1134.O arma,un eveniment,o premiera. Si o AVANPREMIERA! (Prima parte din serialul:"100 DE ANI DE AUTOMOBILISM MILITAR")

Afisul evenimentului

    Arma? Pai uita toti de ea: AUTO! Adica transporturile.

    Premiera? Pai "Ziua Portilor Deschise" la Baza de Suport Logistic "Muntenia"!

    Avanpremiera? La un eveniment deosebit al acestei arme:1 MARTIE 1917 – 1 MARTIE 2017:100 DE ANI DE AUTOMOBILISM MILITAR

    Pe data de  25 februarie baza mai sus numita si-a deschis portile pentru toti cei care au dorit sa cunoasca militarii care-si fac datoria in aceasta baza care asigura aprovizionarea si transportul pantru o buna parte din Armata Romana, prezentandu-si atat tehnica de care dispune, cat si personalul "din umbra" logisticii unei armate, cei care asigura necesarul de transport.

   S-au pregatit deosebit de frumos, nu doar cu ceai si cafea ci si cu rabdare, pentru a ne povesti din viata si activitatile lor pe care le sustin inclusiv in teatrele de operatii, sub foc!

   De remarcat faptul ca au si adus tehnica devenita istorica, recuperata de pe teritoriul tarii, pe care au "smotruit-o ca la carte, prezentand adevarate valori ale transporturilor militare, mai ales romanesti, dar si un ARO 241 cu afet de AG9 si chiar cu arma montata, o raritate...poate de colectie!

   Pe langa frumoasa reprezentatie a corului militar care ne-a incantat cu piese muzicale superbe-la care copii din public au ajuns sa faca o surprinzatoare hora, s-au putut vizita si Sala de Traditii a unitatii, dar si trei realizari inedite: brutaria de campanie, dusurile si toaletele de campanie, construite in aceasta unitate prin autodotare, mobile! Am sa scriu mai tarziu despre ele si despre adevaratii meseriasi care le-au conceput si realizat.

"Martisorul"

   Ne-au asteptat cu cadouri incredibile!

   Calendar cu fotografii ale tehnicii de transport si servicii din dotarea Armatei Romane inca de la inceputuri, semn de carte si ...ORAR! Toate foarte frumos realizate, adevarate piese de colectie.

   SI CU....cate un martisor insemn de arma auto !!!

   Fenomenala ideea, devenind astfel cel mai original martisor pe care l-am vazut vreodata!
.

   O organizare remarcabila, o caldura deosebita pe care o simteai inca de la intrare, chiar daca a plouat tot timpul si s-a sfarsit cu lapovita!

   Multumim din suflet dragii nostri "soferi" si "mecanici" !

   Desigur am solicitat pentru colectia redactiei noastre afisul evenimentului care ne-a fost inmanat cu deosebita amabilitate si cu semnatura reprezentantului Bazei, comandantul acesteia!

   Ei bine, colegul nostru Tzestosul, in ideea onorarii zilei ce vine, in care se celebreaza 100 de ani de la infiintarea acestei arme, a pregatit un material amplu despre istoria ei in Romania.
 .

   Azi va oferim si noi o avanpremiera din seria lui de articole.
 .

   Dati pagina!

Hora copiilor

Corul Bazei

1 MARTIE 1917 – 1 MARTIE 2017

100 DE ANI DE AUTOMOBILISM MILITAR

Prin Înaltul Decret nr. 245 din 22 martie 1917 al regelui Ferdinand I, era înființat, începând de la 1 martie, Regimentul de Tracțiune Automobilă din Armata Română!

 

.

          Astfel apare, în Armata Română, ARMA AUTO!

Anii 1916 - 1917 sunt ani dramatici pentru poporul românesc … În august 1916, România, neutră până la acea dată, primește un ultimatum să decidă dacă dorește să se alăture Antantei „acum ori niciodată”. Sub presiunea cererii ultimative, guvernul român acceptă să intre în război de partea Antantei, deși situația de pe fronturile de luptă nu era una favorabilă.

Retragerea refugiaţilor şi oficialităţilor spre Iaşi este marcată de catastrofa feroviară de la Ciurea, în care îşi pierd viaţa peste 1000 de personae, printre care şi capitanul-comandor Alexandru Cătuneanu , cel care a întocmit renumita “Costa României”, harta litoralului românesc, medaliată cu aur la Expoziția Internațională de la Paris din anul 1900. În aceste condiţii, armata română începe o reorganizare profundă.

Iată ce spune Lucian Drăghici, de la Serviciul Istoric al Armatei, în Revista Document nr. 2 din 2008: ,,În iarna lui 1916 și primăvara anului 1917, sub conducerea unui nou „leadership” militar (generalii Prezan, Christescu, Grigorescu, Averescu, Văitoianu etc.) și cu sprijinul substanțial al Misiunii Militare Franceze conduse de generalul Henri Berthelot, Armata României a fost reorganizată și instruită pe baze moderne adaptate cerințelor războiului.

.

În primăvara anului 1917, în cadrul procesului de reorganizare a armatei române – refugiate, împreună cu autorităţile statului, în Moldova – era înfiinţat, cu începere de la 1 martie 1917, prin Înaltul Decret nr. 245 din 22 martie 1917, Regimentul de Tracţiune Automobilă. Acest moment semnifică apariţia Armei Auto în cadrul organismului militar românesc. Regimentul nou-înfiinţat înlocuia Compania de Automobile a Armatei creată prin Decizia Ministerială nr. 304 din 11 august 1915.

Prin Decizia Ministerială din nr. 520, din 27 martie 1917, se prevedea ca Regimentul de Tracţiune Automobilă să fie structurat, pentru partea activă, pe 3 batalioane „de automobile, autocamioane, autocamionete şi alte asemenea”, precum şi companii de motomitraliere, grupuri de autotunuri şi automitraliere. Pentru partea sedentară se stipula înfiinţarea unui batalion de depozit şi a unei şcoli de şoferi.

sublocotenent, păstrându-şi acestă asimilare pe timpul campaniei, ei putând fi înaintaţi la gradele asimilate imediat următoare.

Prin asimilare, se preciza în decizia ministerială mai sus-citată, se înţelegea „echivalenţa cu gradele ierarhiei militare respective numai din punct de vedere al soldei şi indemnizaţiilor şi din acela al îndeplinirii serviciului special de automobilişti”.
Primul comandant al regimentului a fost colonelul Alexandru Polyzu, instalat în funcţie la 29 aprilie 1917.

.

La început, automobilul era utilizat pentru transportul muniţiilor, materialelor şi a trupelor, dar şi pentru tractarea pieselor de artilerie. Spre sfârşitul primului război mondial, prin blindarea şi dotarea cu mitraliere şi tunuri, automobilul a devenit mijloc de luptă.

În perioada interbelică, gradul de motorizare şi mecanizare a armatei a cunoscut o evoluţie ascendentă, prin înfiinţarea succesivă a unor subunităţi de transport, precum crearea, în anul 1938, a primelor unităţi motorizate (Brigăzile 1 şi 2 moto), în paralel extinzându-se utilizarea automobilelor la toate armele.

Automobiliştii militari s-au afirmat în timpul celui de-al doilea război mondial prin aportul deosebit la desfăşurarea operaţiilor de luptă pe ambele fronturi.

După al doilea război mondial, într-o perioadă relative scurtă, autovehiculele de luptă şi transport au determinat schimbări importante în structura unităţilor de toate armele, sporind considerabil posibilităţile de manevră, puterea de foc, precum şi gradul de protecţie.

.

În prezent, arma AUTO, prin diversitatea tipurilor şi misiunilor tehncii din înzestrare (de la transportul personalului, materialelor şi muniţiilor, la folosirea acesteia ca platforme pentru puncte de comandă, centre de calcul, de transmisiuni, sisteme de cercetare şi lovire) asigură îndeplinirea misiunilor de către toate structurile militare, intervenţia militară în situaţii de urgenţă civilă şi de sprijin al autorităţilor publice.

Istoria autocamionului militar este strâns legată de producţia autocamioanelor în România.

Dacă până la începerea producţiei unor astfel de autovehicule în Romania armata română era dotată cu diferite modele de import, odată cu intrarea în producţie a modelelor româneşti, ponderea acestora în armată a fost din ce în ce mai mare.

În anul 1954 intră în fabricaţie modelul SR 101, inspirat după modelul sovietic ZIS 150, la randul lui o copie a modelului american Internaţional KR-11. Camionul avea o sarcină utilă de 4 tone, un motor cu 6 cilindri în linie, 5560 cmc, alimentat cu benzină, o putere de 95 CP.

În anul 1962, armata avea circa 2634 autocamioane de tipul ZIS-150, GAZ-51 şi SR 101. 

VA URMA,

Foto si scriere:"Tzestosul"

.

.

.

.