| . |
Putini stiu ca marinarii sunt pontosi...Nu, "pontosi" nu vine de la Pontul Euxin ci de la poantele pe care le fac acestia: multe si pline de miez...
Doar ca, de nu-i cunosti, nu prea ai cum sa te delectezi cu glumele lor.
Si mai ales ale celor din Marina Militara, care pe langa faptul ca sunt mult mai putini, sunt si mai greu de intalnit.
Dar uite ca bafta ne urmareste si un vajnic supus al lui Neptun, sau Poseidon-cum doriti- a "riscat" a aduce la cunostinta noastra, a umililor pamanteni, din savoarea si intelepciunea poantelor "modelate" si pe teme specifice, dar si generaliste.
Frumos scrise, savuroase, unele "prinse" din folclorul urban autohton si adaptate, imbogatite superb, altele native, locale sau "de punte", devin o critica sprintara a actualului, a zilei de azi, fara a uita ziua de ieri-cu invataminte adica.
Dumitru Mihailescu este un maistru militar principal de marina retras, presedinte de onoare al Ligii Maistrilor Militari de Marina, un "causeur" perfect, un vrajitor al cuvantului ca multi dintre camarazii sai (altfel "povestile marinaresti" cum ar fi devenit atat de celebre?). Este o mare placere sa stai de vorba cu dansul si nici nu realizezi cand de la motoare navale ajungi la politica sau istorie...
Am avut onoarea de a-l cunoaste in contextul Ligii si, desigur, m-am ales si cu trei carti scrise de catre dansul, cu totul deosebite, cea din care va citez azi o "poveste de-a lui Mos Teaca" asa cum le spunem noi, fiind o adevarata colectie de satira si umor de foarte buna calitate si bun-simt, ceva rar in literatura romana de azi.
Pai, sa incepem:
Fie pâinea bună, rea , tot ți-o fură cineva!
Cetățeanul
român cu drept de vot Miliță Calapodescu, deținea prin moștenire
de la bunică-său un atelier de cizmărie acesta fiind situat in
cartierul ce marca intrarea in orașul Clăeni . Aici , în acest
atelier, nea Miliță – așa cum îl apelau mai toți clienții ,
era și calfă și meșter .Treaba mergea destul de bine, chiar dacă
de ceva vreme se instalase o nedorită pauză de producție ,
solicitanții de servicii , spre surprinderea meșterului Calapodescu
, aflându-se și dumnealor în pauză de interese in privința
reparării ciubotelor . Rareori se întâmplă așa ceva și asta
pentru că nea Miliță era un cizmar bun și serios, dar uite că în
economia de piață orice e posibil !
DA PAGINA!