2407. A murit inca o fabrica istorica a Ploiestiului - inca o nostalgie blegoasa dupa bani pierduti pentru oras si tara.

.Deja rase cladirile de birouri.
Or fi fost de Patrimoniu?Nu mai conteaza.

.Hala centrala "Cablul Romanesc" 
Este de epoca postbelica.

  Disperarea necesitatii fals create de magazine, vile si blocuri provoaca distrugeri in toata tara. Desi suntem din ce in ce mai putini pe zi ce trece!!! Bine, sa fim cinstiti: unde ceva este falimentat de indiferenta conducerilor si lacomia acestora dupa spagi si venituri obtinute prin masinatiuni diverse de cupoane, actiuni si inginerii girate de legile cu dedicatie, nici nu mai ai cum sa tii monstrii papatori de bani publici care altfel, cu un minim de decenta manageriala ar fi putut redeveni mine de aur pentru comunitate si nu doar pentru interese partinice, de gaska sau personale.

Poarta. Mii de muncitori o traversau zilnic.
Multi cu coniac "Bastion" amestecat in sticlele de
 lapte date gratis la chiosc, antitoxic. Laptele.
Jumatate varsat sa faca loc alcoolului.

"Chioscul" fabricii. Cu mai nimic la sfarsitul anilor 80.
Se dadea insa paine pe cartela, doar pentru angajati si
biscuiti ieftini, tari piatra. Uneori erau si cornuri cu gem 
la 1,25 lei bucata. Sau 2, 75. Nu mai stiu.

  "Lumea are nevoie de magazine si de case" este sloganul care muta artificial de la tara la oras, incarcand infrastructuri greu incercate, pacalind banci "inocente", poluand si aglomerand orase si asa date complet peste cap.

Speram ca draga noastra Directie Judeteana de Cultura
 sa nu accepte ca SI aceasta cladire reprezentativa pentru
arhitectonica industriala interbelica sa fie distrusa ori
"renovata". Macar pana se dovedeste ca e sau nu e ceea ce
pare a fi.

    "Cablul Romanesc" din Ploiesti are radacinile in 1925, devenind foarte rapid furnizor NATIONAL de produse specifice, ramas astfel pana la desfiintare. Ciudat, nu? Sa moara un producator cu o piata aproape asigurata...
     Ce ma doare mai mult: faptul ca era aproape nepoluanta, nefiind turnatorie, ori altfel de prelucratoare. Si nici zgomotoasa. Si nici energofaga, deci nu deranja ca fabrica intre granitele orasului. Doar aducea locuri de munca si bani orasului si statului. Dar tunul aduce mai putin, insa odata si gras, nu? Actual, terenul fostei fabrici este AUR pentru speculantii rechini. Nu avea cum sa scape.
  Lacrimile sunt tardive. Sau ipocrite. Macar sa avem grija sa nu fim presati de prostii construite inghesuit si din materiale de proasta calitate ori cu mult peste nivelul maxim de inaltime al zonei, cum sta in obiceiul "investitorilor" halitori de teren, verdeata, aer liber.

     Povestea acestei alte falimentari de succes este vizionar prevazuta AICI  si pe scurt descrisa mai jos, copiata partial din "Gazarul de Prahova":

Fabrica a fost fondată la data de 25 noiembrie 1925, de către Percy R. Clark, sub numele de Societatea Anonimă Română „Anglia” cu capital integral englez. Utilajele au fost aduse din Anglia și o parte din ele chiar din Rusia.

Producția a atins o cotă maximă în anul 1938, capacitatea ajungând la peste 1.000 de tone. Societatea producea, în anul următor, pe lângă cabluri din oțel, perii de sârmă, funii vegetale, curele late, piese din bronz turnat, sârmă ghimpată, iar în atelierul propriu se fabricau utilaje pentru dotările interne.

În 1940, a fost eliminat capitalul străin din cauza frământărilor sociale, iar societatea devenea „Cablul Românesc”.  După război, în 1947, producția de cabluri a început să crească datorită necesității economiei care se refăcea.

În urma dotării cu utilaje cumpărate din fosta Republica Democrată Germană, în anul 1975, s-au introdus în fabricație cablurile cu ocheți (cabluri de legătură), capacitatea uzinei ajungând la 31.000 de tone.

În anul 1990, s-au eliberat documentele necesare pentru trecerea acțiunilor pe o societate cu acțiuni și, astfel, a devenit S.C. Cablul Românesc S.A. Ploiești. În 1999, societatea a fost privatizată de statul român și acționar majoritar a fost societatea cu capital privat Metalicplas Dej. În anul 2001 acționar majoritar a devenit Grupul Katradis (80%). În același an, în decembrie, societatea avea următorii acționari:

CONTINUARE