Partea a doua si ultima:
Deoarece
România a avut o industrie foarte slab dezvoltată la începutul
anilor '50, autoritățile române au urmat sfatul politicienilor
sovietici privind achiziționarea de licențe de fabricaţie străine.
Acestea au fost folosite ulterior în noi uzine construite în țară.
În studiul nostru ne-am propus să valorificăm o serie de
informații descoperite în Statele Unite ale Americii cu privire la
dezvoltarea industriei de automobile din România, pe tema cooperării
României cu firma „Citroen”. De asemenea, ne-am propus să
prezentăm câteva concluzii privind eficiența în România a unei
licențe de fabricație (proiectul OLTCIT).
DA PAGINA !
La
1 decembrie 1987, secretarul de stat Aurel Duma a recunoscut faptul
că „Citroën
Axel 11 R” era deja uzat moral şi a anunţat că autorităţile
române au adoptat măsuri în scopul realizării unui autoturism nou
(probabil „Oltcit Club 12 TRS”, o variantă remotorizată a
vechiului „Citroën
Visa Club”).
Omologul său francez, Didier Bariani, a declarat în cursul
întâlniri lor de la Paris că nu înţelegea motivele părţii
române de a continua să fabrice un produs învechit (şi care, în
opinia noastră, nu avea nici o perspectivă de a obţine un succes
comercial).1
În
altă ordine de idei, deficitul comercial dintre cele două state a
influenţat în mod negativ relaţiile politice, preşedintele şi
prim-ministrul Franţei refuzând categoric să efectueze vizite în
România atâta timp cât rata de acoperire a schimburilor comerciale
era extrem de defavorabilă pentru autorităţile franceze. Totodată,
la Paris a fost observat faptul că firmele italiene au reuşit să-şi
dezvolte afacerile în România, în locul celor franceze, iar la
Bucureşti se cunoştea situaţia.2
De exemplu, în luna ianuarie 1987, „Industrialexportimport”,
„Electroexportimport” şi „Uzinexportimport” din România
colaborau cu firmele italiene „La Nationale”, „Eurocar”,
„Balzer”, „CioDue” (specializată în fabricarea de
dispozitive pentru prevenire şi stingere a incendiilor) şi
„Cerpelli” (realizarea de pompe industriale).3
Concluzii
În
cursul anilor ’80 a fost extrem de dificil pentru diplomaţii
români să explice autorităţilor franceze şi conducerii grupului
„PSA Peugeot Citroën” faptul că liderul suprem al regimului
comunist de la Bucureşti nu concepea să fie închisă o uzină din
România la fel ca într-un stat capitalist sau să fie redus în mod
drastic personalul şi apoi să investească noi resurse materiale şi
financiare pentru a se realiza un produs nou – în condiţiile în
care Nicolae Ceauşescu stabilise deja obiectivul principal care
trebuia atins de România: achitarea în cel mai scurt timp a
datoriei externe (operaţiune care a avut loc în perioada
1986-1989).4
Fiind
probabil conştient de gravitatea bolii sale şi de timpul limitat pe
care îl avea la dispoziţie, liderul suprem al P.C.R. a insistat ca
datoria respectivă să fie plătită înainte ca el să treacă la
cele veşnice. După trei luni de la vizita oficială în Canada a
lui Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa (14-18 aprilie 1985),
o publicaţie din Toronto a semnalat pentru prima dată în Occident
că preşedintele român era grav bolnav de cancer la prostată5,
însă ipoteza noastră referitoare la motivul achitării în mod
anticipat şi în întregime a datoriei externe a României este
foarte greu de confirmat sau de infirmat deoarece Nicolae şi Elena
Ceauşescu nu mai pot răspunde astăzi la întrebările fireşti ale
istoricilor.
Deşi
falimentul din anul 1976 al firmei „Citroën” a fost probabil
considerat de Nicolae Ceauşescu şi cei care l-au consiliat o
oportunitate pentru achiziţionarea la un preţ redus a licenţei de
fabricaţie a unui autoturism mai modern decât „Renault 12”,
ulterior au apărut numeroase probleme grave şi s-au adeverit, din
păcate, temerile lui Gheorghe Gaston Marin de la începutul anilor
’60 privind puterea foarte redusă de cumpărare a automobilelor de
către cetăţenii României şi concurenţa acerbă existentă în
acel domeniu. Preşedintele României a văzut în vara anului 1980,
chiar în Franţa, câteva instalaţii propuse de inginerii francezi
pentru a fi cumpărate de autorităţile de la Bucureşti, în scopul
echipării uzinei de la Craiova (25 iulie 1980). Nicolae Ceauşescu
s-a opus însă achiziţionării unor echipamente industriale
considerate prea scumpe de acesta – în condiţiile în care
România se afla deja în pragul unei crize grave a datoriei externe.
Întâlnirile liderului suprem al P.C.R. cu Jacques Lombard,
preşedintele firmei „Citroën Automobile” (staţiunea Neptun, 27
iulie 1982)6,
directorul general Raymond Ravenel şi directorul Pierre Doumont
(Bucureşti, 24 decembrie 1982)7,
precum şi vizita oficială în Franţa efectuată de prim
viceprim-ministrul Gheorghe Oprea (Paris, 29 februarie 1984)8
au rezolvat doar parţial problemele de la Craiova.
Mai
multe documente descoperite recent în arhivele româneşti relevă
faptul că, în luna noiembrie 1981, preşedintele României a
hotărât să fie importate utilaje industriale din Republica
Federală Germania, Marea Britanie, Elveţia, Austria, Franţa,
Danemarca, Suedia, Italia şi Statele Unite ale Americii, în valoare
maximă de 8,5 milioane de dolari, în scopul creşterii rapide a
capacităţilor de producţie de tehnică militară9
– în loc să se achiziţioneze echipamentele propuse de francezi
pentru societatea mixtă OLTCIT. În prealabil, Nicolae Ceauşescu a
aprobat încheierea în anii 1980 şi 1981 a unor contracte în
valoare totală de peste un miliard de dolari, astfel încât uzinele
speciale din România să exporte în perioada 1981-1985 cantităţi
foarte mari de armament (aruncătoare de grenade antitanc AG-7 şi
mitraliere antiaeriene MR-2, cal. 14,5 mm, cu două ţevi jumelate)
şi muniţii de infanterie şi artilerie (cartuşe cal. 7,62 şi 14,5
mm; proiectile reactive nedirijate cal. 122 mm; lovituri de artilerie
cal. 57, 100, 122, 130 şi 152 mm, echipate cu proiectile explozive
şi perforante). În plus, unul dintre statele care a solicitat
foarte multe produse militare româneşti (probabil Irak10)
a achitat până la 29 septembrie 1981 un avans în valoare de 392,5
milioane de dolari pentru asigurarea comenzilor sale în conformitate
cu prevederile menţionate în contractele încheiate.11
foto:internet |
1
Valeriu
Tudor, op.
cit.,
p. 122.
2
Ibidem,
p. 99-100.
3
Florian
Banu, Din
culisele operaţiunilor valutare ale Securităţii (II),
în „Magazin istoric”, anul XLVII – serie nouă, nr. 8 (557),
august 2013, p. 56;
http://www.linkedin.com/company/ciodue-s.p.a.---sopran-group
(07.08.2013).
4
Adriana Marinescu, Refacerea
prestigiului internaţional al Băncii Naţionale a României,
în „Magazin istoric”, anul XLIV – serie nouă, nr. 9 (522),
septembrie 2010, p. 48.
5
AROUND
THE WORLD Romanian President reported to have cancer,
în
„Globe & Mail”, Toronto, Canada (July
23, 1985), News: p. 11, Custom
150 Journals.
Web.
22 Mar. 2012 (Gale
Document Number:
GALE|A165599573).
În luna decembrie 1985, Paul Lewis – corespondentul de la
Bucureşti al cotidianului „The New York Times” – a relatat
faptul că diplomaţii occidentali din România au observat o
deteriorare a stării fizice a lui Nicolae Ceauşescu (slăbit la
faţă, iar aspectul său general părea mai fragil). Aceştia
bănuiau că liderul român ar fi fost supus unei intervenţii
chirurgicale în lunile iulie sau august 1985 din cauza cancerului
descoperit la prostată. Diplomaţii occidentali au mai spus că doi
doctori francezi, unul elveţian şi un medic român ar fi efectuat
operaţia respectivă într-o sală special amenajată la rezidenţa
lui Nicolae Ceauşescu, deşi rapoarte anterioare semnalau că
preşedintele României fusese consultat în anul 1984 de doctori
francezi şi avertizat că o intervenţie chirurgicală îi putea fi
fatală. În consecinţă, liderul român ar fi acceptat să urmeze
un tratament cu acupunctură în cursul vizitei oficiale efectuate
în R.P. Chineză (7-12 octombrie 1985). Paul Lewis,
Health of Ceausescu provokes speculation on possible succesor,
în
„Globe & Mail”, Toronto, Canada (December
18, 1985), News: p. A11 (ILLUS), Custom
150 Journals.
Web.
22 Mar. 2012 (Gale
Document Number:
GALE|A165537595).
6
WWICS, Foreign Broadcast Information Service (FBIS) Daily Reports,
Daily
Report.
EASTERN EUROPE, FBIS-EEU-82-145 on
1982-07-28. ROMANIA (CEAUSESCU MEETS WITH CITROEN COMPANY CHAIRMAN)
[Page H2].
7
Idem, Daily
Report.
EASTERN EUROPE, FBIS-EEU-82-249 on
1982-12-28. ROMANIA (CEAUSESCU RECEIVES CITROEN COMPANY OFFICIALS)
[Page H14].
8
Idem, Daily
Report.
EASTERN EUROPE, FBIS-EEU-84-042 on
1984-03-01. OPREA MEETS FRENCH PREMIER, INDUSTRY MINISTER, ROMANIA
(Talks With Fabius) [Page H1].
9
A.N.I.C., fond
C.C. al P.C.R. – Secţia Economică,
dosar nr. 180/1981, f. 3; 9-25.
10
La 23 iulie 1980, Nicolae Ceauşescu a discutat cu şeful Marelui
Stat Major al armatei irakiene, aflat într-o vizită la Bucureşti
în scopul extinderii cooperării în domeniul militar dintre
România şi Irak – cu doar două luni înainte de declanşarea
războiului împotriva Iranului de către autorităţile de la
Bagdad (22 septembrie 1980). Idem, fond
C.C. al P.C.R. – Secţia Relaţii Externe,
dosar nr. 174/1980, f. 1-12.
11
Idem, fond
C.C. al P.C.R. – Secţia Economică,
dosar nr. 180/1981, f. 27.
Pentru detalii privind produsele speciale româneşti pregătite
pentru a fi exportate la sfârşitul anului 1988, vezi Petre Opriş,
Nicolae
Ceauşescu şi datoria externă a României,
în Arhivele
Olteniei,
serie nouă, nr. 25, Editura
Academiei Române, Bucureşti, 2011, p. 213-231.
12
Conversia respectivă este valabilă pentru data de 1 ianuarie 1989,
când un dolar american era echivalent cu 6,25 de franci francezi.
France
/ U.S. Foreign Exchange Rate,
Federal Reserve Bank of St. Louis, USA,
http://research.stlouisfed.org/fred2/data/EXFRUS.txt
(26.06.2013).
13
WWICS, Foreign Broadcast Information Service (FBIS) Daily Reports,
Daily
Report.
West Europe, FBIS-WEU-91-019 on
1991-01-29. FRANCE (Carmakers Cooperation With Romania Unproductive)
[Page 19]; idem, Daily
Report.
Latin America, FBIS-LAT-91-020 on
1991-01-30. Brazil, SOUTH AMERICA (Weak European Investor Confidence
Discussed) [Page 30]; Oltcit
and Axel,
http://www.citroenet.org.uk/foreign/romania/oltcit-1.html
(10.06.2013).
14
WWICS, Foreign Broadcast Information Service (FBIS) Daily Reports,
Daily
Report.
EASTERN EUROPE, FBIS-EEU-87-130 on
1987-07-08. ROMANIA (Meets Dinca, Ancuta) [Page R2]; idem, Daily
Report.
EASTERN EUROPE, FBIS-EEU-88-203 on
1988-10-20. Expanding Ties Discussed With French Businessmen,
ROMANIA (Talks Held With Andrei, Petrescu) [Page 58].
15
Idem, Daily
Report.
EASTERN EUROPE, FBIS-EEU-87-130 on
1987-07-08. ROMANIA (CITROEN AUTOMOBILE DIRECTOR RECEIVED BY
CEAUSESCU) [Page R2]; idem, Daily
Report.
EASTERN EUROPE, FBIS-EEU-88-203 on
1988-10-20. Expanding Ties Discussed With French Businessmen,
ROMANIA (Received by Zhivkov) [Page 58].
Informaţia
difuzată în SUA la 20 octombrie 1988 conţine o greşeală în
titlu: în locul numelui liderului bulgar Todor Jivkov trebuia
menţionat cel al preşedintelui României, Nicolae Ceauşescu.
*Lt-col Petre Opris*
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu