 |
| . |
Am lansat o petiție prin care îi cerem ministrului Mediului să NU aprobe scoaterea din fondul silvic a terenului necesar pentru finalizarea hidrocentralei de la Răstolița, Mureș. Ne opunem acestui proiect pentru că o parte din pădurea de pe terenul respectiv face parte din Parcul Național Călimani. Defrișarea acestei suprafețe și înlocuirea pădurii cu un proiect industrial uriaș este ilegală și se opune oricărui principiu de dezvoltare durabilă a unui parc național. Semnează și tu petiția prin care vrem să oprim distrugerea unuia dintre cele mai frumoase parcuri naționale pe care le avem. Acum doi ani eram undeva în spatele digului uriaș de beton din imaginea de mai sus. Eu și cameramanul cu care lucram ne pregăteam să ridicăm drona. Doream să avem o viziune de ansamblu asupra celor 130 de hectare din parcul național ce ar urma să fie defrișate pentru a se finaliza o hidrocentrală în ruină, moștenită de pe vremea lui Ceaușescu. Am decis să intrăm în parc fără a anunța pe nimeni. Doream să filmăm la fața locului fără ca cei din administrația parcului sau de la Hidroelectrica să ne limiteze în vreun fel mișcarea. Sau chiar să ne interzică cu totul să filmăm acolo. Brusc, am auzit o mașină care se apropia în viteză pe drumul accidentat pe care venisem și noi. În câteva secunde, mașina a frânat violent și au coborât trei persoane. Nu s-au prezentat, unul dintre ei ne-a întrebat, supărat foc, ce filmăm. Pentru că nu am notorietatea altor jurnaliști care investighează tăieri ilegale și fața mea nu e atât de cunoscută, ies ușor din asemenea situații. Fac pe prostul. Scopul e să-i conving că nu ne interesează afacerile lor și că suntem acolo cu altă treabă. Ca turiști, de exemplu. Nu le-am răspuns direct la întrebare. I-am întrebat dacă copacii sub care ne aflam sunt sau nu arini. Erau. Atunci le-am mărturisit că voiam să filmăm o pădure de arini. Și că nu ne-am uitat înainte pe net, ca să vedem cum arată un arin, iar acum suntem în zonă fără semnal. După un moment de pauză, cei trei s-au relaxat brusc, abia își țineau râsul. Ne-au explicat că erau de la administrația parcului și Hidroelectrica. Ne-au mai zis că ne aflam în una dintre cele mai mari păduri de arini din țară. Că arinii sunt foarte rari, un ecosistem fabulos, declarat habitat protejat în UE. Apoi ne-au urat spor la treabă și au plecat. Noi nu le-am spus că filmam, de fapt, o investigație despre crima care se pregătea pe teritoriul parcului național. Iar ei nu ne-au spus că acei arini ar urma să fie tăiați, iar valea inundată. Că interesele băieților deștepți de la Hidroelectrica și profitul lor erau mai importante decât faptul că o hidrocentrală NU are ce căuta într-o arie protejată. De fapt nu o singură arie protejate. În acea zonă se suprapun nu mai puțin de 7 arii protejate care ar urma să fie devastate, ireversibil, dacă hidrocentrala se finalizează. Se va băga într-o țeavă și Răstolița, cel mai important râu din România în care se mai înmulțește lostrița. A curs ceva apă pe Răstolița de când am filmat acolo. Au curs și articolele laudative, în presă, după ce ministrul Mediului, Mircea Fechet, s-a deplasat la fața locului, în urmă cu ceva vreme. A declarat că în această vară ar putea fi elaborate studiile necesare pentru a fi emis acordul de mediu pentru finalizarea hidrocentralei. Că îşi doreşte ca în acest an hidrocentrala să înceapă producerea energiei electrice. O fi uitat domnul Fechet că este ministrul Mediului și că principala lui treabă este să protejeze natura, nu să deschidă calea celor ce vor să o distrugă. Sau poate nu știa că acolo ar urma să fie rase 130 de hectare, o parte aflate într-un parc național. Că legea spune că se poate construi într-o zonă de dezvoltare durabilă a unui parc doar dacă se respectă principiile de utilizare durabilă a resurselor naturale. Un asemenea proiect ar trebui să nu aibă efecte negative semnificative asupra biodiversității. Dar un proiect hidroenergetic care defrișează, betonează și inundă arii protejate se află la opusul oricăror asemenea principii de dezvoltare durabilă. Aceste lucrări au un impact devastator și ireversibil asupra naturii. Cam asta i-am spus ministrului Fechet în petiția pe care i-am adresat-o. Este evident că cei de la Hidroelectrica i-au cerut să facă abstracție de impactul asupra naturii. Pentru că… e rost de profit, chiar dacă unul iluzoriu, de fapt. Eficiența energetică a unui asemenea profit e nesemnificativă. Ce putem noi să facem e să-i cerem să nu facă abstracție de rolul pe care-l are ca ministru. Și, mai ales, să nu încalce legea. Pentru că, până una alta, e ilegal să defrișezi, adică să înlocuiești pădurea cu altceva, într-o arie protejată. E an electoral și PNL, din care face parte ministrul, e în cădere liberă. A pierdut 5 județe la locale. Dacă semnăm zeci de mii o petiție putem transmite un semnal care dă amețeli oricărui partid aflat în campanie electorală. Suntem mulți și cu ochii pe ei. Semnează și tu petiția prin care le cerem politicienilor să nu distrugă Parcul Național Călimani. Să renunțe la planul de a da o hotărâre de Guvern prin care să scoată din fondul Silvic suprafața din parc de care e nevoie pentru a termina hidrocentrala. Cu alte cuvinte, să arunce la coșul de gunoi al istoriei un proiect ceaușist despre care specialiștii spun, astăzi, că e total ineficient energetic. Pentru că natura are nevoie de tine, Antoniu și echipa Declic P.S. Îmi propun să mă întorc, cu camera de filmat, în Parcul Național Călimani. De data asta îl voi anunța pe directorul parcului, nu voi mai merge incognito. Vreau să-l întreb dacă e de acord cu distrugerea ariei naturale pe care ar trebui să o păzească. Dar, înainte de a programa acea filmare, haide să ajungem la câteva zeci de mii de semnatari cu această petiție. Semnează și tu. |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu