 |
| Stema orasului Harlau |
Din cartea recent lansata si la Hârlau a domnului Carol Iancu: “Evreii din Hârlau. Istoria unei comunitați”, in capitolul VIII “Comunitatea intre cele doua razboiae mondiale: Activitatile economice” (p.93), se prezita o perioada de avant economic a orasului.
 |
| Orasul Harlau in jud.Iasi |
In afara unor afaceri mai mici, in domeniul comertului mai ales al prestarilor de servicii, in Hârlau au fost initiative de afaceri si in domeniul industrial. Fabrica de sticlarie din Pârcovaci a lui Herman Juster (continuata de Vasile Iamandi si familia Ghica-Deleni), Fabrica de sticla “Geamul Moldovei” a oamenilor de afaceri Ițic Barasch si fii, intrata in productie in 1924, pe o toloaca “in hotar cu Badenii”, din fabrica se mai vede astazi doar cosul inalt din caramida. Fabrica de tabacarie a lui David Herșcovici.
col(r) Miron Dumitru
După 1965, are loc un proces rapid de industrializare a orasului. Se construiesc (nu neaparat in ordinea in care voi enumera mai departe): fabrica de paine, fabrica de mobila, sectia de productie a vinului, fabrica de oțet, sectia de productie tricotaje a fabricii Moldova Tricotaje din Iasi, o sectie de producerea conservelor ( a functionat in cladirea in care acum este biblioteca), după care s-a mutat in fabrica de industralizare a legumelor si fructelor (CLF), Avicola Hârlau, o fabrica de lacate, o sectie de producere ghiata, baza de receptie cu silozurile si magaziile rezervelor de stat de cereale. Nu mai spun de baza de producție a cooperatiei mestesugaresti din Hârlau.
După 1990, rand pe rand, după metoda cunoscuta de privatizare, unele unitati de producție au mai funcționat cațiva ani, altele s-au reprofilat (de exemplu in fosta Avicola a functionat o fabrica de confectii), in fostul CLF este o fabrica de mobila care acum cateva saptamani s-a inchis.
Ce mai gasim astazi in fosta zona industriala a orasului Hârlau unde aveau loc de munca mii de cetateni din Hârlău si comunele vecine?
Fabrica
de mobila, devenita Mobimex, in vremurile bune aici munceau in
schimburi 800 de muncitori. Productia mergea in totalitate la export.
Fabrica de otet. Aici se facea un oțet din vin cautat de gospodine
pentru conservele de iarna, era de o calitate foarte buna. Si aici
munceau pana la 50 de muncitori.
Fostul I.V.V. intreprinderea de vinificatie. Si aici se pare ca aveau loc de munca 30-35 de persoane.
CLF Hârlău, conserve de legume si fructe pe care le folosea inclusiv
armata.Lucrau si aici in perioada de campanie 800 de salariati. In
prezent este o fabrica de mobila a unui cetatean italian. Inchisa de
cateva saptamani, fiind concediati peste 80 de muncitori!
Pe acest maidan a fost Avicola Hârlau. Avea peste 80 de salariati. Nu a mai ramas nimic! Doar un maidan cu buruiene!
Baza
de receptie cereale, cu magaziile si silozurile. Unele magazii
adaposteau rezerva de stat pentru cereale. Azi este inchisa! Santierul
liniei ferate Hârlau-Botosani, cu sectia Intreprinderii de tunele
Brasov. Santier abandonat imediat după 1990.
Am pus intentionat ultima fotografie. Romania o linie ferata dezafectata, care incepe undeva, insa nu mai duce nicaieri!
In concluzie, daca-l parafrazam pe Nenea Iancu, Caragiale: In Hârlau, industria este sublima, insa lipseste cu desavarsire
col(r) Miron Dumitru
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu