Tocmai ce răsărise soarele şi, cuprinsă de o adiere de plictiseală (scaunul dreapta-spate nu este chiar preferatul meu, la drum), mă pregăteam să închid ochii (nu era nici ora 7, prea devreme pentru materia mea cenuşie, aflată în vacanţă!) când… aud :
- Uite Mausoleul de la Mărăşeşti!
*Ana-Maria*
DA PAGINA !
. |
nu era încă evidentă, e clar, pentru că, deşi l-am recunoscut (l-am vizitat pe când aveam vreo 9-10 ani, de un 23 august), luciditatea mea rătăcea prin alte sfere… L-am luat drept… orice altceva! În prima fracţiune de secundă, am crezut că e un panou publicitar şi că, puţin mai departe, vom afla Mausoleul. În milisecunda următoare panoul meu publicitar s-a transformat şi mi-a apărut ca real numai că… Găndul că ne aflăm chiar în faţa lui, nu-şi putea, sub nici o formă, face loc în conştiinţa mea complet buimacă. Am exclamat…
- Nu ştiu ce e dar… CHIAR SEAMĂNĂ!
Iar în gând, o întrebare răsărise turbată: “Avem două?!”
- Nu seamănă, CHIAR ESTE! O aud rostind, extrem de convingător, pe L.
Orice abur al dimineţii s-a evaporat brusc şi orice dorinţă de a închide ochii a dispărut în lumina blândă a soarelui abia răsărit…
Nu ştiam cum să cobor mai repede din maşină! Eram în stare să traversez şi fără zebră, dar cineva s-a gândit şi la repeziţii ca mine şi a avut grijă să fie nu o trecere, ci două!
Iată-ne faţă în faţă… Cu amintirile copilăriei neabandonate niciodată, lăsate doar în aşteptare pentru când avea să apară ocazia de a le readuce la lumină, m-am apropiat cu o emoţie plăcută, deloc agresivă, cu sentimentul că viaţa şi timpul ştiu cel mai bine cum să facă un cadou… Fără trompete şi artificii, fără o şoaptă, oferind, pur şi simplu, pentru ca tu, omul, să te bucuri, pur şi simplu…
. |
În lumina zorilor, monumentul impunător mi-a părut şi mai frumos decât îl ştiam. Am găsit poarta deschisă şi, după o şedinţă rapidă a cărei concluzie a fost că nu avem intenţii rele, am intrat. Îmi venea să mă întind pe iarbă, ca atunci când te întinzi în zăpadă pentru a face primul îngeraş, îmi venea să alerg (n-aveam cum, mi-am adus aminte că am un picior defect) şi să cânt “Hora Unirii”, îmi venea să stau în cap! Sufletul îmi era tot un cântec…
. |
Mi-am umplut inima şi obiectivul (ba chiar şi nările, pentru că am inspirat de câteva ori adânc) cu imagini proaspete – interiorul îl ţin minte destul de bine din copilărie, Muzeul l-am căutat şi l-am aflat renovat (nu am intrat niciodată – a fost închis la prima mea vizită, iar acum era mult prea devreme).
.
. |
.
.
Mausoleul de la Marasesti – Monumentul Eroilor din
Razboiul de Intregire Nationala se afla la kilometrul 202 pe drumul
national ce leaga orasul Focsani de Adjud, pe locul in care, in vara
anului 1917, s-a desfasurat glorioasa batalie de la Marasesti.
. |
. |
. |
Pe campiile de lupta de la Marasesti armata romana a
tinut piept atacurilor armatei inamice, care voia sa strapunga poarta
Moldovei pe la Marasesti. Raspunsul a venit cu o forta de nezdruncinat:
“Pe aici nu se trece!”. Intre 21 iulie – 21 august 1917 la Marasesti si
in imprejurimi armata romana a obtinut o stralucitoare si rasunatoare victorie.In
confruntarile de la Marasesti au pierit 480 de ofiteri si 21.000 de
soldati romani. Actualmente mausoleul adaposteste 5.073 de soldati si
ofiteri in 154 de cripte individuale si 9 cripte comune de pe 18
culoare.
Monumentul, printre cele mai importante din Europa, a fost realizat după planurile arhitecților George Cristinel și Constantin Pomponiu[1]
(câștigători ai concursului de proiecte și premiați cu 40.000 de lei
aur) între anii 1923-1938 și a fost inaugurat în mod oficial oficial pe
18 septembrie 1938.Lucrările au fost demarate la 28 septembrie 1924, în prezența Reginei Maria și a altor personalități ale vremii, și s-au reluat după 12 ani, în 1936. Basoreliefurile “Cupolei Gloriei” au fost realizate de către Cornel Medrea și Ion Jalea și ilustrează diverse momente ale luptelor de la Mărășești. Eduard Săulescu a executat pictura interioară.
În anul 1938, cu prilejul inaugurării, a fost emisă o medalie jubiliară, cu diametrul de 60 mm, în trei variante: aur, argint și bronz. Pe aversul medaliei se aflau efigiile regilor Ferdinand I (în dreapta) și Carol al II-lea (în stânga), față în față, iar în mijloc, dedesubt, se afla stema Regatului României. Pe revers, în mijloc, este înfățișat Mausoleul Eroilor de la Mărășești.
http://ro.wikipedia.or
. |
. |
. |
. |
*Ana-Maria*
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu