15 decembrie 2014

720.Istoria mai putin stiuta.NOI ASPECTE PRIVIND COLABORAREA ROMÂNIEI CU FIRMA „CITROËN” (1976-1991)- partea a doua


Partea a doua si ultima:
Deoarece România a avut o industrie foarte slab dezvoltată la începutul anilor '50, autoritățile române au urmat sfatul politicienilor sovietici privind achiziționarea de licențe de fabricaţie străine. Acestea au fost folosite ulterior în noi uzine construite în țară. În studiul nostru ne-am propus să valorificăm o serie de informații descoperite în Statele Unite ale Americii cu privire la dezvoltarea industriei de automobile din România, pe tema cooperării României cu firma „Citroen”. De asemenea, ne-am propus să prezentăm câteva concluzii privind eficiența în România a unei licențe de fabricație (proiectul OLTCIT).

DA PAGINA !
 
La 1 decembrie 1987, secretarul de stat Aurel Duma a recunoscut faptul că „Citroën Axel 11 R” era deja uzat moral şi a anunţat că autorităţile române au adoptat măsuri în scopul realizării unui autoturism nou (probabil „Oltcit Club 12 TRS”, o variantă remotorizată a vechiului „Citroën Visa Club”). Omologul său francez, Didier Bariani, a declarat în cursul întâlniri lor de la Paris că nu înţelegea motivele părţii române de a continua să fabrice un produs învechit (şi care, în opinia noastră, nu avea nici o perspectivă de a obţine un succes comercial).1
În altă ordine de idei, deficitul comercial dintre cele două state a influenţat în mod negativ relaţiile politice, preşedintele şi prim-ministrul Franţei refuzând categoric să efectueze vizite în România atâta timp cât rata de acoperire a schimburilor comerciale era extrem de defavorabilă pentru autorităţile franceze. Totodată, la Paris a fost observat faptul că firmele italiene au reuşit să-şi dezvolte afacerile în România, în locul celor franceze, iar la Bucureşti se cunoştea situaţia.2 De exemplu, în luna ianuarie 1987, „Industrialexportimport”, „Electroexportimport” şi „Uzinexportimport” din România colaborau cu firmele italiene „La Nationale”, „Eurocar”, „Balzer”, „CioDue” (specializată în fabricarea de dispozitive pentru prevenire şi stingere a incendiilor) şi „Cerpelli” (realizarea de pompe industriale).3

Concluzii

În cursul anilor ’80 a fost extrem de dificil pentru diplomaţii români să explice autorităţilor franceze şi conducerii grupului „PSA Peugeot Citroën” faptul că liderul suprem al regimului comunist de la Bucureşti nu concepea să fie închisă o uzină din România la fel ca într-un stat capitalist sau să fie redus în mod drastic personalul şi apoi să investească noi resurse materiale şi financiare pentru a se realiza un produs nou – în condiţiile în care Nicolae Ceauşescu stabilise deja obiectivul principal care trebuia atins de România: achitarea în cel mai scurt timp a datoriei externe (operaţiune care a avut loc în perioada 1986-1989).4
Fiind probabil conştient de gravitatea bolii sale şi de timpul limitat pe care îl avea la dispoziţie, liderul suprem al P.C.R. a insistat ca datoria respectivă să fie plătită înainte ca el să treacă la cele veşnice. După trei luni de la vizita oficială în Canada a lui Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa (14-18 aprilie 1985), o publicaţie din Toronto a semnalat pentru prima dată în Occident că preşedintele român era grav bolnav de cancer la prostată5, însă ipoteza noastră referitoare la motivul achitării în mod anticipat şi în întregime a datoriei externe a României este foarte greu de confirmat sau de infirmat deoarece Nicolae şi Elena Ceauşescu nu mai pot răspunde astăzi la întrebările fireşti ale istoricilor.
Deşi falimentul din anul 1976 al firmei „Citroën” a fost probabil considerat de Nicolae Ceauşescu şi cei care l-au consiliat o oportunitate pentru achiziţionarea la un preţ redus a licenţei de fabricaţie a unui autoturism mai modern decât „Renault 12”, ulterior au apărut numeroase probleme grave şi s-au adeverit, din păcate, temerile lui Gheorghe Gaston Marin de la începutul anilor ’60 privind puterea foarte redusă de cumpărare a automobilelor de către cetăţenii României şi concurenţa acerbă existentă în acel domeniu. Preşedintele României a văzut în vara anului 1980, chiar în Franţa, câteva instalaţii propuse de inginerii francezi pentru a fi cumpărate de autorităţile de la Bucureşti, în scopul echipării uzinei de la Craiova (25 iulie 1980). Nicolae Ceauşescu s-a opus însă achiziţionării unor echipamente industriale considerate prea scumpe de acesta – în condiţiile în care România se afla deja în pragul unei crize grave a datoriei externe. Întâlnirile liderului suprem al P.C.R. cu Jacques Lombard, preşedintele firmei „Citroën Automobile” (staţiunea Neptun, 27 iulie 1982)6, directorul general Raymond Ravenel şi directorul Pierre Doumont (Bucureşti, 24 decembrie 1982)7, precum şi vizita oficială în Franţa efectuată de prim viceprim-ministrul Gheorghe Oprea (Paris, 29 februarie 1984)8 au rezolvat doar parţial problemele de la Craiova.
Mai multe documente descoperite recent în arhivele româneşti relevă faptul că, în luna noiembrie 1981, preşedintele României a hotărât să fie importate utilaje industriale din Republica Federală Germania, Marea Britanie, Elveţia, Austria, Franţa, Danemarca, Suedia, Italia şi Statele Unite ale Americii, în valoare maximă de 8,5 milioane de dolari, în scopul creşterii rapide a capacităţilor de producţie de tehnică militară9 – în loc să se achiziţioneze echipamentele propuse de francezi pentru societatea mixtă OLTCIT. În prealabil, Nicolae Ceauşescu a aprobat încheierea în anii 1980 şi 1981 a unor contracte în valoare totală de peste un miliard de dolari, astfel încât uzinele speciale din România să exporte în perioada 1981-1985 cantităţi foarte mari de armament (aruncătoare de grenade antitanc AG-7 şi mitraliere antiaeriene MR-2, cal. 14,5 mm, cu două ţevi jumelate) şi muniţii de infanterie şi artilerie (cartuşe cal. 7,62 şi 14,5 mm; proiectile reactive nedirijate cal. 122 mm; lovituri de artilerie cal. 57, 100, 122, 130 şi 152 mm, echipate cu proiectile explozive şi perforante). În plus, unul dintre statele care a solicitat foarte multe produse militare româneşti (probabil Irak10) a achitat până la 29 septembrie 1981 un avans în valoare de 392,5 milioane de dolari pentru asigurarea comenzilor sale în conformitate cu prevederile menţionate în contractele încheiate.11
foto:internet
Prin vânzarea a doar 60184 de „Citroën Axel 11 R” pe pieţele externe, în perioada 1984-1988, obiectivul economic al proiectului OLTCIT nu s-a îndeplinit în totalitate şi nici una dintre părţile implicate în societatea respectivă nu a fost mulţumită de rezultatul final obţinut: s-au pierdut aproximativ şase miliarde FF (960 milioane dolari)12 din profitul scontat, din cauza fabricării unor autovehicule cu o fiabilitate şi un standard de siguranţă scăzute şi foarte dificil de comercializat mai ales pe piaţa occidentală.13 Vizitele efectuate în România de Raymond Ravenel, preşedintele Comitetului Franţa-România din cadrul Consiliului Naţional al Patronatului Francez şi director general al companiei „Citroën Automobile”14 – în cursul cărora a fost primit şi de către Nicolae Ceauşescu (Bucureşti, 2 iulie 1987 şi 13 octombrie 1988)15 – au avut ca scop găsirea unor soluţii de relansare a cooperării celor două părţi pe terţe pieţe. Planurile franceze s-au modificat după lovitura de stat care a avut loc în România la 22 decembrie 1989 şi conducerea grupului „PSA Peugeot Citroën” a vândut în cele din urmă statului român toate acţiunile pe care le deţinea la societatea OLTCIT (1991).



1 Valeriu Tudor, op. cit., p. 122.
2 Ibidem, p. 99-100.
3 Florian Banu, Din culisele operaţiunilor valutare ale Securităţii (II), în „Magazin istoric”, anul XLVII – serie nouă, nr. 8 (557), august 2013, p. 56; http://www.linkedin.com/company/ciodue-s.p.a.---sopran-group (07.08.2013).
4 Adriana Marinescu, Refacerea prestigiului internaţional al Băncii Naţionale a României, în „Magazin istoric”, anul XLIV – serie nouă, nr. 9 (522), septembrie 2010, p. 48.
5 AROUND THE WORLD Romanian President reported to have cancer, în „Globe & Mail”, Toronto, Canada (July 23, 1985), News: p. 11, Custom 150 Journals. Web. 22 Mar. 2012 (Gale Document Number: GALE|A165599573). În luna decembrie 1985, Paul Lewis – corespondentul de la Bucureşti al cotidianului „The New York Times” – a relatat faptul că diplomaţii occidentali din România au observat o deteriorare a stării fizice a lui Nicolae Ceauşescu (slăbit la faţă, iar aspectul său general părea mai fragil). Aceştia bănuiau că liderul român ar fi fost supus unei intervenţii chirurgicale în lunile iulie sau august 1985 din cauza cancerului descoperit la prostată. Diplomaţii occidentali au mai spus că doi doctori francezi, unul elveţian şi un medic român ar fi efectuat operaţia respectivă într-o sală special amenajată la rezidenţa lui Nicolae Ceauşescu, deşi rapoarte anterioare semnalau că preşedintele României fusese consultat în anul 1984 de doctori francezi şi avertizat că o intervenţie chirurgicală îi putea fi fatală. În consecinţă, liderul român ar fi acceptat să urmeze un tratament cu acupunctură în cursul vizitei oficiale efectuate în R.P. Chineză (7-12 octombrie 1985). Paul Lewis, Health of Ceausescu provokes speculation on possible succesor, în „Globe & Mail”, Toronto, Canada (December 18, 1985), News: p. A11 (ILLUS), Custom 150 Journals. Web. 22 Mar. 2012 (Gale Document Number: GALE|A165537595).
6 WWICS, Foreign Broadcast Information Service (FBIS) Daily Reports, Daily Report. EASTERN EUROPE, FBIS-EEU-82-145 on 1982-07-28. ROMANIA (CEAUSESCU MEETS WITH CITROEN COMPANY CHAIRMAN) [Page H2].
7 Idem, Daily Report. EASTERN EUROPE, FBIS-EEU-82-249 on 1982-12-28. ROMANIA (CEAUSESCU RECEIVES CITROEN COMPANY OFFICIALS) [Page H14].
8 Idem, Daily Report. EASTERN EUROPE, FBIS-EEU-84-042 on 1984-03-01. OPREA MEETS FRENCH PREMIER, INDUSTRY MINISTER, ROMANIA (Talks With Fabius) [Page H1].
9 A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. – Secţia Economică, dosar nr. 180/1981, f. 3; 9-25.
10 La 23 iulie 1980, Nicolae Ceauşescu a discutat cu şeful Marelui Stat Major al armatei irakiene, aflat într-o vizită la Bucureşti în scopul extinderii cooperării în domeniul militar dintre România şi Irak – cu doar două luni înainte de declanşarea războiului împotriva Iranului de către autorităţile de la Bagdad (22 septembrie 1980). Idem, fond C.C. al P.C.R. – Secţia Relaţii Externe, dosar nr. 174/1980, f. 1-12.
11 Idem, fond C.C. al P.C.R. – Secţia Economică, dosar nr. 180/1981, f. 27. Pentru detalii privind produsele speciale româneşti pregătite pentru a fi exportate la sfârşitul anului 1988, vezi Petre Opriş, Nicolae Ceauşescu şi datoria externă a României, în Arhivele Olteniei, serie nouă, nr. 25, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2011, p. 213-231.
12 Conversia respectivă este valabilă pentru data de 1 ianuarie 1989, când un dolar american era echivalent cu 6,25 de franci francezi. France / U.S. Foreign Exchange Rate, Federal Reserve Bank of St. Louis, USA, http://research.stlouisfed.org/fred2/data/EXFRUS.txt (26.06.2013).
13 WWICS, Foreign Broadcast Information Service (FBIS) Daily Reports, Daily Report. West Europe, FBIS-WEU-91-019 on 1991-01-29. FRANCE (Carmakers Cooperation With Romania Unproductive) [Page 19]; idem, Daily Report. Latin America, FBIS-LAT-91-020 on 1991-01-30. Brazil, SOUTH AMERICA (Weak European Investor Confidence Discussed) [Page 30]; Oltcit and Axel, http://www.citroenet.org.uk/foreign/romania/oltcit-1.html (10.06.2013).
14 WWICS, Foreign Broadcast Information Service (FBIS) Daily Reports, Daily Report. EASTERN EUROPE, FBIS-EEU-87-130 on 1987-07-08. ROMANIA (Meets Dinca, Ancuta) [Page R2]; idem, Daily Report. EASTERN EUROPE, FBIS-EEU-88-203 on 1988-10-20. Expanding Ties Discussed With French Businessmen, ROMANIA (Talks Held With Andrei, Petrescu) [Page 58].

15 Idem, Daily Report. EASTERN EUROPE, FBIS-EEU-87-130 on 1987-07-08. ROMANIA (CITROEN AUTOMOBILE DIRECTOR RECEIVED BY CEAUSESCU) [Page R2]; idem, Daily Report. EASTERN EUROPE, FBIS-EEU-88-203 on 1988-10-20. Expanding Ties Discussed With French Businessmen, ROMANIA (Received by Zhivkov) [Page 58].

Informaţia difuzată în SUA la 20 octombrie 1988 conţine o greşeală în titlu: în locul numelui liderului bulgar Todor Jivkov trebuia menţionat cel al preşedintelui României, Nicolae Ceauşescu.


*Lt-col Petre Opris*