21 martie 2014

465.Putina istorie nestiuta - de ziua poliției române - 25 Martie 1822

Grigore Dimitrie Ghica a IV-lea 



   Rasfoind filele istoriei Politiei Romane, aflăm că, alegerea datei de 25 martie, este legata de simbolul creștin al Bunei Vestiri, aflat pe primul steag al Marii Agii, simbol ce a fost preluat și pe actualul drapel al Politiei Romane. Legislativ, data de 25 martie a fost desemnata Ziua Politiei Romane prin art. 50 din Legea nr. 218 din 23.04.2002.
   In anul 1822, domnitorul Dimitrie Ghica Vodă al IV-lea,  i-a inmanat Marelui Aga Mihaita Filipescu, seful politiei din acele timpuri, drapelul pe care era cusuta sigla Steagului Agiei, legalizând, astfel, functionarea acestei institutii. Alaturi de sigla se afla o ghirlanda din aur in interiorul careia era prezentata Maica Domnului, inaintea Arhanghelului Gabriel, care ii aducea vestea cea buna (Buna Vestire).
   In anul 1831, prin Regulamentele Organice, Agia a devenit Politie si s-a creat Politia din Capitala, atributiile fiind apropiate de cele actuale (ordinea, paza orasului in timpul noptii si pastrarea linistii, supravegherea tuturor persoanelor care intrau in oras).
   Intr-o forma sau alta, sub diferite denumiri, simtindu-se nevoia statornicirii unor norme si reguli de ordine si siguranta, de functionare in liniste si pace, Politia, ca institutie, a insotit statul in toate oranduirile cunoscute de istorie.
   In ultimii ani, Politia Romana a parcurs un amplu proces de modernizare, fiind astazi o institutie care functioneaza in respect pentru lege si spiritul ei, in slujba intereselor cetatenilor.
   Răsfoind documentele isprăvniciei ținutului Hârlău, am găsit un regulament de funcționare a isprăvniciei (de fapt poruncă domnească).

DA PAGINA SA AFLI ISTORIE MAI PUTIN STIUTA:



      Pentru prinderea și cercetarea celui învinovățit
78. Prinderea și închiderea celui învinovățit, trebue să se facă fără nicio prelungire, iar a-l pedepsi nu iaste slobod, atuncea numai să se întrebuințeze sâla, când învinovățitul să va înpotrivi.
79. Nu numai Ispravnicii, ci și Capitanii de margini, și Ocolașii, și Capitanii târgurilor sânt datori a să sârgui, ca să prindă pe tâlhari, sau alți vinovați, și pe gazdele lor, iar când va fi peste putință a să putea prinde, atuncea să înștiințeze Isprăvniciia ținutului.
80. Ispravnicii îndată ce vor lua știre, că s-au arătat tâlhari în ținutul lor, sânt datori să pornească Potiră cu oameni înarmați, ca să prindă pe tâlhari ori vii sau morți.
81. Târgoveții târgurilor cei mai vreadnici, și mai îndrăzneți, sunt datori îndată ce le vor da de știre Ispravnicii, că s-au arătat tâlhari la satele de prin prejurul târgului, sau în ținutul lor, îndată să se înarmeaze, și să încalice, și de va ceare trebuința să meargă înpreună și unul din Ispravnici, ca să se poată prinde tâlharii ori vii sau morți, iar deacă vreunul dintre acești târgoveți lenevindu-să va călca porunca Ispravnicului, spre vegheare să steae închis, la grosul Isprăvniciei trei zile, însă fără a să globi.
82. Aseamenea sânt datoare și satele cerând trebuința să deae ajutoriu, eșind câți Pușcași și Vânători să vor întâmpla, și unindu-se cu Potira să ajute ca să se prindă tâlharii. Căci deacă din lenevirea și nebăgarea de seamă să va întâmpla să se facă prădăciune aproape de acel sat, cale ca de jumătate de ceas, vor cădea Vornicelul și fruntașii supt judecata Criminalicească, și să vor veghea cu bătae.
83. Toți cei ce să vor sili, și vor da ajutoriu spre prinderea tâlharilor, vor lua a treia parte din ceaia ce să va afla asupra lor, iară când s-ar întâmpla să fie ceate de tâlhari vestiți, țiind drumurile, atuncea Stăpânirea le va face și alte deosebite mulțemiri, iar celealealte doaă părți să vor da păgubașilor, după analoghie.
84. Capitanii de Poște îndată ce să vor încredința, că s-au ivit tâlhari la drumuri, sânt datori să pornească îndată cărți de înștiințare cu Surugii din Poștă în Poștă, cătră Ispravnici, și cătră casa Poștelor, și Casa va înștiința îndată Vistieriia, ca să se deae de cătră Stăpânire ceale trebuincioase porunci, și să se pornească Potira Iașului [...]”

Pentru savoarea textului, am redat textul original.

*col(r) Miron Dumitru *

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu