11 iulie 2017

1205.Prima bancă comercială înființată la Hârlău.

banca Moldovei
.

Anii de după primul război mondial, România Întregită cunoaște o dezvoltare puternică. Afluxul de capital intern și extern mai ales american, englezesc, francez, olandez în special în industra petrolieră, fac din România o țară cu un ritm de dezvoltare superior altor state din estul Europei. Este drept că anii 1929, aduc prima criză mondială din care România va ieși abia după 4 ani.
Hârlăul, deja înscris în procesul de industrializare cu fabricile de sticlă, încălțăminte, prelucrare a lemnului, comerț, intră și pe piața financiară națională prin constituirea unei bănci, puternic capitalizată.
In Monitorul Oficial al României nr. 174 din 11 august 1925, este publicat statutul, capitalul, acționarii și consiliul de conducere a Băncii „Moldova de Sus” cu sediul social în Hârlău.
Capitalul social înscris era de 3 milioane de lei, respectiv 12 mii de acțiuni, capital ce poate fi mărit la 10 milioane lei. Un capital foarte mare pentru acea vreme. Printre principalii acționari, persoane cunoscute și menționate în multe lucrări și monografii despre Hârlău. Astfel, avocatul Nicolai Polizu – Micșunești, stăpânul moșiei Maxut, subscrie 200 mii lei, doctorul Ion Agapi, primar al Hârlăului, fost director al spitalului Pulcheria Ghica cu 661.500 lei, Alexandru Ghyka – Deleni, stăpânul moșiei și conacului Deleni cu 150 mii lei, soția acestuia Matilda Alexandru Ghyka Deleni, cu 50.000 lei, Iosif Lizorovici ce reprezenta firma Lizorovici & Stern și Fabrica de Sticlă Maxut cu 100 mii lei, Bancă Iașilor – 200  mii lei. Au mai subscris cu sume mai modeste între 15 mii și 6 mii de lei, persoane fizice din Hârlău, majoritatea (după nume) evrei.
DA PAGINA!

Președinele Băncii „Modova de Sus” la înființare era doctorul Ioan Agapi, vicepreședinți Alexandru Ghyca Deleni, Iosif Lizorovici.
Nu am găsit în lista publicată de domnul profesor doctor Carol Iancu p.101 din lucrarea „Evreii din Hârlău – Istoria unei comunități”, Ed.Universității A.I.Cuza Iași, 2013 numele acestei persoane. Apare familia Lazarovici (Lazarovici Beriș – proprietar – om avut). probabil Iosef Lizorovici, este o altă persoană, din afara Hârlăului.
Banca prin statut, era împuternicită să înființeze agenții și sucursale în țară și străinătate.
Nu am găsit în lucrările consultate, unde a fost sediul băncii. Posibil în clădirea unde acum sunt locuințe, aflată în  spatele Clubului copiilor, sau banca ce a existat unde acum se află blocul B4 (cel de la intersecția străzii Bogdan Vodă cu strada Mihai Eminescu, demolată în anii ’60)? Banca dărămată, din spusele unor localnici mai în vârstă, ar fi fost asemănătoare cu casa Ioan Agapi  (cea care a adăpostit casa de cultură).
*col(r) Miron Dumitru*