 |
| Raul Bahlui |
Dansul facuse o serie de articole, dar le comasam, pentru a nu rupe din fluenta informatiei .
Citez:
"Cursul superior al Bahluiului a fost vatra unor civilizații străvechi, care merg până în paleolitic. În urma săpăturilor arheologice din siturile arheologice efectuate în ultima sută de ani, s-a conturat certitudinea unei locuiri permanente a acestor locuri.
Teritoriul strabătut de râul Bahlui ( și afluenții sai), este o zona cu variații morfologice, fizico-geografice, climatice și biologice care au favorizat și influiențat populațiile care au vețuit pe aceste meleaguri, încă înainte de sfârșitul glaciațiunii care a cuprins mare parte din Europa, acum 12.000 de ani."
- col.(r)Miron Dumitru -
Da pagina !
Cursul superior al Bahluiului a fost vatra unor civilizații străvechi, care merg până în paleolitic. În urma săpăturilor arheologice din siturile arheologice efectuate în ultima sută de ani, s-a conturat certitudinea unei locuiri permanente a acestor locuri.
Teritoriul strabătut de râul Bahlui ( și afluienții), este o zona cu variații morfologice, fizico-geografice, climatice și biologice care au favorizat și influiențat populațiile care au vețuit pe aceste meleaguri, încă înainte de sfârșitul glaciațiunii care a cuprins mare parte din Europa, acum 12.000 de ani.
In lucrarea “Așezări din Moldova de la paleolitic până în secolul XVIII-lea” autori, N.Zaharia, M.Petrescu – Dâmbovița și Em. Zaharia apărută în editura Academiei Române și Institutului “A.D. Xenopol” din Iași în 1970 se prezintă rezultatul cercetărilor arheologice efectuate în siturile din Moldova. Lucrarea este amplă, documentată, autorii fiind conducători a unor colective de cercetători care au lucrat în numeroase situri arheologice. Eu voi puncta doar referirile la cercetările arheologice din zona bazinului superior a Bahluiului.
PALEOLITICUL MIJLOCIU, (120.000-35.000 î.H).
Urme ale civilizației din această perioadă au fost găsite în depuneri lutoase de pe terasele joase și interfluviile râurilor, la adâncimi de peste 10-12 m. S-au găsit unelte din piatră, așchii și lame de silex, îndeosebi în preajma atelierelor unde se confecționau aceste unelte sau arme.
In bazinul superior al r.Bahlui s-au gasit artefacte la Hodora (La Movilă).
PALEOLITICUL SUPERIOR. (aproximativ până la sfârșitul glaciațiunii, 10.000 de ani î.H.)
In bazinul superior al Bahluiului cultura paleoliticului superior a fost identificată în mai multe situri, dovadă a unei populații mai dense. S-au găsit fragmente litice (piatra) întregi și fragmentare de formă prismatică.
S-au gasit astfel de artefacte la Bădeni (Scobinți) pe Dealul Vișinului, Buhalnița (la Cetațuia), Cotnari (Țiglele lui Baltă), Hârlău, pe platoforma superioară a pr.Nicolina și dl. Gurgueta.
Aria localitaților unde s-au descoperit urmele acestei civilizății sunt destul de numeroase. 154 în 130 de localitați din Moldova.
Locul unde au fost gasite aceste artefacte au dus la concluzia că erau prefarate terasele înalte, promotorii de înălțimi și marginea unor podișuri, în vecinatatea cursurilor de apă.
MEZOLITICUL datat în perioada 10.000 – 5600 î.Hr. este perioada post glaciară.
Cel mai important sit argeologic din acea perioada a fost gasit și cercetat în șesul larg al Bahluiului, la Erbiceni. Artefactele în majoritatea litece: Arma și unelte din silex.
NEOLITICUL TIMPURIU corespondentul culturii Criș – a ceramicii liniare.
S-au gasit artefacte din această perioadă la Belcești (punctul La Budăi, Dl. Rușilor) la Erbiceni (La Curtea Veche).
Așezările neoliticului timpuriu sunt în majoritatea pe locuri joase, pe suprafețe restrânse, pe grinduri de șesuri, la interfluvii pe terase de luncă. Specialiștii care au studiat această perioadă, cred ca a fost o perioadă cu climat arid (încălzirea globală?), de aici nevoia apropierii de apă.
Aceasta este perioada unor puternice intruziuni a populațiilor nord pontice, cu o cultură și civilizație diferită de cea existentă în arealul Carpatic și central european. O populație pașnică, preponderent matriarhală. Aceștia aveau o ideologie de casta ce atrăgea stratificarea accentuata a societății, de tip virifocal (cu rolul predominant al bărbatului în societate), o societate războinica și violentă, cu oameni ce venerau zei ai cerului senin și puterea armelor. A se vedea teoria cercetatoarei americane Marija Gimbutas. http://ro.wikipedia.org/wiki/Ipoteza_kurgan%C4%83
Populația era nomadă, de aici și numeroasele locuri în care au fost identificate artefactele din această perioadă. S-a remarcat primitivitatea uneltelor utilizate. Practic civilizația sub impactul mediului din ce in ce mai ostil, a regresat. Din această perioadă au fost gasite figurine antropomorfe plate, feminine, tipice culturii Criș.
NEOLITICUL DEZVOLTAT
Cultura precucuteni. Au fost gasite artefacte în situri arheologice din satul Badeni (com. Scobinți) la Movila Gradiștei. In general aria de raspândirii a ceramicii din cultura precucuteni se suprapune cu aria culturilor Cucuteni – Tripolie (Ucraina).
Cultura Cucuteni Faza A (3600-3100 î.Hr.) In Moldova au fost gasite 148 de puncte în 114 localitați. In bazinul superior al Bahluiului, siturile arheologice sunt numeroase, multe bine stuiate de arheologi. Unele sunt cunoscute în întreaga lume (Cucuteni- Băiceni). Alte locații ale culturii Cucuteni faza A: Bădeni (Scobinți) la Râpa Strâmbului, Belcești la Dl. Scarchiilor, Dl.Huc), Buhalnița – punctul Cetațuia, Cotnari la Dl Cătălina, Țiglele lui Baltă, Dealul La Buci. Pârcovaci la Sângeap.
Așezările din cultura Cucuteni A, sunt bine delimitate, se găsesc pe platouri înalte sau podișuri în preajma unor izvoare permanente.
Iventarul arheologic este relativ bogat. Unelte din silex, arme, ceramică cu o formă și decorație deosebită, figurine antropomorfe și zoomorfe, idoli și personaje feminine (găsite și la Bădeni, Râpă Strâmbului).
Cultura Cucuteni faza A-B
Cele mai reprezentative situri sunt cele de la Cucuteni – Băiceni și Belcești punctul La Budăi.
Așezările din această fază a culturii Cucuteni se găsesc pe terasele inferioare ale râurilor și pe lângă căile de comunicație.
Faptul că se găsesc pe terasele inferioare ale râurilor, coborând de pe platouri poate fi din cauza oscilațiilor climatice, pentru a asigura condiții pentru agricultură și creșterea animalelor, pe terasele de lângă cursul de apă sau în lunci.
Ceramica deosebită din această perioadă este elaborată și frumos ornamentată. In general este cunoscută publicului.
Cultura Cucuteni faza B (3100 – 2500 î.Hr)
http://www.dcnews.ro/2013/09/cucuteni-o-civilizatie-mai-veche-decat-mesopotamia-aproape-uitata-in-loc-sa-devina-brand-de-tara/
Avem de a face cu o cultură și civilizație înfloritoare, creșterea populației, este confirmată de bogația inventarului arheologic. Aria de răspândire a culturii Cucuteni – Tripolie este pe o suprafață de peste 350.000 km.p. din nordul- estul Munteniei, Moldova, R.Moldova și Ukraina.
Centrele culturii Cucuteni A, ocupau înălțimi din jurul șesurilor mai întinse ale râului Bahlui, însă nu depășesc 3-4 km. în lungul râului. Locuințele sunt concentrate în spații restrânse, care pot fi aparate cu lucrări de fortificații. Ocupația de bază fiind agricultura și creșterea animalelor.
Situri arheologice corespunzătoare culturii Cucuteni A, au fost găsite și multe studiate la:
Belcești punctele La Budai, Dl.Hucului, Dl.Scorchiilor, în vatra satului, Cotnari în puctul Tiglele lui Baltă, Cucuteni- Baiceni, punctul Cetațuia (unde în prezent este muzeul Cucuteni), Erbiceni punctul Pe Pisc, și Sub Pisc), Hodora la Dl. Calafat – un important sit arheologic, Dl. Morii.
Ceramica este deosebită, se poate vedea la Muzeul de istorie a Moldovei din Iași, câte ceva și la Muzeul Cucuteni – Baiceni.
Se apreciază că, cultura Cucuteni este ultima care a creat ceramică pictată în Europa la sfârșitul neoliticului și începutul epocii bronzului.
Intr-un articol viitor voi povesti câte ceva despre cultura bronzului și fierului din bazinul superior al Bahluiului. Multe situri găsite și studiate în Pârcovaci și Hârlau, mai ales cele apartinând culturii La Tene și Hallstatt.
Nenorocirea este că statul nu mai este interesat în a investi în istoria veche. Dacă ar avea un folos electoral sau material, milioane ar intra în cercetarile arheologice. De asemenea campaniile arheologice sunt rare, iar voluntarii ori nu sunt cautați, sau nu doresc să participe la săpăturile arheologice.
Ca tânăr ofițer, am fost cu un detașament de militari la săpături arheologice, două săptămâni, în zona comunei M.Viteazu jud, Constanța, pe malul lacului Razelm, către grindul Lupilor, unde s-a găsit un bogat material arheologic din perioada grecească și romană. Nu cred ca militarii în termen, nu au rămas cu amintiri de neuitat, despre istoria acelor locuri. Atunci se putea, acum cine îndrăznește să ducă la săpături arheologice militari profesioniști (pe bază de contract)?
Istoria de proximitate din gimnaziu și chiar liceu este inexistentă. Elevii nu-și cunosc istoria propriei localități sau regiuni. PĂCAT!
Fotografii captură de pe situl de socializare facebook
Să continuăm incursiunea noastră prin istoria multimilenară a civilizațiilor care au trăit în bazinul superior al râului Bahlui. Deja am ajuns la 3500 de ani Î.Hr. Vechea Europă se dezintegrează în urma invaziilor civilizațiilor nord Pontice, așa numitele civilizații kurgan (Marija Gimbutas “Civilizație și Cultură”, Biblioteca de arta, Bucure;ti – 1988, pag. 68-71).
EPOCA BRONZULUI.
Reprezentative pentru această epocă, sunt descoperirile arheologice cunoscute sub numele cultura Horodiștea-Folești (satul Păltiniș, jud. Botoșani)
Este o perioadă de tranziție de la neolitic la epoca bronzului. In Moldova s-au identificat 75 de puncte în 63 de localități.
In bazinul superior al r.Bahlui, urme ale acestei culturi s-au gasit la Cotnari (pantele de est ale Dealului lui Baltă, la Șesul Țigăului), la Cucuteni-Băiceni punctul Cetațuia (unde este muzeul Cucuteni), Erbiceni, Dl. Săraturilor, Hodora (La Movilă), Scobinți (La Lutărie), Spinoasa (Dl.Catarg).
Mai multe centre ale acestei culturi s-au gasit în depresiunea r.Bahlui și câmpia Jijiei Superioare.
Așezările culturii tip Horodiștea – Folești sunt răspândite pe marginea platformelor sau teraselor înalte sau mijlocii, și mai rar pe contrapantele unor dealuri.
Mormintele gasite și care apartin acestei culturi, aveau un bogat inventar de ceramică, lucrate dintr-o pastă cenușie-negricioasă, din care nu lipsesc scoici pisate, fiind decorate cu crestături, alveole cu diferite motive plastice. Mai rar s-au găsit vase din pastă fină cărămizie cu decor pictat (gasite la Erbiceni, punctul Dealul Sărăturilor).
S-au mai găsit în morminte, resturi de vase, lame și așchii de silex, figurine antropomorfe cu corpul aplatizat.
Epoca bronzului, în comparație cu neoliticul a fost puțin cercetat. Obiectele de bronz s-au descoperit izolat, și se încadrază mai ales etapei de sfârșit a epocii și începutul epocii fierului (Hallstattului).
Epoca bronzului timpuriu, în bazinul Bahluiului superior, s-au gasit artefacte la Cotnari (Tiglele lui Baltă) la Erbiceni (Dealul Sărăturilor).
Urmele așezărilor din epoca bronzului timpuriu s-au găsit la margine de terase și podișuri. Ocupația populației era cultivarea primitivă a pământului, însă cunoaște o dezvoltare importantă creșterea animalelor. Autorii spun că continuarea sapaturilor arheologice în punctul Tiglele lui Baltă din Cotnari ar aduce mai multe informații despre această epocă.
Epoca bronzului mijlociu (1600-1200 Î.Hr.)
Această epocă a fost mai mult studiată în Moldova, clarificându-se multe aspecte, mai ales în urma săpăturilor de la Poiana. Majoritatea siturilor sunt în podișul Moldovei centrale și zona Subcarpatică.
Epoca bronzului târziu (1300-700 Î.Hr.) este bine reprezentată în Moldova, prin descoperiri arheologice importante, mai ales în localitatea Noua, din vecinătatea Brașovului, care au dat numele culturii (Cultura Noua),
In bazinul Bahluiului Superior au fost gasite artefacte la Belcești, punctele dealul Sarchiilor și La Coșere, iar la Hârlău în valea pr. Nicolina. De remarcat că majoritatea siturilor au fost gasite în bazinul r. Bahlui (mai multe pe cursul inferior) și în depresiunea P.Neamț.
Din această epocă datează multe movile funerare cu morminte pigmentate puternic cu ocru, ce conțin cenușare, precum și oase de animale. In general creșterea animalelor era ocupația principală a triburilor. Ceramica găsită în siturile din această perioadă era de culoare neagră-cenușie, sau roșcată, cu motive geometrice incizate. Ceramica era făcută dintr-o pastă grosieră, cu brâuri simple crestate sau incizate.
Ceramică din această epocă s-a gasit la Belcești, în punctele Dl.Hucului, la Fântâna mocanului, La Coșere, Dl Scarchiilor, La Sărături). Belceștii fiind de departe un centrul important al bronzului târziu.
La Cotnari în punctele: râpă de la ruinele bisericii Catolice și Țiglele lui Baltă.
La Hârlău, la Curtea domnească (cercetari arheologice fiind făcute și mai recent, in anii 1969, 1974 și 1977 (ultimele coordonate de arh. Stelea Cheptea), vezi Stelea Cheptea în lucrarea “Un oraș medieval Hârlău”, ed. Centrul de Istorie și Civilizație Europeană Iași-2000 și Vatra Târgului.
La Hodora în punctul La Movilă.
Toate aceste descoperiri, aria relativ mare de acoperire, în toată Moldova, atestă o intensă locuire, populația fiind mai densă în bazinul Bahluiului și în câmpia Jijiei superioare.
Obiectele din bronz sunt relativ numeroase, și în majoritatea atestă o puternică influiență a populației din zona Volga, urmare a unei puternice mișcari de populații dinspre Volga spre Spațiul Carpatic și Balcani.
EPOCA FIERULUI.
Epoca fierului în Moldova este o etapă deosebit de importantă în înțelegerea procesului de etnogeneză și a evoluției culturale din această regiune. Din păcate perioada este puțin studiată de cercetători.
Cele mai importante descoperiri s-au facut în cuprinsul cetații dacice de la Poiana Neamț, antica Piroboridava http://www.enciclopedia-dacica.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=776&Itemid=456
Artefacte din această perioada, s-a găsit la Belcești, punctele La Coșere, Dl.Hucului.
Descoperirile Hallstattiene (sec.XII-V î.Hr.) timpurii din Moldova au dus la concluzia că așezările erau sub formă de sălașe, masate mai ales în bazinul râurilor Jijia și Bahlui.
Deja putem vorbi de o populație tracă, însă s-au gasit și artefacte scitice
Hallstattul târziu (Sec.VI-V î.Hr.) este mai bine cunoscut, s-au găsit așezări deschise însă și întărite, fiind amplasate mai ales în jumătatea nordică a Moldovei.
Urmele acestei culturi s-au găsit în bazinul Bahluiului superior la Cotnari -dealul Cătălina, Erbiceni în Vatra satului, Cucuteni – Cetațuia.
Tendința generală era ca așezările din această epocă să fie dispuse în zone mai înalte. Ele erau grupate în valea r. Bahlui, a Jijiei superioare, podișul Sucevei, însă s-au găsit așezări și în șesuri, pe văi, însă pe amplasamente mai înalte.
S-au găsit fragmente ceramice de culoare cenușie, cenușie – negricioasă, brună sau brun-căramizie sub formă de strachini, castroane, oale cu marginea dreaptă sau răsfrântă. S-au gasit fragmente de vase de mari dimensiuni. De asemenea fragmente de ceramică grecească, în special amfore.
In aceleași straturi arheologice s-au gasit fibule din bronz și fier la cucuteni – Baiceni în punctul Cetațuia.
Unele așezări erau întîrite cu valuri de pământ și piatră cum ar fi la Cotnari – Cătălina, Cucuteni – Cetațuia, Buhalnița punctul Cetațuia.
Orientarea generală a așezărilor întărite erau în general spre est și închid căi de comunicații către vestul Moldovei. Pericolul permanent în constituia incursiunile populației scitice de peste Nistru.
Din această perioadă datează tezaurul dacic de la Băiceni, ce ar fi aparținut unui conducător a unor uniuni de triburi din Moldova superioară.
Descoperiri importante au fost facute în situri din Buhalnița, punctul Cetațuia, Cârjoaia – La Bivolărie, Cotnari – Via veche, șesul Țiglăului, La Țiglele lui Baltă, Pârcovaci -Vatra satului.
A doua epocă a fierului cultura „La Tene”, (450 Î.Hr – 100 d.Hr). Această etapă nu a fost studiată cu aceiași intensitate ca cea anterioară! Descoperirile civilizației geto-dacice fiind rezultatul cercetării cetății dacice de la Poiana, în poarta Siretului, antica Piroboridava, unde s-au facut săpături arheologice peste 60 de ani. S-au gasit multe artefacte de origine bastarnică. Bastarnii o populație de origine germanică, care s-a asezat în Moldova. Au fost atât dușmani, cât și aliați ai dacilor. O importantă descoperire a acestei populații, artefacte bastarnice s-au gasit în lunca Ciurei, unde s-au gasit și fragmente de amfore de Rodos.
In bazinul superior al Bahluiului s-au gasit artefacte ale culturii La Tene la Cârjoaia punctul La Bivolărie. La Hârlău la Curtea domnească (cercetari mai târzii facute de Stelea Cheptea, în situl arheologic aflat în albia Bahluluiu, prin sondaj pe o distanță de 2-5 Km în amonte, la adâncimi de 2-2,5 m, în stratul aluvionar al Bahluluiui, artefacte ce atesta un strat de locuire remarcabil, din perioada sec.II-III d.Hr.). Aici s-au gasit locuințe adâncite, de forma rectangulară, cu marginile rotunjite.
In dreptul altarului bisericii Sf.Gheorghe, s-a găsit o locuință dacică din aceiași perioadă. S-a găsit ceramică lucrată de mână și la roata rapidă. precum și fragmente de amforă grecească.
Majoritatea așezărilor din această perioadă erau în Bazinul Bahluiului, Podișul Central moldovenesc, regiunea Subcarpatică.
O concluzie ce s-a tras în urma studierii siturilor din perioada dacică este aceea că în valea r. Bahlui, așezările se aflau pe platourile înalte adiacente râului și la zona de contact cu Podișul Central Moldovenesc.
Ceramica din această perioadă găsită în siturile arheologice apare amestecată. Fragmentele sunt și autohtone, dar ăi a unor popoare care au venit în contact sau au ocupat zona (bastarnii și sciții). Ceramica locală are o puternică influență bastarnică. cele mai reprezentative fiind cele găsite în Lunca Ciurei, lângă Iași.
Populația locală nu a fost nici îndepărtată și nici înlocuită sau asimilată de bastarni. Relațiile cu dacii de peste Carpații orientali erau puternice și permanente. S-au găsit monede dacice în mai multe așezări din acea perioadă. De asemenea s-au găsit fragmente de amfore grecești, mai ales mânere și gâturi de amfore cu ștampilă, făcând posibilă datarea acelor artefacte.
Populația bastarnică este atestată și din scrierile unor istorici greci și romani, precum și artefacte din siturile arheologice.
Sfârșitul culturii La Tene târzii, în Moldova, se suprapune cu apariția puternicului regat dac, atestat în scrierile istoricilor greci și mai ales romani. Bastarnii din Moldova sunt alungați de regele Buerebista, asezându-se undeva la nord de Moldova, cam în același timp au fost învinse și triburile celte ale Boilor din Transilvania și Panonia.
Urmele din cultura La Tene – târzii- sunt tot mai rare în bazinul superior al Bahluiului. Fiind prezente în zona subcarpatică, podișul Central Moldovenesc și în zona Iașului (coasta Iașului).
Totuși artefacte s-au gasit din această perioadă la Belcești punctul La Coșere, Cotnari pe dealul Cătălina, pantele de Sud.
Către sfârșitul perioadei La Tene, se observă în straturile arheologice tendința de întărire a cetăților, mai ales a celor din Transilvania, Oraștie, însă si Poiana pe Siret și Cătălina – Cotnari. Pericolul de moarte pentru Dacia îl reprezenta Imperiul Roman.
Fragmentele ceramice din această perioadă de culoare cenușie – neagră, sunt de un rafinament deosebit, sunt facute și arse cu tehnici superioare. In literatura de specialitate purtând numele de “ceramică dacică”.
In perioada următoare cuceririlor romane în Dacia, urmele culturii dacice din bazinul superior al Bahluiului sunt rare, puține artefacte fiind gasite, însă s-au gasit monede romane și fragmente de ceramică sud dunăreană. Populația se grupează spre nord și spre est, în stepele de peste Nistru.
Foto: facebook și http://romaniadacia.wordpress.com/tag/geto-daci/
După cum scria arh. Stelea Cheptea în lucrarea “Un oraș medieval Hârlău”, citat și în articolul anterior, Pe aria actuală a Hârlăului nu au mai fost descoperite urme de locuire posterioare secolului al V-lea. In schimb, în preajmă, peste Bahlui, pe teritoriul ce aparține satului Zagavia (care a fost în perioada Mușatină, domeniul al Curții Domnești n.n.), au fost descoperite fragmente ceramice datând din sec. X-XII. Se pare că, pentru câteva secole, oamenii au preferat malul opus al râului, care este mai înalt, dar panta spre apă este mai domoală. Din secolul al XIV-lea oamenii se reașează statornic pe malul stâng (unde se află acum orașul n.n) al Bahluiului. Op.c. pag.18
Inceputurile perioadei feudale, corespunzătoare culturii Sântana- Cerniacov, sunt puțin reprezentate în bazinul Bahluiului superior! Cele mai multe situri din această perioadă sunt în Podișul Central Moldovenesc, In câmpia nord estică a Moldovei, în podișul Sucevei, în culoarul Prutului și depresiunea Huși. Mai puține vestigii s-au găsit în regiunea subcarpatică.
Nici perioada următoare sec.V-VI, corespunzătoare învaziei hunilor și gepizilor, cercetătorii nu au găsit urme în siturile arheologice.
In perioada sec. VI-X afluxul de popoare migratoare continuă, cel mai puternică fiind a slavilor, care vor influiența populația autohtonă, fiind o populație de agricultori.
Din perioada sec. VI-VII, au fost identificate artefacte de sorginte slavă, în situri din zona Tg.Frumos, însă și din sec. XVII. în satul Prigoreni.
Cultura “Hlincea” (sec.VII-VIII ) este mai bine reprezentată în Moldova, inclusiv în bazinul Bahluiului superior. Fragmente de ceramică găsite sunt atât de origine slavă cât și autohtonă cu influențe slave, sunt lucrate grosier.
Cultura „Dridu”, sec.X-XI și Răducăneni sec. XI-XII, a fost evidențiată in 26 de puncte de descoperire, fiind concentrate în lunca Prutului și bazinul inferior a r. Bahlui și r. Jijia la confluiență cu Prutul. O cauză ar putea fi slaba populare a Moldovei din acea vreme.
Abia în a doua jumătate a secolului al XIV-lea după ce incursiunile mongole din est au fost diminuate, populația se mărește, crește aria așezărilor pe aproape întreg întinsul Moldovei. S-au identificat 135 de puncte de descoperire. Populația era concentrată în regiunea Baia, Siret, Suceava, Botoșani ș Iași. Pe lângă ceramica de uz casnic, s-au găsit fragmente de ceramică de factură orășenească cu decor ștanțat. In bazinul superior al Bahluiului s-au găsit artefacte în puncte din următoarele localități:
Buhalnița, punctul Cetațuia, Bârleți- Erbiceni , în vatra satului, Erbiceni punctul – La curtea boierească, pe terasa inferioară a Bahluiului, urme datând din feudalismul timpuriu și dezvoltat,
Erbiceni, pe loturile Totoeștilor, pe terasa inferioară a Bahluiului, în vecinătatea movilei de la marginea de sud a satului.
Cârjoaia, com Cotnari, în punctul la Bivolărie, fragmente ceramice sec. XV-XVI. In vatra satului în două gropi de pe o râpă la adâncimea de 1,5m.
Cotnari, în vatra satului, fragmente de vase și cahle sec. XV-XVI, în vecinătatea bisericii lui Stefan cel Mare și în vecinătatea ruinelor curții lui Despot-Vodă.
In Hârlău, la Curtea Domnească, fragmente din perioada feudalismului dezvoltat, cahle de sobe, plăci decorative (sec.XV-XVI). In vatra târgului, pe pantele ușor înclinate a Colegiului Național, unde în prezent este maternitatea, în sol negru, s-au gasit resturi de piatră și fragmente ceramice din sec. XIII-XIV. Pe valea pr. Nicolina, la 1 Km.Nord de târg, pe un promontoriu aproape șters al terasei inferioare, precum și în albia pârâului Nicolina s-au găsit fragmente ceramice datate ca fiind din sec. XII și sec. XV- XVIII.
Cu ocazia excavațiilor de la fundația hotelului Rareșoaia, s-a găsit un mic tezaur de monede din argint sfârșitul sec. XIV- și începutul sec. XV, moldovenești, tătare și polone.
Monede din argint s-au gasit și la săparea fundației la blocurile turn, din aceiași perioadă.
La poarta bisericii Sf.Gheorghe, pe timpul unor cercetări arheologice de descărcare arheologică în vederea construirii unei porti de acces, s-a găsit un mormânt datat ca fiind de secol XIV, unde s-a descoperit o cruce de origine kieviană.
La Ulmi, com. Belcești, punctul La Odaie, pe terasa din dreapta Bahluiului la NE de sat, s-au găsit fragmente din sec. XV-lea,
Scobinți, pe Dealul lui Vodă, resturi din sec. XV-XVI, pe Dealul Basaraba, ogoarele de pe pantele nordice, fragmente datate ca fiind de secol XVI-XVII.
Spinoasa în punctul dealul Catarg (2 km. vest halta CFR (ce a mai rămas din ea, fiind deja o ruină), s-a găsit un tezaur de 4,5 kg. de monede de argint (una datată ca fiind din 1518), diferite piese decorative din argint, o agrafă de argint.
Bădeni, com. Scobinți, în punctul Râpa Strâmbului, la 200 m nord, aproape de iazul Strâmbu, fragmente din feudalismul dezvoltat sec. XVII-XVIII.
Pârcovaci, punctul Între Islazuri, urmele unei așezări din timpul migrațiilor, sec. VI-VIII, din feudalismul timpuriu, sec. IX – XII, și din feudalismul dezvoltat, sec. XVIII.
Cu aceste rânduri, închei “periplul” meu arheologic pe întinderea a peste 5000 de ani în bazinul Bahluiului superior. Poate în viitor voi scrie și despre siturile arheologice, deosebit de bogate din localitățile de la nord de Hârlău.
- col(r)Miron Dumitru -
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu