805.Documente domnești date de cancelaria domnească din Hârlău (1487 – 1626).

     La 1486, Ștefan cel Mare zidește curtea domnească din Hârlău.  El a pus o pisanie, găsită în anul 1871 și aflată astăzi în patrimoniul Muzeului de Artă al României din București, în care stau scrise următoarele: “Binecinstitorul și de Hristos iubitorul, Io Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a făcut aceste case, care s-au început a se zidi în anul 6994 (1486) luna…20 și s-au sfârșit în același an, septembrie 15″. Cronicarul Grigore Ureche menționează rolul lui Ștefan cel Mare de ctitor al Curții domnești din Hârlău în următoarele cuvinte: „Vă leato 6995 (=1487), într-acestu an au discălicatu Ștefan vodă târgul Hârlăul, de au ziditu și bisérica cea domnească de piiatră și curțile acele domnești cu ziduri cu tot, carile stau și astăzi.”.
DA PAGINA!


 

curtea Domneasca din Harlau

    Din documentele domnești publicate până astăzi, primul dat de un domnitor la cancelaria domnească din Hârlău a fost un ispisoc dat de Ștefan cel Mare,  de întărire a unei “cumpărături făcute de popa Ivan Arame de la slugile noastre Miclăuș și fratele lui Iancu”, a satului Urjiceani. Hrisovul este scris și pus pecetea de Tăutu Logofăt, a scris Matei diac, la Hârlău, în anul 7005(1497), luna ianuarie 3.
Deci primul document este datat la 10 ani de la zidirea noii curți domnești de la Hârlău. Cancelaria domnească din Hârlău mai dă următoarele hrisoave și urice în timpul domniei lui Ștefan cel Mare: La 1499, întărește Onica și Anușca, verilor lor, fii lui Lazor Herlic satul Căciulești din ținutul Neamț o proprietate.

Curtea Domneasca

     In perioada 14 noiembrie – 21 noiembrie 1499, la cancelaria domnească din Hârlău au fost date 11 documente (ispisoace, hrisoave de întărire și urice)  Printre cei care au scris documentele sunt Ștefan Cârje, Ion din Hârlău, Matei la Hârlău- 2 documente, Șandru a lui Cârje – 2 documente, Toader la Hârlău, Aceste documente (mai puțin unul care este scris în limba germană) sunt scrise în sârbește, cu caractere chirilice. Documenta Romaniae Historica A.Moldova, vol.III, (1487- 1504), Ed. Academiei Române. 1980 București, doc.201, 232, 239- 248).

     După Ștefan cel Mare au urmat la tron 32 de domni. Insă de la cancelaria domnească din Hârlău au mai plecat documente cu pecetea domnilor:  Bogdan al III-lea, Ștefăniță Vodă, Petru Rareș în secolul XVI-lea. In secolul următor, doar doi domni au mai dat documente domnești de la cancelaria domnească din Hârlău: Radu vodă Mihnea și Miron Barnovschi Movilă.

Biserica "Sf.Gheorghe"

     Este greu de apreciat numărul documentelor plecate de la cancelaria curții domnești din Hârlău. Multe documente s-au pierdut sau au fost deteriorate. Multe au ajuns în bibliotecile din străinătate. Cele rămase în țară au fost cuprinse în seria Uricariile, Documenta Romaniae Historica A.Moldova, Documente  din Istoria României A. Moldova, Mihai Costăchescu – Documente Moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, Vol.I, II, –  documente interne, precum și documente publicate de Artur Gorovei, Nicolae Iorga și alții. Cancelaria domnească din Hârlău a fost locul de unde au plecat zeci de tratate de pace, scrisori diplomatice, scrisori comerciale, urice, hrisoave, ispisocuri. Acestea atestând o vie activitate de cancelarie domnească, comparabilă cu cancelariile de la Suceava, Vaslui și Cetatea Nouă (Roman).

     Poate că urmașii noștrii vor conștientiza rolul Hârlăului în istoria Moldovei și României mai târziu. Poate un om cu suflet, gospodar cu dragoste pentru istoria Hârlăului, se va zbate și va reînființa un muzeu de istorie a târgului și ținutului Hârlău.

*col(r) Miron Dumitru*
reeditare:nemotoujours
foto:internet