17 mai 2016

1003.Coltul lui Anne (3) :STIMULAREA ŞI DEZVOLTAREA MOTRICITĂŢII FINE LA PREŞCOLAR

  Copilul prescolar îsi îmbogăteste experienta motrică prin achzitii noi, el este sensibil la solicitări si la actele esentiale ale vietii, corpul lui se specializează, se diversifică: schema corporală devine tot mai complexă, răspunzând unui comportament din ce în ce mai precis.

  În acest stadiu de dezvoltare a preşcolarului, avâd în vedere scopul lucrării, ar trebui să reţinem următoarele aspecte de  contribuţie ale acestui stadiu la dezvoltarea psihică generală a fiinţei umane:
Exuberanţa motorie şi senzoriala, care faciliteaza considerabil adaptarile;
- Cresterea autonomiei în plan practic, prin formarea anumitor deprinderi motorii.
  Pornind de la definiţia motricităţii şi anume ”funcţia care asigură menţinerea posturii şi reducerea mişcării” prezintă totodată şi functia care organizează relaţiile cu mediul.

  Motricitatea este împărţită la rândul ei în două categorii, şi anume motricitatea grosieră şi motricitatea fină. Motricitatea grosieră implică folosirea grupelor musculare mari, care coordonează mişcarea membrelor, susţinerea capului şi a trunchiului. Motricitatea finăimplică o capacitate crescută de coordonare şi precizia mişcărilor şi se dezvoltă mai lent.
  În continuare sunt prezentate o serie de exerciţii care contribuie la stimularea şi dezvoltarea motricităţii grosiere şi fine la copilul preşcolar, având la bază o serie de activităti cu caracter ludic pe care copilul să-si dorească le execute cu plăcere. În timpul derulării acestor exerciţii, încurajarea din partea adultului este vitală, precum şi crearea unui ambient potrivit şi relaxant pentru copil.
DA PAGINA!


  Facând tranzacţia de la exerciţii pentru încalzirea motricităţii grosiere la cele pentru motricitatea fină, începem exerciţiile făcând tranzacţia de la exerciţii pentru încălzirea motricităţii grosiere la cele pentru motricitatea fină, începem cu un exerciţiu simplu şi distractiv pentru copil. Luăm jucăria preferată a copilului şi îi cerem acestuia: să pună când în mâna dreaptă, când în mâna stângă jucăria; să ridice jucaria deasupra capului cu fiecare mânuţă pe rând; să ţină jucăria în lateral stânga-dreapta. Scopul acestui exerciţiu este de a executa exerciţii ale membrelor prin intermediul jucăriei. Tot cu ajutorul jucăriei preferate a copilului, putem desfăşura exerciţii folosindu-ne şi deplasându-ne în tot mediul înconjurător, ca de exmplu: tot cu ajutorul jucăriei preferate, i se cere copilului să pună jucăria pe masă sau sub masă, să o ascundă în dulap, să scoată jucăria înafara camerei de joacă, să pună jucăria deasupra capului.
  Scopul acestor exerciţii este de încălzire a musculaturii motricităţii generale, dar au şi scopul orientării spaţiale.
  După executarea exerciţiilor pentru motricitatea grosieră, trecem la o serie de exerciţii pentru motricitatea fină, care presupun şi o foarte bună coordonare oculo-motorie.Crearea aptitudinilor motorii fine presupune dezvoltarea mişcarilor degetelor şi ale mâinilor în vederea autoservirii sau a realizării unor activităţi uzuale; se dezvoltă fără prea multă încurajare, cea fină are nevoie de atenţie, timp şi răbdare din partea adultului pentru a căpăta formă.
  Dezvoltarea abilităţilor motorii fine sau a îndemânării copiilor se face cel mai uşor prin manipularea jucăriilor care presupun mânuire, sortare, rotire, învârtire, aşezare, construire şi care necesită coordonarea simultană a ochilor, mâinilor şi creierului.
   Seturi de construcţie.
   Seturile de construcţie sunt utile în dezvoltarea abilităţilor motorii fine ale copilului, întrucât îl stimulează să gândească alăturarea pieselor, formelor şi culorilor pentru finalizarea proiectului. Aceste seturi sunt însoţite adesea de imagini, pe care copilul trebuie să le copieze în realizarea turnurilor, ceea ce îi stimulează foarte mult gândirea şi coordonarea mână-ochi.
  În continuare vă prezint o serie de exerciţii destinate dezvoltării motricităţii fine la preşcolar:
 1) Îmbrăcarea şi dezbrăcarea păpuşii – pe lângă scopul principal de a dezvolta motricitatea fină, acest exerciţiu stimulează şi dezvoltă simţul estetic al copilului, cunoaşterea obiectelor vestimentare şi când acestea trebuie purtate în funcţie de anotimp.
 2) Manipularea cleştelui de rufe – acest exerciţiu are şi scopul de a antrena răbdarea copilului, precum şi a atenţiei. Exerciţiul presupune aruncarea pe jos a unor bucăţele de hârtie creponată de diverse culori, copilului i se cere să le strângă cu cleştele de rufe şi să le pună în boluri sortându-le după culori.
 3) Turnuleţul – presupune construirea unui turn după anumite reguli piesă cu piesă. După costruirea turnuleţului, i se cere preşcolarului să scoată diverse piese din acesta fără a-l dărâma. De asemenea şi acest exerciţiu antrenează răbdarea copilului, o bună coordonare oculo-motorie, antrenarea motricităţii fine. Acest joc se poate exercita şi în grup, astfel copilul învăţând să şi socializeze.
  4) Amestecarea substanţelor – într-o serie de recipiente punem lichide de diverse culori, apoi solicităm copilului să le verse în alte vase de forme şi mărimi diferite. De altfel, îi putem cere copilului să şi amestece aceste lichide colorate şi să vadă ce culoare are substanţa obţinută la final. Pe lângă o foarte bună dezvoltare a manipularii obiectelor, acest exerciţiu ajută şi la învăţarea culorilor de bază şi a culorilor obţinute din amestecarea acestora. Entuziasmul şi interesul copilului va creşte când va vedea „magia” ce se petrecere când amesteci două culori diferite şi obţii o alta.
 În cocluzie, toate aceste exercitii prin joc conduc, în timp, la formarea si dezvoltarea structurilor perceptiv-motrice ale prescolarului oferind acestuia posibilităti motrice si perceptive noi, favorizând adaptarea la mediu situational, iar apoi la cel scolar.
Bibliografie:
- Creţu, Tinca – Psihologia vârstelor, Editura Polirom, 2009
- LaRousse – Marele dicţionar al psihologiei, Editura Trei, 2006
- Verza, Emil; Verza, Florin Emil – Tratat de psihopedagogie specială, Editura Universităţii din Bucureşti, 2011
-Sora, Lungu-Nicolae – Sfera perceptiv- motrică la handicapatul mintal, S.C. ,, Universul,,- 28., Bucuresti, 1994

*Anne-Marie*