18 decembrie 2013

362.Atac impotriva culturii? Continuam cu distrugerea ei?

  Se pare ca pe lista este Muzeul National al Taranului Roman:

Despre noua "afacere" pusă la cale de Guvern s-a aflat marţi la Cotroceni în timpul depunerii jurământului de către noul ministru al Cuturii, Gigel Ştirbu.
După ce a depus jurământul, Traian Băsescu i-a cerut, marţi, noului ministru al Culturii Gigel Ştirbu să nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Ţăranului Român. În replică Victor Ponta i-a transmis ministrului: "Comasaţi-le!".

Scrisoare deschisă adresată Domnului Prim-Ministru Victor Ponta

 Stimate Domnule Prim-Ministru,


 Am fost informat cu privire la existența unui proiect de hotărâre a Guvernului care ar face ca, într-o primă etapă, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa‟ să treacă în subordinea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice și imobilul din Șoseaua Kiseleff nr. 3, care adăpostește Muzeul Național al Țăranului Român, în administrarea Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa¬‟. În etapa următoare, din câte am înțeles, ar urma ca, în termen de 90 de zile, Muzeul nostru să fie unificat cu Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti‟, pierzându-și așadar, personalitatea juridică, iar toate bunurile culturale care sunt adăpostite în clădirea noastră și expoziția permanentă să fie găzduite în imobilul muzeului în aer liber din Parcul Herăstrău.

DA PAGINA !

 Vă rog să îmi permiteți, domnule Prim-Ministru, să expun foarte pe scurt motivele pentru care o asemenea decizie ar fi total inoportună. Nu am să discut, aici, situația colegilor noștri din Muzeul „Antipa‟. Muzeul nostru, care a fost înființat în anul 1906, sub patronajul Regelui Carol I (al cărui nume l-a și purtat, din 1915, până în 1948) a fost găzduit în clădirea în care se află acum, de la bun început. Clădirea, proiectată, inițial, de arhitectul Nicolae Ghica – Budești și terminată de arhitectul Grigore Ionescu (și care, acum, este monument istoric de importanță națională), a fost gândită, din capul locului, pentru a găzdui „Muzeul de Artă Națională‟, inițiat de marele nostru muzeolog, istoric de artă și etnolog, Alexandru Tzigara – Samurcaș. Din păcate, cel mai mare muzeu al României, așa cum era în acel moment, a fost evacuat din clădire în 1953, pentru a găzdui Muzeul Lenin – Stalin, devenit, mai târziu, Muzeul de istorie a Partidului Comunist, care a ființat, până în decembrie 1989 în această clădire.
 Între timp, Muzeul (rebotezat „de Artă Populară‟) a fost, găzduit de Palatul Știrbey, de pe Calea Victoriei, până în anul 1978, când, prin decizia directă a lui Nicolae Ceaușescu, a fost desființat, prin unificare cu Muzeul Satului. Întregul patrimoniu al muzeului a fost înghesuit în niște condiții absolut improprii, Muzeul Satului, ca muzeu în aer liber, nefiind pregătit, în nici un fel, să primească acest patrimoniu și să îl îngrijească.
 La începutul lunii februarie a anului 1990, după desfiiințarea fostului muzeu al Partidului Comunist, Muzeul nostru s-a întors în sediul care îi era destinat. Pentru patrimoniul său, care numără peste 90.000 de obiecte, s-au construit depozite speciale adecvate patrimoniului etnologic, potrivit standardelor internaționale. Totodată, într-un timp foarte scurt, o echipă excepțională de etnologi, sociologi și artiști, condusă de marele pictor Horia Bernea, a realizat o expoziție permanentă remarcabilă, fapt care a fost recompensat cu cel mai important premiu în domeniul muzeelor, din Europa. Astfel, în 1996, Muzeul Țăranului a primit Premiul pentru Muzeul European al Anului, rămânând, până în ziua de astăzi, singura instituție muzeală din România care a primit această distincţie.
 Dacă s-ar da curs proiectului de hotărâre a Guvernului (care, oricum, în acest moment, nu respectă, în opinia noastră) prevederile Legii muzeelor și colecțiilor nr. 311/2003 republicată, art. 18 și 34 și care nu a fost publicată pe pagina de internet a ministerului inițiator,
- s-ar desființa o instituție fundamentală pentru spiritualitatea românească, greșeală pe care a făcut-o (atunci, cu vădită intenție) numai regimul comunist,
- s-ar distruge o expoziție permanentă care a fost unanim apreciată de specialiști și de ghidurile turistice publicate în întreaga lume (vă putem pune la dispoziție aceste detalii),
- ar fi lăsat fără adăpost un patrimoniu de excepție (pentru că Muzeul Satului nu dispune de spații suplimentare de depozitare pentru a putea primi și obiectele pe care le gestionează Muzeul Țăranului),
- Muzeul „Antipa‟ ar primi un spațiu, oricum, inadecvat nevoilor sale,
- un număr imens de persoane care apreciază Muzeul Național al Țăranului Român (nu numai cei care fac parte din elita intelectuală a țării, de la membrii Academiei Române, profesorii universitari, artiștii etc.), precum și publicul obișnuit al muzeului, de la elevi și studenți, până la rezidenții străini în România, inclusiv, diplomații, vor fi extrem de nemulțumite de o asemenea măsură, care va elimina din viața publică a Capitalei un loc de cultură ce are o semnificație aparte pentru cel puțin câteva sute de mii de oameni (nu doar vizitatorii obișnuiți ai muzeului, așadar), care vin la Muzeul Țăranului pentru a lua parte la manifestări culturale dintre cele mai diverse: expoziții temporare, concerte, festivaluri de teatru și film, lansări de carte, conferințe etc.
Stimate Domnule Prim-Ministru,
Vă asigur că poziția pe care o exprim în această scrisoare deschisă este conformă cu cea a întregului personal al Muzeului și că ea va rămâne aceeași, indiferent cine se va afla la conducerea instituției în viitor.
Sper că prin decizia pe care o veți lua, de a nu da curs inițiativei de desființare a Muzeului Național al Țăranului Român, veți dovedi că ascultați vocea rațiunii, respectând dreptul fundamental la cultură al cetățenilor și punând preț pe identitatea culturală a românilor.

Cu deosebit respect,

Dr. Virgil Ştefan NIŢULESCU
Directorul general al Muzeului Național al Țăranului Român

2 comentarii:

  1. Daca n-as fi vazut stirile, n-as fi crezut ca poate fi adevarat asa ceva.

    RăspundețiȘtergere
  2. Scuza lui Ceausescu era varsta si potentiala senilitate si poate o sotie la fel de senila ca si el. Ma intreb ce ar mai putea invoca Puie Monta asta pentru faptul ca e mai rau decat Ceausescu si ar trebui pedepsit mai rau ca "Laie".

    "Laie" a fost acuzat de genocid si infometarea populatiei, de cenzura excesiva, de privarea de confort minim a populatiei si de mai multe alte chestii care au fost cat se poate de reale. NU LE-A FACUT SINGUR ! Personaje ca Ion Iliescu si alti "(h)activisti de partid" l-au ajutat din plin. Intre 1988 si 1990, in doi ani dintre ani de liceu, am stat in gazda la cineva care avea un apartament deasupra apartamentului familiei unui ofiter de securitate. Nu zic ca orice ofiter de securitate traia asa de rau ca acesta si familia lui, dar gazda mea care "se pricepea la Pile, Cunostinte, Relatii" pentru ca pentru ca a afost "(h)activist de partid" si secretar de partid (politruc), traia cu mult mai bine decat ofiterul de securitate din toate punctele de vedere. Pe scurt, politrucii nu doar ca au supravietuit dupa "lovilutie", dar au si prosperat. Progeniturile lor directe si "de suflet" au dus la perfectiune "modul de operare" pe care l-au mostenit. Acum o astfel de progenitura se poate spune ca il intrece pana si pe "Laie" si pe cei care au actionat in numele lui, la un loc.

    Din punctul meu de vedere personal si subiectiv, cea mai grea pedeapsa nu este moartea (plutonul de executie). In traditia geto-daca cine incalca legile platea prin munca. Sclavi nu existau cu adevarat ci doar condamnati pentru ca au furat, omorat, jefuit, violat, escrocat, schilodit etc. Ce pedeapsa ar trebui sa primeasca Puie Monta si gasca ? Confiscarea intregii averi a lui, a sotiei, a tuturor care au prosperat de pe urma lui si munca silnica pe viata, iar viata sa-i fie cat mai lunga si cat mai sanatoasa ca sa poata munci si la 100 de ani de viata.

    RăspundețiȘtergere