1318.O lecție de orientare topografică si putina istorie nestiuta

Biserica Mănăstirii Sângeap – Basaraba cu hramul Izvorul
Tămăduirii și Schimbarea la Față

Astăzi am avut deosebita onoare să însoțesc pe domnul profesor Gheorghe Burican într-o expediție geografică pe dealul Sângeap – Basaraba și platoul Sticlăria.
Mai întâi am urcat dealul la mănăstirea Sângeap – Basaraba. Spre surprinderea mea, după trecerea de poarta monumentală de la intrarea pe proprietatea mănăstirii, șoseaua este asfaltată, iar echipe de muncitori lucrau cu utilaje la șanțurile șoselei. Ajunși pe platoul mănăstirii, primul lucru pe care-l vezi și te uimește este biserica mănăstirii. Se pare că exteriorul este finalizat, se lucrează în interiorul bisericii.

Biserica Mănăstirii Sângeap – Basaraba cu hramul Izvorul
Tămăduirii și Schimbarea la Față.

Am urcat treptele la paraclisul mănăstirii, am mers spre sud, pe coama dealului și am ajuns într-o poiană unde este un praznicar de vară. De aici se poate vedea spre est pădurea de un verde intens în bătaia soarelui. Bate un vânticel cam rece, fac câteva fotografii și mergem în parcare să luăm mașina.

.

Iesim la șoseaua județeană și facem la stânga  spre nord pe un drum cu criblură,  ajungem pe platoul Sticlăria. Aici ai o surpriză de proporții. Spre est se dezvăluie privirii mirate și extaziate un peisaj de munte pe care nu ai fi crezut că ar exista în apropierea Hârlăului! Un imens amfiteatru a căror brațe sunt orientate spre est, spre satul Pârcovaci. Centrul este ocupat de un teren în pantă dulce, vălurit de la vest spre est, pe o distanță de 1900 m lungime, ce ajunge în Pârcovaci. Domnul profesor îmi dă explicații ca un expert ce a studiat această imensă alunecare de teren din  decembrie 1996, ce a ridicat albia Bahluiului și o parte din sat cu peste 1 metru și a provocat multe daune.

In zare spre nord est se văd mănăstirile Lacuri și Balș, spre est îngrămădit între Dealul Sângeap – Sticlăria și Dealul Pietrăriei este satul  Pârcovaci, greu încercat de ultima mare alunecare de teren.
Datorită structurii geologice a Dealului Sângeap Sticlăria aflat la cota 408 m. față de Pârcovaci care este la cota 150-160 m, a apei freatice și apelor de suprafață, dar și unghiului de pantă foarte mare a dealului, acesta de sute de mii de ani a alunecat spre albia Bahluiului și va aluneca în continuare, lucru fiind sigur, însă nimeni nu poate ști când.

DA PAGINA!

1254.Din arhive:" Monitorul Oficial" de acum 100 de ani. Conferirea ordinului „Regina -Maria” unor infirmiere de la spitalul Hârlău.

.

Aflăm din Monitorul Oficial Nr.240 din data de miercuri 10 ianuarie 1918, ce a apărut la Iași, în capitolul Ministrul de Război:

Se publică decretul nr. 10033 din 28 decembrie 1917 de conferire a ordinului Crucea Regina-Maria pentru persoane civile care au contribuit pe timpul războiului la activitățile Crucii Roșii Române și în activitatea de salvare a militarilor și civililor în spitale. Medalia era în 2 clase.

Ordinul Crucea Regina – Maria clasa a II-a a fost atribuit și la 9 persoane din Hârlău:

Doamna Agapie Coralia, asistent de pansamente, remarcabil cum și-a îndeplinit serviciul în 1917, contribuind de aproape la alinarea suferințelor și bolnavilor din spitalul Crucii Roșii filiala Hârlău. (Spitalul 144 Pulcheria Ghica n.n.)

DA PAGINA!

1205.Prima bancă comercială înființată la Hârlău.

.

Anii de după primul război mondial, România Întregită cunoaște o dezvoltare puternică. Afluxul de capital intern și extern mai ales american, englezesc, francez, olandez în special în industra petrolieră, fac din România o țară cu un ritm de dezvoltare superior altor state din estul Europei. Este drept că anii 1929, aduc prima criză mondială din care România va ieși abia după 4 ani.

Hârlăul, deja înscris în procesul de industrializare cu fabricile de sticlă, încălțăminte, prelucrare a lemnului, comerț, intră și pe piața financiară națională prin constituirea unei bănci, puternic capitalizată.

In Monitorul Oficial al României nr. 174 din 11 august 1925, este publicat statutul, capitalul, acționarii și consiliul de conducere a Băncii „Moldova de Sus” cu sediul social în Hârlău.

Capitalul social înscris era de 3 milioane de lei, respectiv 12 mii de acțiuni, capital ce poate fi mărit la 10 milioane lei. Un capital foarte mare pentru acea vreme. Printre principalii acționari, persoane cunoscute și menționate în multe lucrări și monografii despre Hârlău. Astfel, avocatul Nicolai Polizu – Micșunești, stăpânul moșiei Maxut, subscrie 200 mii lei, doctorul Ion Agapi, primar al Hârlăului, fost director al spitalului Pulcheria Ghica cu 661.500 lei, Alexandru Ghyka – Deleni, stăpânul moșiei și conacului Deleni cu 150 mii lei, soția acestuia Matilda Alexandru Ghyka Deleni, cu 50.000 lei, Iosif Lizorovici ce reprezenta firma Lizorovici & Stern și Fabrica de Sticlă Maxut cu 100 mii lei, Bancă Iașilor – 200  mii lei. Au mai subscris cu sume mai modeste între 15 mii și 6 mii de lei, persoane fizice din Hârlău, majoritatea (după nume) evrei.

DA PAGINA!

1178. 140 de ani de la Războiul pentru Independență (1877-1878)

Eșalon militar la îmbarcare în gara Iași pentru a pleca pe front.

  9 Mai 2017.

  Despre Războiul de Independență a României se vorbește prea puțin, cu toate că după sute de ani de opresiune otomană, România își obținea independența de stat cu mari sacrificii, pe câmpurile de luptă din Bulgaria.

  Si mai puțin se cunoaște despre contribuția orașului Hârlău, a locuitorilor acestora la efortul de război a țării. In afara de rezerviștii care au fost mobilizați și au participat efectiv la lupte în cadrul regimentelor din Botoșani, orașul Hârlău a contribuit cu bani, furaje, cereale, căruțe cu cai, cai de tracțiune pentru trenurile regimentare și de călărie pentru unitățile de cavalerie. Pe timpul războiului spitalului Pulcheria Ghica din cadrul Epitropiei Spitalelor Sf.Spiridon a trata răniți și bolnavi evacuați de pe câmpul de luptă.

 DA PAGINA!

1114.Cărţi româneşti de învăţătură (Iaşi – 1643, 1646), la împlinirea a 370 de ani de la oficializarea limbii române în Țara Moldovei.

.

     Anul 2016 este, declarat de către Patriarhia Română “An comemorativ al Sfântului Ierarh Antim Ivireanul și al tipografilor bisericești”

     Aniversarea  a 370 de ani de la oficializarea limbii romȃne ȋn Moldova şi a două acte singulare de cultură majoră ale ilustrei domnii a lui Ioan Vasile Lupu (1636-1653): publicarea la Iași a „Cărții românești de învățătură în 1643” (cunoscută mai ales sub numele de „Cazania lui Varlaam” – prima carte tipărită în Moldova) și promulgarea, tot la Iași, în 1646 a unei alte „Cărți românești de învățătură (Pravila)”, ambele „cu dzisa și cu toată cheltuiala lui Vasile, Voievodul și Domnul Țărâi Moldovei”.

     Prin această aniversare se readuce în atenția publicului larg faptul că oficializarea limbii române în Moldova s-a petrecut la Iași, acum 370 de ani.

     Bibliotecile mitropolitane sau universitare la aniversări și praznice ale limbii române  mai prezintă în expoziții aceste cărți rare ce au căutare în lumea colecționarilor de carte veche.

     Voi cita un fragment din lucrarea lui Florea Mureșanu, “Cazania lui Varlaam (1643-1943), prezentare în imagini”  apărută la editura ERAM 1944, Cluj, și anume Prodoslovenia Prea Sfinții Sale Episcopul Nicolae Colan  membru al Academiei Române:

DA PAGINA!

1089.Iugani, un sat din vecinătatea Hârlăului dispărut în secolul al XVII-lea. .(Istoria mai putin stiuta)

     Iugani și Tulburea, erau două cuturi ce se aflau în hotarul târgului Hârlău, pe moșia boierilor din Deleni. Aceste cuturi (cătune) se găseau la poalele pădurii seculare din dealul Pietrăria, pe cursul inferior  a două pârâuri ce vin din dealul Delenilor și anume Iugani și Tulburea, la vărsarea în iazul Gurguiata (Gurgueta).  In vechime, șleahul domnesc de la Tg.Frumos, Hârlău, prin Deleni, către Botoșani trecea pe sub deal, iar din Deleni, prin pădure se ajungea la Gurguiata, care era heleșteu al boierului din dealul Delenilor.

.

;

   Datarea satului Iugani. Cele dintâi date despre cătunul Iugani,  sunt din vremea domniei lui Ștefan cel Mare. Posibil ca satul sau cătunul să fi fost pe moșia vistiernicului lui Ștefan cel Mare, pan Ignatie, care în hisoavele domnești apare sub numele de Iuga vistier.

     La 1 iunie 1476 (6984), la Putna, pan Ignatie zis Iuga, mare vistiernic a lui Ștefan cel Mare, face o danie mănăstirii Putna, mai multe obiecte mănăstirești precum și o vie în Hârlău, care este în vecinătatea viei mănăstirii. Precum și un câmp din vecinătate. (Documenta Romaniae Historica A.Moldova, vol.II, Ed. Academiei Române, 1976 București, doc.207, p.314-315).

     Cum obiceiul în acele vremuri numele la sate, cuturi, să se dea numele stăpânilor, este posibil ca Iuganii să fi fost pe moșia lui Iuga mare vistiernic.

     DA PAGINA!

1083.Cum au fost sparte marile moșii din zona Hârlăului în 1919- expropieri si impropietariri.

   Regele Ferdinand I Întregitorul de țară și guvernul liberal condus de Ion I.C. Brătianu, încă din 1919, în condițiile în care România se afla încă în război în est cu bolșevicii ruși și ucraineni, iar în vest cu bolșevicii unguri, au pus în aplicare promisiunea făcută țăranilor ostași în ianuarie 1917 din tranșeele Mărășeștilor, că vor primi pământ.

.

   Și au primit pământ în condițiile stabilite la acea vreme, prin răscumpărare și despăgubirea stăpânilor de moșii expropiați.

   Pentru prima data voi publica documentele comisiei a-IV județeană de expropiere  Hârlău,  județul Botoșani așa cum au fost publicate în Monitorul Oficial Nr.80, apărut sâmbătă 26 iunie 1919. Și anume moșia Deleni, moșia Maxut, moșia Hârlău, moșia Sângeap – Deleni.

DA PAGINA!

1074.Acum 94 de ani, filologii ieșeni despre numele târgului Hârlău. (Istoria MAI PUTIN STIUTA)

    In publicația ARHIVA, organul societății istorico-filologice din Iași, în numărul 4, anul 29 din octombrie 1922, în articololul semnat de Margareta Ștefănescu: toponime românești, p.503, susține că numele târgului medieval Hârlău, atestat documentar din 1384 ar fi din…bulgară. Nu comentez argumentele autoarei articolului, doar remarc diversitatea opiniilor privind originea numelui Hârlău.

.

   Un rezumat al ipotezelor: origine pecenegă, maghiară, cumană, românească.

   Personal susțin ipoteza originii maghiare. Am mai scris despre această ipoteză, pe acest blog:

https://harlau625.wordpress.com/2012/03/26/inaintea-venirii-domniilor-musatine-harlaul-era-un-oras-unguresc/

*col.(r) Miron Dumitru*

reeditare:nemotoujours

1053.Hrisovul lui Scarlat Vodă Callimachi, pentru înstituirea unei Case a doftorilor în Moldova. (istoria mai putin stiuta).

   Hrisovul întărește niște reglementări mai vechi date de Ioan Vodă Mavrocordat, privind cuantumul lefilor doctorilor. Acesta fiind prima încercare de reglementare a serviciului medical în Moldova.

.

   La 1813 Scarlat Vodă Callimachi, dă un hrisov domnesc prin care se dorește o reglementare a serviciului medical în Moldova.Se preconiza înființarea unei Case a doctorilor, condusă de o epitropie, cu un regulament, care să prevadă drepturile și atribuțiile doctorilor. Doctorii primeau salarii și un număr de scutelnici (persoane aflate în slujba doctorilor și care erau scutite de bir către domnie prin hrisov domnesc). In hrisov pe lângă doctori erau prevăzute și moașele.

Da pagina

.

1020.Atestarea documentară a orașului Podu Iloaiei

.

   Citesc pe un blog al primăriei din Podul Iloaie,  care probabil este o pagină oficială a primăriei:  http://primariapoduiloaiei.blogspot.ro/ despre istoricul acestei localități și nu este pentru prima dată când constat că  unele date istorice sunt eronate.

   De exemplu se scrie despre atestarea documentară a localității, citez: “Localitatea Podu Iloaiei este mentionata în documente înca din secolul XVII (prima oara se pare ca în 1646)”.

   Dețin în biblioteca personală o lucrare:" Documente privind Istoria României, veacul XVII A. Moldova, volumul V (1621-1625)". La paginile 344-345, este publicat documentul nr. 454. Este un

Radu Vodă Mihnea

ispisoc de întărire dat la Hârlău la 1625 (7123) 14 mai, de Radu Vodă Mihnea, la curtea domnească, mutată de domn în târg, la curtea zidită de Ștefan cel Mare (1486), ca urmare a arderii curții domnești de la Iași.
 DA PAGINA!

912.O nuntă boierească de acum 135 de ani la Bădeni.

.

      In cartea domnului Ion Muscalu “Scobinți – monografie”, apărută la Editura Danaster, 2011 Iași, p.64-66, este evocat un eveniment monden de acum 135 de ani ce s-a petrecut la Bădeni. La acea vreme satul Bădeni era reședință de comună rurală, aici era primăria.

     Mi-a plăcut să citesc această carte și revin cu plăcere la unele capitole. Este scrisă într-un stil narativ, vioi, accesibil, fără să obosească cititorul cu citate sau termeni savanți sau inaccesibili.
    Cartea are din păcate și unele inexactități, cum ar fi data de atestare documentară a satului Bădeni la 1436 (documentul la care face trimitere, se referă de fapt la un sat Bădeni sau Bădeuți alt nume Bădești pe Tazlău, din ținutul Suceava). A se vedea Mihai Costachescu, “Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare”, vol.I, Editura Viața Românescă, 1931 Iași, doc.154, p.487-490, și Alexandru I.Gonța, “Documente privind istorie României A.Moldova, veacurile XIV-XVII, Indecele numelor de locuri”, Editura Academiei Române, București 1990, p.19.

DA PAGINA!

857.O istorie de demult, schitul de la Unsa, ctitorie a lui vodă Lăpușneanu?

.

     Pe coasta răsăriteană a masivului Dealul Mare, între actualele sate Boscoteni şi Rădeni din comuna Frumuşica, judeţul Botoşani, a existat câteva sute de ani o modestă așezare care purta numele de schitul Unsa.
Desfiinţată după 1864, în urma reformelor structurale efectuate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a fost cu totul uitată. Actele sale răspândite prin depozitele Bibliotecii Academiei Române, a Arhivelor Statului din București și Iași, n-au fost cercetate de nimeni până acum, așa că în literatura de specialitate nu se găsește nimic  real despre acest schit.

DA PAGINA!

845.Târgurile Hârlău și Târgul Frumos la 1845.(Istoria mai putin stiuta)

   Catagrafiile Moldovei din 1845 prezintă o situație cu birnicii adăugați în evidența Visteriei Moldovei. Din situație se vede aportul adus de noii contribuabili.
Interesant că peste 50 la sută din cei luați în evidență provin din alte localități.

.

   Astfel în târgul Hârlău, trecut la ținutul Botoșani ca urmare a desființării ținutului Hârlăului, erau în evidență 149 de birnici. La aceștia se adaugă 26 de persoane.
   Din cifrele de mai sus, vedem la Hârlău o creștere a numărului birnicilor. In catagrafiile visteriei Moldovei din 1820, erau în evidență 83 de birnici, 122 de oameni fără bir (slugile unor boieri), precum și personalul protopopiatului și slujitorii bisericilor din târg, total 205 persoane.
In Târgul Frumos, fostă reședință a ispravnicului de Cârligătura și capitală de ținut, trecut la Iași după desființarea din 1834 a ținutului, avea în evidența Catagrafiilor visteriei Moldovei 397 de birnici, iar luați în evidență, au fost 222 de persoane. Un aflux deosebit de persoane. Majoritatea fiind evreii care au căpătat hrisov de așezare în localitățile Moldovei.

*col.(r) Miron Dumitru*

427.Istoria nestiuta : Cine a fost Stefan Vodă cel Bătrân asasinat la Hârlău în 1390?

biserica Sf.Gheorghe din Hârlău (Iasi.info)

Col(r) Miron Dumitru:

   De ceva timp încerc să deslușesc căutând prin arhive, o enigmă din zorii voivodatului Moldova, ( în acest an se împlinesc 655 de ani – 1359, de la întemeiere).

    În Revista pentru istorie, archeologie şi filologie  – Sub  direcţiunea lui Grigoriu G. Tocilescu. – Bucureşti Tipografia Academiei Române. – 1882-1922, Theodor Burada, într-un articol despre biserica Sf.Gheorghe din Hârlău, ctitorie a domnului Stefan cel Mare (1492), spune :

DA PAGINA !

386.Pagini de istorie: Vânzarea bunurilor imobiliare ale mânăstirii Zagavia.

Biserica Zagavia (foto Miron Dumitru)

  O istorie mai putin stiuta este si cea a felului in care functiona economia tarilor romanesti in vechime si mai ales economia bisericii ortodoxe.
Dl.col.Miron Dumitru ne aduce o pagina interesanta cu privire la aceasta problema.

  "Călugărul Zagavei, întemeiază într-o poiană din codrii de peste râul Bahlui, pe deal, în dreptul curții domnești de la Hârlău, la marginea târgului (târgul se întindea peste Bahlui pe dealul de sud de curtea domnească cam  1000 de metrii), un schit.
Mânăstirea este construită la 1624, și refăcută la 1830. Biserica mânăstirii (care mai există și acum) are hramul Nașterea Maicii Domnului. Cu timpul, mînăstirea a primit multe danii de la domni din pământurile Curții Domnești de la Hârlău, dar și de la credincioși, cum este dania din martie 1624 a lui Gavril Budu din Hârlău, care donează o poiană din Pârcovaci (document ce reprezintă prima atestare documentară a satului Pârcovaci)."
DATI PAGINA :