NATO. La vremea lansării acestei mode, am fost blamaţi de mulţi din conducerea marinei, iar acum aceştia nu mai au loc liber pe piept de însemne de tot felul. La bordul D111 s-a împământenit o cutumă, un obicei nescris, că oricare cadru militar care iese la pensie să aibă o festivitate care să nu fie uitată de el şi de echipaj. Nu lipseau binecunoscutele obiecte ale unui pensionar - baston şi pălărie - pe lângă alte cadouri care să satisfacă micile hobby-uri ale viitorului pensionar. Acum această cutumă ţine pasul cu moda epocii. Tot la nave, prin regulament, se făceau fotografii cu pavilionul navei care se afişau la avizierul unităţii."
Fregata F111 Mărășești, Nava Amiral a Forțelor Navale Române!
|
Iată și un mic indiciu despre ce va urma:
"Ne întâlnim într-o nouă locație și totuși în același loc, CONSTANTA - August 2017 !"
Deoarece...
LIGA MAIŞTRILOR MILITARI DE MARINĂ în colaborare cu MUZEUL MARINEI ROMÂNE vă invită sa participaţi la Expoziţia – Concurs de modelism "CUPA TOMIS" - a III-a ediţie organizată în perioada 05-16 august 2017.
Detalii pe cupatomis.ro
Felicităm organizatorii pentru inițiativă și pentru realizarea expoziției și le mulțumim pentru participarea dumnealor la realizarea acestui material.
Maistru militar principal Gabriel Eremia , vicepreședinte L.M.M.M. Constanșa, inițiatorul proiectului, alături de domnul Ovidiu Simionescu (Dumnealor sunt cei care au organizat "Cupa Tomis" de Navomodele la Muzeul Marinei, de Ziua Marinei.)
Mulțumim ghizilor noștri printre comori:
Maistru militar principal Daniel-Andrei Pap
și
Maistru militar principal (rezervă) Cristian Cișmașu, fost sef de echipaj al navei "Mărășești", pentru ghidajul virtual.
Datorită dumneavoastră astăzi știm mai mult decât ieri și cu siguranță mâine vom ști mai mult decât azi!
Vă dorim "Bun cart înainte!" și vă mulțumim că existați!
*Ana-Maria*
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu